Tema de proiect

S se proiecteze un post de transformare din care se alimenteaza receptori din categoria I,II i III, Ponderea receptoarelor de categoria I fiind de 30%. Postul de transformare (PT) este alimentat printr-o linie electric subteran n cablu LEC, dintr-un punct de alimentatare (PA), avnd tensiunea nominal UN 1 = 6 kV , situat la distana L= 4,1 km i prevzut cu un sistem de bare colectoare. Puterea de scurtcircuit, pe barele punctului de alimentare este SSC = 205 MVA iar echivalentul energetic al puterii reactive este ke = 0,248W var Valoarea puterilor electric activ i reactiv sunt: PC = 1050 kW QC = 750 k var

Proiectul va cuprinde
Tema de proiectare

1. Memoriu justificativ 2. Breviar de calcul: -a). Calculul bateriei de condensatoare pentru mbuntirea factorului de putere (se va merge pana aproape de 0.92, insa fara a se depasi aceasta valoare). -b). Alegerea numrului i puterii transformatoarelor de putere din postul de transformare. -c). Stabilirea regimului optim de funcionarea a transformatoarelor. -d). Dimensionarea liniei de alimentare a postului de transformare n regim nominal de funcionare. -e). Calculul curenilor de scurtcircuit. -f). Verificarea la stabilitatea termic i dinamic a liniei de alimentare a postului de transformare -g). Alegerea aparatelor de comutaie de medie tensiune -h). Alegerea aparatelor de msurare pe medie tensiune.

n 1

Un1 6

L 4,1

Ssc 205

Ke 0,248

Pc 1050

Qc 750

Un2 0,4

Memoriu justificativ
Puncte de alimentare si posturi de alimentare Atat punctele de alimentare PA cat si posturile de transformare PT servesc la distributia energiei electrice la consumatori . In timp ce punctele de alimentare sunt statii electrice de conexiuni de medie tensiune (6 ,20 ,35) care nu modifica nivelul de tensiune . Posturile de transformare , constitue ultima treapta de transformare pentru alimentarea receptoarelor de joasa tensiune ale consumatorilor . Din considerente economice , punctele de alimentare sunt in general associate cu un posturi de transformare . Ele dau un caracter de elasticitate a retelei de medie tensiune, prin posibilitatea de extindere relative simpla , ce le ofera pentru a satisface un consum sporit de energie electrica , ca urmare a dezcoltarii platformei industriale. Punctele de alimentare cuprind un tablou de distributie de medie tensiune alcatuit din celule. Celula constitue o parte componenta a unei statii electrice de transformare sau de conexiuni , care contine echipamentul electric aferent unui circuit sau mai multor circuite. Prezentul proiect constitue fundamental teoretic pentru realizarea unei instalatii ce v-a alimenta receptori de categoria I II si III . Tensiunea de alimentare a obiectivului este 6/0.4 kV la o frecventa de 50 Hz. Postul de transformare este alimentat dintr-o linie electrica subterana , ce provine de la un punct de alimentare avand tensiunea nominala Un1=6Kv , situate la distanta de 4,1 km si este prevazut cu un system de bare colectoare . Puterea de scurtcircuit (Ssc) este de 205MVA la barele colectoare Postul de transformare va fii compus din : -anvelopa (fundatie + cabina) -celule modulare gama MOD6 , cu doua functii de linie cu separator de sarcina si doua functii de transformator cu separator de sarcina combinat cu fuzibil -doua transformatoare , cu ulei in cuva etansa la tensiunile 6/0,4kV , Dyn-0.5 , cu borne ambrosabile pe medie tensiune -cabluri de joasa tensiune (legatura de la transformator la tabloul de joasa tensiune de cupru) -tabloul de joasa tensiune , grad de protectie ip20 ECHIPAMENTUL POSTURILOR DE TRANSFORMARE Un post de transformare alimentat n bucl de la o reea de medie tensiune n cablu, a crui schem se prezint n figura 1.26, cuprinde: a) Celulele de medie tensiune avnd diverse variante de echipare funcie de destinaia circuitului pe care-l materializeaz. Pot fi celule de linii (celula 1 de sosire i celula 2 de plecare), de transformator (celulele 3 i 4), de msur (celula 5) etc.;

b) Transformatoarele de putere m1 i m2 de tip TTU-NL (transformator trifazat n ulei, cu circulaie natural a uleiului i rcire natural cu aer) avnd de obicei conexiunea Dyn 5, care permite un dezechilibru al sarcinii de aproximativ 30%, cu tensiunea secundar de 0,4kV, cu posibiliti de reglaj al tensiunii n lipsa sarcinii, pe partea de medie tensiune, de 5%. Transformatorul reprezint echipamentul principal al unui post de transformare fiind i cel mai scump Schema electric de conexiuni a unui post de transformare cu dou transformatoare.

