You are on page 1of 18

Sinusurile (denumite si sinusurile paranazale) sunt 4 cavitati pline cu aer la nivelul craniului uman.

Ele sunt conectate cu spatiul dintre nari si meaturile nazale. Cavitatile sinusale izoleaza craniul, ii reduc greutatea si asigura rezonanta in momentul vorbirii. Sinusurile contin mecanisme de aparare impotriva florei patogene (virusuri si bacterii considerate straine organismului). In cazul aparitiei unui dezechilibru ce afecteaza mecanismele normale de aparare de la nivelul sinusurilor, poate permite intrarea bacteriilor care exista in mod normal la acest nivel, in interiorul sinusurilor. Odata patrunse la acest nivel, ele pot agresa celulele inconjuratoare si produc infectie sinusala. Sinusurile sunt acoperite de un strat de mucus si de celule ce prezinta pe suprafata lor mici prelungiri numite cili. Acestea intervin in captarea si indepartarea bacteriilor si a poluantilor externi. Complexul osteomeatal (COM) conecteaza meaturile nazale cu sinusurile paranazale.

Sinusul frontal este o cavitate de forma piramidala cu baza inferioara,situata in grosimea solzului frontalul ui, lateral de glabela. Rez ulta prin impartirea compactei osoase ntr-o lama anterioara i una posterioara. Sunt despartite printr-un sept sagital. La nivelul bazei se gasete un orificiu, care prin canalul nazofrontal, se deschide n meatul nazal mijlociu.

Sinusul etmoidal este format din mai multe cavitati neregulate, celule etmoidale, care formeaza labirintul etmoidal. Exist celule anterioare, mijlocii i posterioare, care se deschid n meaturile nazale superior i mijlociu.

Sinusul sfenoidal ar e o form neregulat i este situat n osul sfenoidal. Are raporturi importante de vecintate cu sinusurile cavernoase icu coninutul acestora. Se deschid printr-un orificiu n recesul sfenoetmoidal.

Sinusul maxilar este cel mai voluminos. Are forma unei piramidetriunghiulare i este situat n corpul maxilei. La nivelul bazei, situat medial,se gsete hiatul semilunar, care reprezint orificiul de deschidere n meatul nazal mijlociu.

O infectie virala determina afectarea celulelor de la acel nivel. Acest lucru determina aparitia unei reactii inflamatorii cu cresterea cantitatii si densitatii secretiilor locale, determinand obstructia meaturilor nazale. Aceste meaturi au conexiune cu sinusurile. Obstructia la acest nivel determina afectarea proceselor ce indeparteaza bacteriile prezente in mod normal la nivelul meaturilor. Bacteriile incep sa se inmulteasca si invadeaza mucoasa ce tapeteaza cavitatea sinusala, determinand aparitia simptomelor de sinuzita. Alergenii si substantele poluante produc un efect similar.

Sinuzita acut Sinuzita acut se manifest ca o infecie a tractului respirator superior, n general de origine viral. Suprafeele esuturilor distruse din punct de vedere viral sunt, dup aceea, accentuate de bacterii, cel mai des acestea fiind Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae, Moraxella catarrhalis precum i Staphylococcus aureus. Ali patogeni de tip bacterial includ specii streptococe, bacterii anaerobice i, mai rar, bacterii negative din perspectiva reinerii unor anumite substane (ce au rol important n indicatorii pH-ului). O alt posibil cauz a sinuzitei pot fi problemele stomatologice care afecteaz sinusul maxilarului. Episoadele acute ale sinuzitei pot proveni, de asemenea, din infecii ale ciupercilor. Aceste infecii sunt cel mai des prezente la pacienii ce sufer de diabet sau alte deficiene ale sistemului imunitar (cum ar fi virusul HIV) si pot amenina viaa bolnavului.

Sinuzita cronic reprezint o multitudine de boli care au n comun inflamarea cronic a sinusurilor. Cauzele sunt in numr mare, i pot include alergii, factori ai mediului nconjurtor (praful, poluarea), infecii ale bacteriilor sau ciuperci (alergice, infecioase sau reactive). Cauzele non-alergice cum ar fi rinita vasomotoare poate, de asemenea, cauza probleme cronice ale sinusurilor. Simptomele includ: blocajele nazale, durere facial, febr, durere de dini, mucozitai de culoare verde sau galben, dense, precum i senzaia de "plin" atunci cnd bolnavul se apleac. Foarte rar, sinuzita cronic poate conduce la inabilitatea de a detecta mirosuri. n puine cazuri ns, sinuzita cronic maxilar poate fi provocat de extinderea bacteriei de la o infecie dentar. Un studiu in ceea ce privete sinuzita cronic este cel al ciupercii. Ciuperca se gsete in cavitile nazale i in sinusurile pacienilor ce sufer de sinuzit, dar poate fi gsit de asemenea i la pacienii sntoi. Rmne ins neclar dac ciuperca este o cauz a sinuzitei cronice.

