A exsistat un baroc romanesc?

Barocul, ca i curent artistic, s-a manifestat n cultura european ntre anii 1550-1750, perioada de apogeu fiind ntre 1600-1700. Este considerat o perioad de criz a culturii, caracterizat prin rafinamentul i predilecia pentru extravagan.Barocul descoper drama vieii, tragedia existenei, pe care o exprim sincer, plenar, uneori sumbru.Relaia scriitor-text nu mai e una de detaare, de neangajare. Raportul autor-oper se crispeaz, tensiunea instaurat ntre termenii raportului cptnd intensiti majore, cu conotaii realiste, dure. Viaa ncepe s fie observat cu mai mult luciditate, mult mai critic i mai sceptic. Nesigurana, constanta veacului despre care vorbim i las amprenta asupra tuturor creaiilor i produciilor literare.Barocul exprim sentimentul universal al contradiciilor vieii, polaritatea, conflictul tendinelor antagonice, divergente, creator de contraste, opoziii i oscilaii continui. Acest specific baroc al pendulrii i antitezei spirituale acute determinat dup toate indiciile, exacerbarea tensiunii interioare pn la paroxism, dinamismul impulsiv, tendina structural spre contrast i dezagregare. Barocul ne rezerv ntotdeauna surprize, modificri subite de regim, dilatri i desfurri inprevizibile, printr-o subminare latent a organizrii unitii i sintezei artistice. Aceasta totui exist, cci n caz contrar opera de art baroc de orice tip ar iei de sub regimul creaiei. Dar ea are nevoie, pentru a fi neleas, de o mare receptivitate pentru forma deschis i coeziunea estetic latent. Universul baroc pune n lumin o reea de teme i motive de larg circulaie, cu o frecven deosebit n operele scriitorilor din diferite ri. Aceast prezen conduce cercettorul literar la concluzia c numai o similaritate programatic i o sincronizare artistic determinat de sensibilitatea timpului au putut produce opiunea pentru acel corpus specific de teme i motive. Raportul dintre comportamentul scriitorilor i universul tematic reprezint spaiul intelectuala efectiv n care se configureaz viziunea lor despre lume, neleas ca o stare de spirit hipersensibil la impulsurile unui mediu foarte larg i eterogen. Dupa cum este cunoscut,altfel decat sub aspectul caii de patrundere in limba romana,problema originii termenului baroc nu a preocupat la noi in mod deosebit pe specialist,desi cuvantul tinde sa primeasca intrebuintari din ce in ce mai complexe.In consecinta,chiar si azi,raspunsul direct la problema etimologiei barocului nu il poate oferi decat un examen de specialitate,examen efectuat pe baza analizei atente a tuturor grupurilor de cuvinte relative omofone in mai multe limbi si intr-o anumita perioada istorica.Pornind de la idea ca,sub aspectul denominatiei,era mai firesc sa se presupuna o bizarerie a intuitiei directe decat a unui rationament pierdut in abstractiuni,Edgar Papu opteaza,din punct de vedere etimologic,pentru cuvantul portughez barroco,cuvant care denumea,mai intai in aceasta limba,o varietate de perla.El este defint la Edgar Papu ca expresie potential a aratarii,in evidenta contradictie ce ceea ce teoreritizeaza,in aceeasi ordine de idei Eugenio DOrs.

Toti comentatorii dintre care cel mai de seama Edgar Papu au constat in Viata lumii de Miron Costin vizionarismul moral,privirea amara aruncata deopotriva asupra cosmosului si asupra istoriei

umane de catre un spirit prapastios si escatologic,care simte pretutindeni fragilitatea,instabilitatea si agonicul,exprimandu-se in stilul plastic si transant al patimilor crestine.Acest vestitor al apocalipsei si-a propus in poemul sau,dupa cum declara in Predoslovia-voroava la ceitor,sa faca sa se vaza ca poate si in limba noastra a fi acest feali de scrisoare ce se cheama stihuri.In legatura cu Viata lumii,s-a aprins in deceniile din urma o polemica referitoare la un presupus spirit baroc de care opera lui Costin ar fi animata.Chestiunea barocului,ridicata intai de Elian,intr-un articol din 1967 si considerat prea repede de Ivascu un fapt definitiv demonstrat,a fost discutata cu adevarat abia in cartile lui Mazilu si Istrate.Mazilu a evidentiat toate ecourile barocului apuseam la noi si in culturile vecine.Cum Ardealul are realtii,prin catolicism,tot cu Italia,iata-ne conectati la cel mai slab focar baroc al momentului.In studiul lui Mazilu,exsista si argumente mai strans referitoare la opera lui Costin.Comparand melancolia medievalului,care avea necontenit in cap idea de moarte cu angoasa baroca,autorul afirma ca aceasta din urma nu se mai datoreaza constintei oamenilor ca sunt egali in fata sfarsitului ineluctabil si se concentreaza mai mult pe individualizarea sentimentului mortii.Dupa cum au aratat atatia,absolut toate motivele din care se tese filosofia Vietii lumii provin din literature religioasa medieval si din vechi poeti latin.Spiritul poemului este acela crestin,de la un capat la altul el fiind o lamentatie tipica pe tema universalitatii mortii,fara un accent individualist.

BIBLIOGRAFIE: Papu, Edgard, Barocul ca tip de existen, Editura Minerva, Bucureti, 1977 Istrate, Ion, Barocul literar romnesc, Editura Minerva, Bucureti, 1982 Nicolae Manolesc,Istoria critica a literaturii romane

Escatologic=Doctrin mistic-religioas despre destinele finale ale omenirii, despre sfritul lumii i judecata de apoi.

Neacsu Alexandru