10kV, 50Hz

1 STIS -10-200

2 STIP-10-200

3 STI -10-200 SFI-10-40

4 STI -10-200 SFI-10-40

5 STI -10-200 SFIT-10 TIRB-10/0,1 180VA

2 60x5mmAl

a1

a2

a3 e1 f1

a4 e2

a5 e3 f5

a6

STI-10-200

Plecare

Sosire

Rezerv V A Wh a 16 a 17 IP III -200A USOL-250A

m1

CIRS -10 f 2 250 x 5/5 m 2

TTU-NL 630kVA 10/0,4kV STI -1-1000 OROMAX 0,5-1000 CIT -0,5 1000/5A

a7 a9 Wh varh V A f3

a8 a10 f4

varh

a 12 e4

IP III 200A a 13 MPR 160/125 e5

a 11 a14 e6 k1 OROMAX 0,5-1000 a 15 e7 k2

c) Separatoarele a3, ,a4 , a5 , i a6, de tip STI (separator trifazat de interior), permit o separare vizibil a circuitelor fa de barele colectoare, avnd rolul de a proteja personalul de exploatare. Pentru a nu se permite deschiderea separatoarelor n sarcin, acestea pot fi prevzute cu dispozitive de blocare mecanic sau electric, care permit deschiderea acestora numai cnd ntreruptorul circuitului respectiv este deschis. d) Separatorul a2, de tip STIP, este prevzut i cu cuite de punere la pmnt ce se nchid cnd este necesar a efectua lucrri de ntreinere i reparaii pe linia respectiv. e) Separatorul de sarcin a1, de tip STIS, are n plus i rolul de ntreruptor pentru curenii nominali ai circuitului. Este echipat suplimentar cu cuite de rupere i o camer de stingere a arcului electric din material gazogen, avnd o putere de rupere maxim de 7MVA. f) Siguranele fuzibile de medie tensiune e1 i e2, de tip SFI (sigurane fuzibile de interior), cu mare putere de rupere, destinate proteciei mpotriva curenilor de scurtcircuit, pot nlocui ntreruptorul n reelele cu puteri de scurtcircuit de pn la 1000MVA.

g) Siguranele fuzibile de medie tensiune e3, de tip SFIT, servesc pentru protejarea transformatorului de tensiune. h) Transformatorul de tensiune f5, de tip TIRB (transformator de tensiune bifazat, pentru montaj interior, cu izolaie din rini de turnare), servete la msurarea tensiunii i pentru instalaia de protecie prin relee (alimentarea bobinelor de tensiune). i) Transformatoarele de curent f1 i f2 de medie tensiune, de tip CIRS (transformator de curent tip suport, cu izolaie din rini turnate pentru montaj interior), utilizate pentru msurarea curentului, puterii i a energiei electrice i pentru instalaia de protecie prin relee (alimentarea bobinelor de curent). j) Barele colectoare din aluminiu, cu seciune dreptunghiular, montate pe izolatoare din porelan tip suport. k) Tabloul general care conine toate aparatele de comutaie i protecie de joas tensiune aferente circuitelor de sosire i plecare din tablou. Circuitele de sosire n tabloul general de la transformatoarele de putere sunt echipate cu: 10 ntreruptoarele automate a9 i a10 de tip OROMAX. Protecia la suprasarcin i scurtcircuit se realizeaz cu acelai declanator fabricat n dou variante: * declanatorul tip H cu aciune temporizat la suprasarcin i in-stantanee la scurtcircuit; * declanatorul tip Ksi cu caracteristica de protecie n trei trepte, primele dou fiind cu temporizare, iar a treia instantanee. Separatoarele a7 i a8 cu acionare manual de tip STI. Transformatoarele de curent f3 i f4, de tip CIT (transformator de curent tip trecere, cu izolaie din bachelit, pentru montaj interior), uti-lizate pentru msurare i pentru protecie. Cupla longitudinal a11 este constituit dintr-un ntreruptor auto-mat OROMAX ce poate fi prevzut i cu instalaie AAR. Circuitele de plecare din tabloul general utilizeaz pentru acionare ntreruptoare cu prghie sau manet, ntreruptoare pachet, contactoare electromagnetice sau ntreruptoare automate de tip USOL sau OROMAX. Pentru protecia mpotriva curenilor de scurtcircuit se folosesc siguranele fuzibile cu filet, siguranele fuzibile cu mare putere de rupere MPR i declanatoarele electromagnetice ale ntreruptoarelor automate, iar pentru protecia mpotriva curenilor de suprasarcin, releele i declanatoarele termice. Protecia transformatoarelor de putere se face la supracureni de natur extern (suprasarcini sau scurtcircuit) i la defecte interne cu ajutorul releelor de gaze Buchholz. Protecia mpotriva curenilor de scurtcircuit, pe partea de medie tensiune, se realizeaz cu ajutorul siguranelor fuzibile de medie tensiune, iar pe partea de joas tensiune cu ajutorul declanatoarelor electromagnetice ale ntreruptoarelor automate. Protecia mpotriva suprasarcinilor de durat se face cu ajutorul declanatoarelor termice ale ntreruptoarelor automate. n cazul receptoarelor la care nu pot aprea suprasarcini, cum sunt cele de iluminat, n locul ntreruptoarelor automate se pot utiliza sigurane fuzibile cu mare putere de rupere, ele comportndu-se satisfctor la even-tualele scurtcircuite pe barele de joas tensiune. Protecia trebuie astfel re-glat, nct

s se asigure selectivitatea ntre ntreruptorul automat sau siguranele fuzibile de joas tensiune i siguranele fuzibile de medie tensiune. Pentru mbuntirea factorului de putere, la barele de joas tensiune ale tabloului de distribuie se leag baterii de condensatoare (k1 i k2) cu conexiunea n triunghi, prevzute cu aparate de conectare i protecie.

Breviar de calcul
Calculul bateriei de condensatoare pentru mbuntirea factorului de putere: Circulaia att a puterii active ct si a puterii reactive n reeaua electric produce att pierderi de tensiune ct si de putere activ i reactiv. Bateria de condensatoare este de fapt o surs de energie reactiv, care produce o parte din puterea reactiv necesar anumitor consumatori, n special motoare asincrone. Se definete un factor de putere neutral cos = 0,92 , peste care consumatorul pltete numai puterea activ consumat, i sub care pltete i puterea reactiv la un pre unitar mai mic. Acesta este motivul pentru care se prevede o instalaie de mbuntire a factorului de putere. Expresia matematic a factorului de putere este urmtoarea: Pc cos= ; Pc2 + Qc2 Puterea aparent este : Pc = 1050 kW Qc = 750 kVAr S c = Pc2 + Qc2 = 1050 2 + 750 2 = 1290 kVA Trasarea diagramelor de fazori se va face n dou cazuri i anume Fr baterii de condensatoare:

Se definete un factor de putere natural, care este n funcie de receptoarele deinute de consumator, cu urmtoarea expresie matematic: cos n a t = Pc Pc2 + Qc2 1050 1050 2 + 750 2 = 0.81

cosnat=

Cu baterie de condensatoare: 5

Pentru mbuntirea factorului de putere vom folosi o baterie de condensatoare, care va produce putere reactiv necesar funcionrii anumitor receptoare.

n acest caz diagrama de fazori a puterilor este :

unde: cosmb - factor de putere mbuntit; Qp - puterea reactiv produs local; Qt - puterea reactiv transportat. Puterea reactiv transportat va fi egal cu : Qt = Pc Pc tg imb ; Puterea produs local va fi egal cu : Q p = Qc Qt = Pc tg nat Pc tg imb Q p = Pc (tg nat tg imb ) Factor de putere neutral : cosneutral = arcos(o,92)=23 cosnatural = arcos(o,81)=35 Se impune ca factorul de putere obinut n urma introducerii bateriei de condensatoare s fie egal cu factorul de putere neutral, astfel c :

imb = neutral
Rezult c puterea reactiv produs va fi egal cu : Q p = Pc (tg nat tg neutral ) Q p = 294 kVAr Vor fii alese condensatoare CS-0,38-20-3 din (1) pagina 399 n= Qp Q0 ;

Q0 puterea reactiva unitar a condensatoarelor. Se aleg condensatoare cu puterea reactiv = 20 kVAr 294 n0 = = 14,7 20 Se vor alege 14 condensatoare 14*20 = 280kVAr n acest caz puterea reactiv produs de bateria de 10 condensatoare va fi de: Qb = n0 * Q0 + n01 * Q01 = 20 *14 = 280 kVAr innd cont de puterea reactiv produs, puterea aparent va fi egal cu : S c = P 2 c + (Qc Qb ) 2 = 1150,391kVA n final factorul de putere mbuntit va fi egal cu : cos imb = Pc Pc2 + (Qc Qb ) 2 = 0.913
'

Factorul de putere mbuntit a rezultat n final apropiat de cel neutral,:

Alegerea numrului i puterii transformatoarelor de putere din postul de transformare

Alegerea numarului si puterii transformatoarelor este determinata de categoria receptorilor care trebuie alimentati, urmarindu-se totodata ca numarul de transformatoare sa fie minim. Receptoarele din categoria 0 si I numite si receptoare vitale , trebuie sa aiba un grad de siguranta marit in alimentare . In acest scop , intr-un post trebuie prevazute minium doua unitati , alese in asa fel incat , daca o unitate se defecteaza , cea dea doua sa poata prelua intreaga sarcina aferenta receptoarelor vitale printr-un system AAR (anclansare automata a rezervei ) combinat cu un system DAS (descarcare automata a sarcinii) Receptoarele de categoria II si III, sunt receptoare nepretentioase, putind suporta un timp mai lung o intrerupere a energiei electrice, pe cand receptoarele de categoria 0 si I sunt receptoare vitale, sunt sensibile la intreruperea alimentarii cu energie electrica , putand suporta intreruperea un timp < 3 secunde, timp necesar automatici de sistem sa treaca receptoarele pe calea de alimentare de rezerva. Ponderea receptoarelor de categoria I este de 30%, impune alegerea onfiguratiei postului de transformare cu doua transformatoare de putere, alimentate dintr-un punct de alimentare, avand doua sisteme de bare colectoare, prin intermediul a doua linii electrice subterane LEC 6kV .

Alegerea unui singur transformator de putere este exclusa deoarece la aparitia unui defect la transformatorul de putere toate receptoarele raman fara alimentare un timp nedefinit, timp necesar inlocuirii transformatorului. Se alege deci varianta constructiva cu doua transformtoare de putere . Randamentul transformatorului la functionarea in regim de lunga durata nu se obtine pentru o incarcare de 100%, ci pentru o incarcare de aproximativ 65% 75% din puterea nominala. Deoarece puterea instalata a consumatorului este de 1050 kVA se v-a alege o putere a transformatorului > 1312kVA , alegem doua transformatoare , unul de 1000kVA si unul de 630kVA, si utilizate in functiune, cu AAR-ul (anclansarea automata a rezervei) in functiune pe intrerupatorul cuplei longitudinale de 0,4kV. Din [1.pag130,tabel 3.28.] se aleg transformatoare SnT1=630kVA SnT2=1000kVA Rezult un factor de ncrcare de :

SC ` 1050 = = 0.65 S nT 630 + 1000

Din [1.pag-130,tabel 3.28.] se aleg transformatoare - puterea nominal: Snt=630kVA; - tip:TTU-NL (transformator trifazat n ulei mineral, de de exterior cu reglaj manual pe ploturi si racire naturala in aer); - tensiunea nominal primar/secundar: Un=6kV/0.4kV; - factor de reglaj: 5%; - grupa de conexiuni: Dyn-5; - pierderi nominale: P0=1.2 kW, Psc=8.2 kW; - tensiunea de scurtcircuit: usc=6%; - curentul de mers n gol: i0=2,4%. puterea nominal: Snt2=1000kVA; - tip:TTU-NL (transformator trifazat n ulei mineral, de de exterior cu reglaj manual pe ploturi si racire naturala in aer); - tensiunea nominal primar/secundar: Un=6kV/0.4kV; - factor de reglaj: 5%; - grupa de conexiuni: Dyn-5; - pierderi nominale: P0=1.85 kW, Psc=12 kW; - tensiunea de scurtcircuit: usc=6%; - curentul de mers n gol: i0=2%. Stabilirea regimului optim de funcionare a transformatoarelor Transformatoarele de putere, din posturile de transformare pot funciona n paralel dac ndeplinesc urmtoarele condiii: -s aib aceleai tensiuni nominale primare i secundare; 8