ACUTA

CRONICA

congestie nazala cu eliminarea secretiilor prin partea posterioara a cavitatii nazale (la nivelul faringelui) presiune sau durere la nivelul unghiului intern al ochiului sau la nivelul regiunii nazale superioara cefalee la nivelul regiunii temporale sau in jurul ochilor simptomele de durere sau presiune se agraveaza la tuse, stranut, in pozitia culcat, fiind ameliorate de pozitia cu capul ridicat.

hipersecretie nazala cronica, obstructie nazala si usor disconfort de-a lungul puntii nazale durere agravata in cursul zilei sau la purtarea ochelarilor durere cronica si respiratie urat mirositoare de obicei apar recaderi la nivelul altor sinusuri.

ACUTA

CRONICA

durere la nivelul oaselor obrajilor, in jurul sau infraorbital sau la nivelul dentitiei superioare durere sau presiune uni sau bilaterala tumefactie, roseata sau senzatie de tensiune la nivelul regiunii geniene (a obrajilor) simptomele de durere sau presiune sunt agravate in pozitie cu capul ridicat si sunt ameliorate la inclinarea capului hipersecretie nazala sau secretie nazala posterioara febra

disconfort sau presiune la nivelul regiunii posterioare oculare durere cronica la nivelul dentitiei durerea se agraveaza la frig, expunerea la alergeni sau infectii intercurente disconfortul creste in intensitate dea lungul zilei, cu agravarea/aparitia tusei de-a lungul noptii.

ACUTA

CRONICA

cefalee severa la nivelul regiunii frontale febra durere agravata de inclinarea capului si ameliorata in pozitia cu capul ridicat hipersecretie nazala sau secretie nazala posterioara.

cefalee persistenta usoara la nivelul regiunii frontale istoric de traumatism sau afectare a regiunii sinusale.

ACUTA

CRONICA

cefalee profunda cu durere la nivelul regiunii superioare si posterioare cefalice, de-a lungul regiunii frontale si la nivelul regiunii posterioare oculare Febra durerea se agraveaza in pozitia culcat sau prin aplecarea in fata Diplopie sau dificultati de vedere in cazul in care apare presiune asupra substantei cerebrale hipersecretie nazala sau secretie nazala posterioara

cefalee difuza usoara

febra, cefalee si tumefierea tesuturilor moi din regiunea frontala pot indica infectia osului frontal, denumita si tumora Pott sau osteomielita; de obicei, aceasta complicatie este intalnita numai la copii infectia orbitei poate fi secundara sinuzitei etmoidale: pleoapa se poate tumefia, cu aparitia ptozei (caderea) pleoapei superioare; febra si starea generala alterata sunt adesea prezente; sechelele ce pot aparea sunt pierderea mobilitatii ochiului, cu orbire secundara

sinuzita etmoidala sau frontala poate determina aparitia unui cheag sanguin la nivelul regiunii din vecinatatea sinusurilor; simptomele sunt similare cu cele intalnite in infectia orbitala, la care se mai pot asocia pupila dilatata sau fixa; de obicei aceasta este bilaterala in cazul extinderii infectiei la nivel cerebral, pot aparea modificari de personalitate, cefalee atroce, modificari ale starii de constienta, dificultati de vedere sau crize convulsive. Ulterior poate apare coma si existus

ACUTA

CRONICA

Sinuzita obinuit este depistat pe cale clinic. Din punct de vedere clinic, sinuzita bacterial-acut si viral-acut este dificil de depistat, deoarece cea viral dureaz mai puin de 7 zile, pe cnd cea bacterial mai mult o sptmn (de obicei 40%-50% dintre cazuri reprezint sinuzita bacterial).

Pentru depistarea sinuzitei cronice (care dureaz mai mult de 12 sptmni) pot fi folosite drept diagnostice tomografiile, precum i prelevarea unor esuturi.

Sinuzita acut Sunt foarte multe medicamente care pot duce la descoperirea unor simptome asociate sinuzitei, cum ar fi migrenele, presiunile, oboseala excesiv i durerea. De obicei, acestea au rolul de a uura durerea. Consultaia oferit de doctor va conduce la o prescripie pentru antibiotice, precum i o recomandare pentru restul durerilor. De asemenea, pot fi folosite i metodele tradiionale, cum ar fi folosirea unui instrument numit "neti pot", ce cur sinusurile folosind ap cald cu sare. Totodat este recomandat consumarea ceaiului, supei de pui, precum i cea a sprayurilor nazale. Analgezicele (cum ar fi paracetamolul, aspirina, ibuprofenul) pot fi folosite, dar nu in exces, deoarece pot conduce la afectarea cii respiratorii. Dac starea pacientului suferind de sinuzit nu se imbuntete in urmtoarele 48 de ore, un doctor poate prescrie antibiotice (amoxicilin, augmentin), acestea fiind cele mai recomandate.

Grays Anatomy for students-Richard L. Drake http://http://images.google.ro/

You might also like