-s aib aceleai tensiuni de scurtcircuit, cu abateri n limitele 10%; -s aib aceeai grup de conexiune sau aceleai grupe de conexiuni admise s funcioneze n paralel; -s aib raportul ntre puterea celui mai mare i a celui mai mic transformator de maximum 2 (3). Funcionarea n paralel a transformatoarelor este economic dac pierderile totale de putere activ sunt mai mici dect n cazul funcionrii separate. Determinarea parametrilor transformatoarelor: Se va utiliza schema n a transformatorului:

unde: RT i XT rezistena i reactana transformatorului constituind elemente longitudinale ale transformatorului; GT i BT conductana i susceptana transformatorului constituind elemente transversale ale transformatorului; U10 i U20 tensiunea de faz din primar i secundar. n schema de mai sus s-a reprezentat o singur faz a transformatorului, iar n continuare se va face referire la o singur faz. Pentru a calcula pierderile transformatorului avem nevoie de caracteristicile lui

Snt1 kVA 630

Un1 kV 6

Un2 kV 0.4

Dpo kw 1.2

DPsc Kw 8.2

Usc % 6

I0 % 2.4

Un1 tensiunea nominal de linie din primarul transformatorului; In1 curentul nominal din primarul transformatorului; SnT1 puterea aparent nominal a transformatorului; n continuare toate mrimile cu asterisc vor fi mrimi raportate. Notm: u sc =

U sc u 6 = sc % = = 0,06 U nT 100 100

unde: usc- tensiunea de scurtcircuit a transformatorului; usc* - tensiunea de scurtcircuit raportat. Rezult:

Psc

- pierderile de putere activ n transformator, la mersul n scurtcircuit.

psc* - pierderile de scurtcircuit raportate;

* p sc =

Psc 8.2 = 0,013 S nT 1000

* i0 =

i0 i % = 0 = 2.4 = 0,024 I1N 100 100

i0* - curentul de mers n gol raportat; P0 pierderile de putere activ la mersul n gol. P0 1,2 = = 0.0019 S NT 630

* p0 =

* p0 = pierderile relative de mers in gol

Determinarea pierderilor - de putere activ: p = p0 + p s ; p0 pierderi la mers n gol; ps pierderi datorate traversrii transformatorului de ctre sarcin; - de putere reactiv: q = q0 + q s ; q0 pierderi la mers n gol; 10

qs pierderi datorate traversrii transformatorului de ctre sarcin; p 0 = P0 ; p sc = Psc ;

* p s = 3 RT I 12 = 3 p sc

U 12n * 2 I 12n = p sc S nT 2 ; S nT

- coeficient de ncrcare a transformatorului: 1=I1/I1n;

* p s = p sc S nT 2 ;

U 1n q0 = 3 BT 3

2 *2 *2 S nT U 1n *2 *2 = 3 i p = i0 p0 S nT ; 0 0 2 3 U 1n

q0 = 0,024 2 0,0019 2 630 10 3 = 15.072 k var; U 12n 2 2 qs = 3 X T I = 3 u p I1n = 2 q sc ; S nT

2 1 *2 sc *2 sc

q sc =

qs ; 2

q sc = 0,06 2 0,013 2 630 10 3 = 36.899 k var;

*2

q sc = u sc p sc S nT
-

*2

pierderi totale: pt = p + q k e ;

k e echivalent energetic al puterii reactive dat n tema de proiect, n [W/var]; pt pierderile totale n transformator i reea, n [kW]. ke echivalentul energetic al puterii reactive ke=0,248 Pentru un transformator pierderile se pot scrie sub forma urmtoare care este de fapt expresia unei parabole

pt = p0 + q0 k e + 2 ( p sc + k e q sc ) ; pt = ( p0 + q0 k e ) + ( p sc + k e q sc ) S2 ; 2 S nT S2 ; 2 S nT

pt1 = (1.2 + 15.072 0,248 ) + ( 8.2 + 0,248 36.899 ) pt1 = 4.937 + 4.7316 10 5 2 S ;
11

Pentru a calcula pierderile prin transformatorul 2 avem nevoie de caracteristicile lui U Snt2 kVA Un1 kV Un2 kV Dpo kw DPsc Kw sc % 1000 6 0.4 1.85 12 Io % 6 2

Notm: u sc = unde: usc- tensiunea de scurtcircuit a transformatorului; usc* - tensiunea de scurtcircuit raportat. Un1 tensiunea nominal de linie din primarul transformatorului; In1 curentul nominal din primarul transformatorului; Snt puterea aparent nominal a transformatorului; n continuare toate mrimile cu asterisc vor fi mrimi raportate. psc* - pierderile de scurtcircuit raportate;

U sc u 6 = sc % = = 0,06 U nT 100 100

* p sc =

Psc 12 = = 0.012 S nT 1000

Psc - pierderile de putere activ n transformator, la mersul n scurtcircuit. i0 i % = 0 = 2 = 0,02 I1N 100 100 i0* - curentul de mers n gol raportat;
* i0 =

* p0 =

P0 1,85103 = = 1,85 10 3 6 1 10 SN

unde: P0 pierderile de putere activ la mersul n gol. 12

Determinarea pierderilor - de putere activ: p = p0 + p s ; p0 pierderi la mers n gol; ps pierderi datorate traversrii transformatorului de ctre sarcin; - de putere reactiv: q = q0 + q s ; q0 pierderi la mers n gol; qs pierderi datorate traversrii transformatorului de ctre sarcin; p 0 = P0 ; p sc = Psc ; U 12n * p s = 3 RT I = 3 p 2 I 12n = p sc S nT 2 ; S nT
2 1 * sc

- coeficient de ncrcare a transformatorului: 1=I1/I1n;

* p s = p sc S nT 2 ; 2

U 1n q0 = 3 BT 3

2 *2 *2 S nT U 1n *2 *2 = 3 i p = i0 p0 S nT ; 0 0 2 U 1n 3

q0 = 0,02 2 0,00185 2 10 6 1 10 6 = 15.787 k var;

*2 *2 q s = 3 X T I12 = 3 u sc p sc

U 12n 2 2 I1n = 2 q sc ; S nT

q sc =

qs ; 2

q sc = 0,06 2 0,012 2 1 10 6 = 58,787 k var;

-

pierderi totale: pt = p + q k e ;

ke echivalentul energetic al puterii reactive ke=0,248 Pentru un transformator pierderile se pot scrie sub forma urmtoare care este de fapt expresia unei parabole

13

pt = p 0 + q 0 k e + 2 ( p sc + k e q sc ) ; pt = ( p 0 + q 0 k e ) + ( p sc + k e q sc ) S2 ; 2 S nT S2 ; 2 S nT

pt 2 = (1,85 + 16 0,248 ) + (12 + 0,248 58,787 ) pt 2 = 6.788 + 26,579 S2 ; 2 S nT 5 2 S ;

pt1 = 4.937 + 4.7316 10

pt 2 = 6.788 + 2.657 10

2 S ;

n cazul funcionrii n paralel a dou transformatoare de puteri diferite, n ipoteza c sarcinile transformatoarelor se repartizeaz proporional cu puterile nominale ale transformatoarelor, S1 S S + S2 S = 2 = 1 = S n1 S n 2 S n1 + S n 2 S n1 + S n 2 pierderile totale de putere activ vor avea expresia: pt = p 01 + p 02 + k e (q 01 + q 02 ) + + [ p sc1 + p sc 2 + k e (q sc1 + q sc 2 )] respectiv pt 23 = m1 + m2 + [n1 ( S n1 S n2 ) 2 + n2 ( )2 ] S 2 S n1 + S n 2 S n1 + S n 2 5 630 2 5 1000 2 ( ) + 2.657 10 ( ) ] S2 1630 1630 S2 ( S n1 + S n 2 ) 2

pt 23 = 4.937 + 6.788 2 + [4.731 10 5

pt 23 = 11.725 + 2.046 10
S kVA PT1 kW PT2 kW PT23 kW S kVA 0 4.937 6.788 11.725 100 5.3 7.0 11.9 1200

200 6.6 7.8 12.5 1300

300 8.8 9.1 13.5 1400

400 11.9 11.0 14.9 1500

500 15.8 13.4 16.8

600 20.6 16.3 19.0

700 26.3 19.8 21.7

800 32.9 23.7 24.7

900 40.3 28.3 28.2

1000 48.6 33.3 32.1

1100 57.8 38.9 36.4

14

PT1 kW PT12 kW PT23 kW

67.8 45.0 41.1

78.8 51.7 46.2

90.6 58.8 51.7

103.3 66.5 57.6

116.8 74.8 64.0

140 120 100 80 60 40 20 0 0 500 1000 1500 2000 PT1 PT2 PT23

Dimensionarea liniei de alimentare, a postului de transformare n regim normal de funcionare:

Fiecare transformator va avea nevoie de cte o linie de alimentare separat. Se vor utiliza linii electrice n cablu(LES) deoarece postul de transformare se afl ntr-o zon populat i din motive de spaiu, aspect i alte considerente nu se pot folosi alte tipuri de linii electrice(de exemplu aeriene). Dimensionarea liniei de alimentare se va face la puterea nominal a transformatorului. Curentul ce trece prin LEC: 1000 = 96.339 A 3 U n1 3 6 unde: Un1 tensiunea de faz din primarul transformatorului. I c = I1 = = Schema electric simplificat dintre punctul de alimentare(PA) (PT) va fi: S nT

15

Alegerea tipului conductei electrice: Din [1, pag.108,tab.3.13.] s-a ales un cablu de trifazat de aluminiu cu izolatie din PVC , avand sectiunea conductorului S = 3x95mm2 Determinarea seciunii conductoarelor cablului: Condiia de nclzire:

I c I adm

'

Din [1, pag.108, tab.3.13.] se aleg parametrii cablului corespunztori modului de pozare i mediului n care acesta va fi pus, astfel:

I cadm = 225 A;
Acest tip de cablu are armatura de otel de oel, va fi protejat pe fundul anului cu un strat de nisip de aproximativ 10cm. Corecia curentului admisibil:

S = 95mm 2

I adm = k1 k 2 k 3 I adm;
Rezult urmtorii coeficieni de corecie: k1-coeficient de corectie determina rezistenta specifica a solului - k1=0.93; din [1, pag.306, tab.24.39] k2-coeficient de corectie in functie de numarul de cabluri pozate 16

'

- k2=0.82; din [1, pag.307, tab.4.41] K3-coeficient de corectie in functie de temperatura solului - k3=0.93; din [1, pag.308, tab.4.42] S-a inut cont de faptul c temperatura maxim a conductorului nu trebuie s depeasc valoarea impus de 70C i temperatura mediului ambiant la nivelul cablului este de aproximativ 20C. Rezult n final:

I adm = 0.93 * 0.82 *1.06 * 225 = 181,88 A;

Se pune condiia:

'

I adm > I c S = 95mm 2

'

1) Condiia de nclzire:
I c I adm
'

'

I adm > I c S = 95mm 2

Din condiiile impuse mai sus rezult c acest cablu este adecvat cerinelor noastre. 2) Condiia de pierderi de tensiune:

U % U adm % = 5 R P + X L Q U = 100 L ; 2 Un
unde: Un=6kV- tensiunea nominal din primarul transformatorului; RL,XL rezistena, respectiv reactana pe faz a liniei; P,Q puterea activ, respectiv reactiv transportat pe linie. Calculul rezistenei i reactanei cablului se face cu urmtoarele relaii :

RL = R0 L; X L = X 0 L;
unde:
R0,X0 rezistena,respectiv reactana pe 1 km, n [/km].

Din datele de proiectare avem c : L=4.1km; Din [1, pag.146, tab.3.36]avem :

R0 = 0,383 / km
17

rezult c rezistena este egal cu : RL = 0.383 * 4.1 = 1.57 Din [1, pag.147. tab3.38] avem: Deci reactana lineic va fi egal cu:

X 0 = 0,093 / km.
i reactana total a cablului este : X L = 0.093 4.1 = 0,3813. Puterile activ i reactiv a transformatorului calculate pentru

= neutral

vor fi:

P = S nT * cos = 1000 * 0.92 = 920 kW ; Q = S nT * sin = 1000 0.3919 = 390kVAr.

n final pierderile de tensiune vor fi: R P + X L Q U = 100 L ; 2 Un (1,57 * 920 + 0.3813 * 390) *10 U = 100 6 2 *10 3 3 = 4.424%

Condiia de pierderi de tensiune: U % U adm % = 5

18

Dimensionarea cii de curent dintre secundarul transformatorului i tabloul general Dimensionarea ci de curent dintre secundarul postului de transformare i tabloul general. Deoarece sunt distane scurte se poate utiliza bare dreptunghilare din aluminiu pot fi montate n execuie: -deschis, barele nu sunt protejate, dar se amplaseaz la nlimi inaccesibile; -acoperit, barele se introduc n canale de beton; -protejat, barele se introduc n canale din tabl de oel, font sau tub PVC; -capsul, barele se introduc n canale cu grad minim de protecie. Se calculeaz cu relaia: S nT 1050 I2 = Ic = = = 1517 ,3 A 3 U n2 3 0,4 Curentul nominal al barelor de 0,4 kV: IBare0,4=2*I1n=3034,6 A. Alegerea barelor rigide de 0.4kV se face din tabel (tabelul 5.4, pag.72 din PE 111-4/93), inand cont de coeficientul de corecie k2 ( coeficient care depinde de temperatur). In cazul nostru am ales k2=0,68, pentru temperatura q =35+15=50 C ( se consider temperatura barelor 50C, din tabel se poate alege seciunea barelor pentru temperatura de 35 C). Conductorul care se va alege trebuie sa permit vehicularea unui curent de durat, egal cu: 3034,6 A. Din tabel (5.4 din PE 111-4/93) se gsesc urmtoarele soluii posibile: Se alege soluia cea mai economic (consum minim de material), conductor format dintrun pachet de trei bare cu seciunea dreptunghiular 160x15, care in condiiile din tabel admite in curent maxim de 4000 A Barele alese se verific in funcie de condiiile de rezistena mecanic la scurtcircuit. Barele sunt alctuite din cate 3 benzi de aluminiu cu seciunea 160 x 15 mm fiecare. Distana dintre izolatoare in lungul benzii este de 675 mm, distana dintre faze 100 mm, iar distana dintre distaniere de 450 mm. Valoarea de oc a curentului de scurtcircuit este de 50,22 kA. Condiia de pierderi de tensiune: Datorit faptului c lungimea barelor e foarte mic(5 6m), pierderile de tensiune sunt neglijabile, deci nu vor mai fi luate n calcul.

Calculul curenilor de scurtcircuit:

19

Scurtcircuitul este legtura galvanic, accidental sau voit printr-o impedan de valoare relativ redus, intre dou sau mai multe puncte ale unui circuit care, in regim normal, au tensiuni diferite. Curenii de scurtcircuit apar in reelele electrice in urma contactului intre conductoarele fazelor diferite sau intre conductoare i pmant, printr-o impedan relativ mic, care in majoritatea cazurilor se consider egal cu zero. Valoarea curentului de scurtcircuit depinde de : - puterea surselor care alimenteaz locul de scurtcircuit ; - distana electric dintre surse i locul de scurtcircuit, adic impedana elementelor circuitului electric cuprins intre surse i locul de scurtcircuit ; - tipul scurtcircuitului ; - timpul scurs din momentul apariiei scurtcircuitului ; Se deosebesc urmtoarele tipuri de scurtcircuit : - trifazat, in cazul contactului dintre cele trei faze ; - bifazat, in cazul contactului intre dou faze, fr punere la pmant ; - bifazat, cu punere la pmant, in cazul contactului dintre dou faze i pmant ; - monofazat, in cazul contactului unei faze, prin pmant, cu neutrul sursei. Se vor calcula curenii de scurtcircuit trifazai n punctul K1, n diferite situaii: a). Curentul de scurtcircuit n punctul K1,

Schema echivalent de secven direct pentru calculul curentului de scurtcircuit n punctul K1 Parametrii cunoscui: -puterea de scurtcircuit pe barele de 6kV din PA Ssc=205MVA; -lungimea liniei L=4,1km, conductorul liniei fiind din 3x95mm2 , rezistena liniei r0=0.383 /km, reactana liniei x0=0,093 /km (conform tabelului din anexa 11, din PE 134/95); -factorul de tensiune c=9 pentru tensiuni nominale 6kV kV iar la 0,4 kV c=0.78 (conform tabelului 2 din pagina 84, din PE 134/95). Factorul de tensiune este raportul dintre tensiunea sursei echivalente i tensiunea Un/3. El are rolul unui factor de corecie.

Se calculeaz impedana sistemului i a liniei: impedana sistemului, a reelei de alimentare:

20

U2 2 N XS = = 6 = 0,175 S 205 sc RS = 0,1 + 0,15 X S = 0,1 + 0,15 0,175 = 0.126

2 2 Z S = RS + XS = 0,126 2 + 0,175 2 = 0,215

Se calculeaza impedanta liniei electrice subterane

RL = r0 L = 0,383 4,1 = 1,57 X L = x0 L = 0,093 4,1 = 0,369

2 2 Z L = RL + XL = 1,57 2 + 0,369 2 = 1,612

impedana total pn la effect: Z tot = 1,696 2 + 0,544 2 = 1,781 Se calculeaz curentul de scurtcircuit trifazat n punctual K1 I K1 = c U 1N 3Z tot = 0,9 6 = 1,752 kA 1,73 1,781

se calculeaz puterea aparent n punctul K1 S K1 = 3 U 1N I K1 = 1,73 6 1,752 = 18,185 MVA se calculeaz curentul de oc I soc = 2 I K 1 - factorul de oc=1,79; -coeficient de soc dpinzand de raportul dintre rezistenta R si reactanta X total de scurtcircuit I soc = 1,79 1,41 1,752 = 4,421kA

21

Curentul de scurtcircuit n punctul K1, cnd sunt n funciune ambele linii de 6 kV

Schema echivalent de secven direct pentru calculul curentului de scurtcircuit n punctul K1 - impedana total pn la efect:: Z tot = Z S + Z L1 = Z L 2 Z tot = Z S + ZL = 0,215 + 0,806 2 Z L1 Z L 2 Z L1 + Z L 2

Z tot = 0,9112 + 0,359 2 = 0,979 Se calculeaz curentul de scurtcircuit trifazat n punctual K1 I K1 = c U 1N 3Z tot = 0,9 6 = 3.188kA 1,73 0,979

se calculeaz puterea aparent n punctul K1 S K1 = 3 U 1N I K1 = 1,73 6 3,188 = 33.091MVA se calculeaz curentul de oc I soc = 2 I K 1

- factorul de oc=1,79; -coeficient de soc depinzand de raportul dintre rezistenta R si reactanta X total de scurtcircuit
I soc = 1,79 1,41 3,188 = 8,046 kA

22

Verificarea la stabilitatea termic i dinamic a liniei de alimentare a postului de transformare Condiia de stabilitate termic a unui element din circuit este ndeplinit dac seciunea conductorului satisface condiia: S I scmedp t sc C

unde: S seciunea conductorului cablului, [mm2]; Iscmedp - valoarea medie ptratic a curentului de scurtcircuit [A]; tsc timp de scurtcircuit, [s]; C coeficient de stabilitate termic , C=104-cupru 70-aluminiu Verificarea LES: Curentul de scurtcircuit mediu este : I scmedp = I p1 = 1,752kA; Timpul de scurtcircuit este : t sc = t ap + t d ; unde: tap timp de acionare a proteciei cu relee; td timp de deconectare propriu al ntreruptorului. Pentru timpul de acionare a proteciei se admite o valoare acoperitoare de tap1=0.3s, indicele 1 nsemnnd c se refer la medie tensiune. Se alege un ntreruptor de medie tensiune de tipul IUP-M 10-1000 cu timpul de deconectare de td1=0.07s. Datele tehnice ale acestui tip de ntreruptor sunt date la alegerea aparatelor de comutaie de medie tensiune Rezult: t sc = 0,3 + 0,07 = 0,37 s Deci seciunea conductorului trebuie s ndeplineasc urmtoarea condiie : 0,37 S 1,752 10 3 = 15,224 mm 2 70 Dar seciunea conductorului aleas anterior este de S=95mm2, deci este aleasa bine. 2)Verificarea barelor de medie tensiune Curentul de scurtcircuit mediu ptratic i timpul de scurtcircuit :

23

I soc = I p 2 = 8,046 kA; t sc = t ap 2 + t d 2 ; Se admite : t ap 2 = 0,2s t d 2 = 0,3s rezult timpul de scurtcircuit : t sc = 0,5s

Se impune aceeai condiie ca la verificarea LEC : 0,5 = 81,276 mm 2 C 70 Barele sunt alctuite din benzi de aluminiu cu seciunea 160 x 15 mm fiecare, sectiunea din calcule e mai mica decat cele alese , deci barele sunt dimensionate coerspunzator S I soc = 8,046 10 3 t sc

Alegerea aparatelor de comutaie de medie tensiune

Echipamentul electric al unui post d transformare , trebuie sa fie ales incat sa satisfaca urmatoarele conditii: -parametrii nominali ai echipamentului sa corenspunda parametrilor locului in care se instaleaza . -sa reziste supratensiunilor si curentilor de scurtcircuit ce pot aparea in regiunile de avarie Curentii de scurtcircuit soicita elementului dpdv. mecanic si termic , solicitarea electrodinamica este detrminata de curentul de scurtcircuit de soc , iar solicitarea termica de valoarea curentului de scurtcircuit si durata lui. Verificarea echipamentului electric la solicitari mecanice , si termice in cazul curntilor de scurtcircuit se face prin compararea marimilor de calcul cu cele de incercare Intreruptoare Alegerea intreruptoarelor se face pe baza urmatoarelor conditii: -tensiune nominala Unt>Unretea -curentul nominal In>Ie Ie-curentul cerut Felul instalatiei -de interior -de exterior Posibilitate ca intreruptorul sa execute RAR -puterea de rupere a intreruptorului Sr>Sc -rezistenta la solicitatarea termica I1t>Iscn I1t -curentul limita termic pentru 1 secunda dat in kA Iscn -curentul mediu echivalent al scurtcircuitului Iscm = (m + n) t [kA] m-coeficient ce tine seama de aportul componentei aperiodice a curentului n-coeficient ce tine seama de variatia de timp a valorii eficace 24

Avem urmatoarele date: -Un1=6kV -Isoc= 8,046kA Coform tabelului 3.14 din(1, pag. 110 ) s-a ales un intreruptor de tip IUP-M 10-1000 Caracteristici : -tensiunea nominala a intreruptorului [kA] 10(12) -curentul nominal [A] 1000 -curentul limita termic [kA] 30 -curentul limita dinamic [kA] 76,5 -putere de rupere in MVA la anumite tensiuni de service [10kV] 350MVA Timp total de inchidere [s] 0,16 Timp total de deschidere [s] 0,07 -masa uleiului [kg] 9 Alegerea separatoarelor Alegerea separatoarelor se face in baza urmatoarelor conditi: -tensiune nominala Us>Un ret. -cuentul nominal In>Ic Felul instalatiei poate fii: -interior -exterior Separatorul ales se verifica la stabilitate termica si electrodinamica in acelasi mod ca intreruptoarele Separatoarele sunt destinate sa se monteze in cellule prefabricate si instalatii electrice de medie tensiune Separatorul de sarcin a1, de tip STIS, are n plus i rolul de ntreruptor pentru curenii nominali ai circuitului. Este echipat suplimentar cu cuite de rupere i o camer de stingere a arcului electric din material gazogen, avnd o putere de rupere maxim de 7MVA. -curent nominal de serviciu incontinu 400A -valoarea de varf a curentului admisibil nominal (inclusive CLP-ul) 80Ka -curent admisibil de scurta durata nominal (inclusive CLP-ul) 31-5 kA Toate aceste aparate de comutatie vor fii puse in celule de interior Celule prefabricate de interior echipate cu ntreruptoare cu comutaie n vacuum DOMENUIL DE UTILIZARE

n posturile si staiile electrice de distribuie de 12 - 24 kV.

STANDARD DE REFERIN IEC-60298; IEC 60694.

25

CARACTERISTICI TEHNICE
Tensiune nominal 12-24 kV Curent nominal 630-1250 A Frecven 50 Hz Curent de rupere al ntreruptorului 25 kA Curent de stabilitate termic 25 kAef Curent de stabilitate dinamic 63 kAmax Grad de protecie IP - 3X

Alegerea aparatelor de msurare pe medie tensiune.

Transformatoarele de masura sunt aparate electromagnetice care transforma valorile curentului si tensiunii la valori convenabile , pentru alimentarea aparatelor de masura , de protectie si de reglare 100 volti si un current de 1 sau 5 amperi Transformatoarele se clasifica dupa mai multe criterii: 1 in functie de parametru a carei valoare o reduc -transformatoare de current (TC) a carei infasurare primara se conecteaza in serie cu circuitul primar , iar infasurarea secundara alimenteaza releele de current , ampermetrele , bobinele de current ale wattmetrelor , etc si curentul primar poate fii de :5 ,10 ,15 , 20 ,30 , 50 ..pana la 5000 amperi , iar puterile sunt de : 5 10 15 30 60 90 VA Transformatorul de current v-a fii de tipul CIRSo 1224 kV

CARACTERISTICI TEHNICE PRINCIPALE

CIRSo 12 kV 12 5 sau 1 2 50 0,5/10P <10 >10

Tensiunea cea mai ridicat pentru echipament(kV) Curent nominal secundar(A) Numr de nfurri secundare Frecven(Hz) Clasa de precizie msur * /protecie Factor de securitate (pentru msur***) (FS) Factor limit de precizie (pentru protecie)

-transformatoarele de tensiune (TT) a carei infasurare primara se conecteaza in paralel cu circuitul primar , iar infasurarea secundara alimenteaza releele de tensiune , voltmetrele ,etc tensiunea nominala din primar este egala cu tensiunile nomalizate de la noi din tara ,iar tensiunea secundara este egala cu 100/1,73 , iar puterile nominale sunt de 10 20 30 60 , pana la 1000 VA Transformatorul de current v-a fii de tipul CIRSo 1224 kV

26

CARACTERISTICI TEHNICE PRINCIPALE

CIRSo 12 kV 12 5 sau 1 2 50 0,5/10P <10 >10

Tensiunea cea mai ridicat pentru echipament(kV) Curent nominal secundar(A) Numr de nfurri secundare Frecven(Hz) Clasa de precizie msur * /protecie Factor de securitate (pentru msur***) (FS) Factor limit de precizie (pentru protecie)

Alegerea transformatoarelor de tensiune:

Transformatoare de tensiune de 7,224 kV TIRMi/TIRBi 7,224 kV SIMBOLIZARE
T I R M B i transformator de tensiune pentru montaj interior cu izolaie n rin monopolare bipolar variante constructive

A, B, C gabarit

Ca si aparate de msur : Se utilizeaz voltmetre, ampermetre, wattmetre i contoare de energie activ i reactiv. Aa cum am menionat la alegerea transformatoarelor de curent i tensiune, ampermetrele voltmetrele i wattmetrele sau alte aparate de msur de precizie mai sczut, vor fi montate pe nfurarea de clas de precizie mai sczut(n general 1) . Pe partea de medie tensiune, unde se face decontarea energiei electrice, contoarele de energie activ i reactiv se vor monta dup metoda celor 2 wattmetre la nfurrile cu clasa de precizie de 0,5. Pe partea de joas tensiune avem de msurat trei tensiuni de linie i trei de faz, ns nu se vor folosi 6 voltmetre, ci unul singur i un comutator voltmetric CV.

27

Bibliografie:

Coma, D. : Proiectarea instalaiilor electrice industriale. Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1983 2. Cilinghir, V. : Alimentarea cu energie electric a ntreprinderilor, vol I. Editura Universitii Transilvania Braov, 2001; 3. Cilinghir, V. : Alimentarea cu energie electric a ntreprinderilor, vol II. Editura Universitii Transilvania, Braov, 2002; 4. Pietrreanu E. : Agenda electricianului. Editura Tehnic, Bucureti, 1979; 5. ***** Normativ privind proiectarea i executarea instalaiilor electrice, la consumator, cu tensiuni pn la 1000 V c.a si 1500 V c.c, I.7-98,Bucureti
1.

28