Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
[Vox Philosophiae] Rares Iordache - Fictiune si exprimare (www.irregular.ro)

[Vox Philosophiae] Rares Iordache - Fictiune si exprimare (www.irregular.ro)

Ratings:

5.0

(2)
|Views: 365 |Likes:
Turnura lingvistică a reprezentat un pas important pentru semnificaţia ulterioară a filosofiei limbajului, însă originile sale sunt extrem de importante din punctul de vedere al posibilităţilor oferite. Tractatus-ul lui Wittgenstein a reprezentat pasul de referinţă al turnurii, existând şi o etapă pregătitoare în care se poate spune că se pun bazele filosofiei analitice. Paralelismul gândire-limbaj duce, în cele din urmă, la un principiu considerat fundamental: singura cale către analiza gândirii este analiza limbajului. Desigur, o întrebare de genul – „ ce este un gând?”-1 ar putea să inverseze rolurile : accentul ar putea să se centreze pe gândire în general. În acelaşi timp, mitul „celei de-a treia lumi”2 încearcă să suprime intervenţia psihologismului, putând să i se aloce un domeniu-spaţiu diferit atât de lumea fizică-externă, cât şi de lumea interioară.
Turnura lingvistică a reprezentat un pas important pentru semnificaţia ulterioară a filosofiei limbajului, însă originile sale sunt extrem de importante din punctul de vedere al posibilităţilor oferite. Tractatus-ul lui Wittgenstein a reprezentat pasul de referinţă al turnurii, existând şi o etapă pregătitoare în care se poate spune că se pun bazele filosofiei analitice. Paralelismul gândire-limbaj duce, în cele din urmă, la un principiu considerat fundamental: singura cale către analiza gândirii este analiza limbajului. Desigur, o întrebare de genul – „ ce este un gând?”-1 ar putea să inverseze rolurile : accentul ar putea să se centreze pe gândire în general. În acelaşi timp, mitul „celei de-a treia lumi”2 încearcă să suprime intervenţia psihologismului, putând să i se aloce un domeniu-spaţiu diferit atât de lumea fizică-externă, cât şi de lumea interioară.

More info:

Copyright:Attribution Share Alike

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF or read online from Scribd
See more
See less

05/10/2014

 
Revista Vox Philosophiae
http://revista.filozofie.eu/
ISSN 2100-0069
Revista Vox Philosophiae
Ficţiune şi exprimare
Rareş Iordache
redactor proiectul cultural irregular.ro
 
1
 
Revista Vox Philosophiae
http://revista.filozofie.eu/
ISSN 2100-0069
 
 Turnura lingvistică a reprezentat un pas important pentru semnificaţiaulterioară a filosofiei limbajului, însă originile sale sunt extrem de importante dinpunctul de vedere al posibilităţilor oferite.
Tractatus-ul 
lui Wittgenstein a reprezentatpasul de referinţă al turnurii, existând şi o etapă pregătitoare în care se poate spunecă se pun bazele filosofiei analitice. Paralelismul gândire-limbaj duce, în cele dinurmă, la un principiu considerat fundamental: singura cale către analiza gândiriieste analiza limbajului. Desigur, o întrebare de genul – „ ce este un gând?”-
1
arputea să inverseze rolurile : accentul ar putea să se centreze pe gândire în general.În acelaşi timp, mitul „
celei de-a treia lumi” 
 
încearcă să suprime intervenţiapsihologismului, putând să i se aloce un domeniu-spaţiu diferit atât de lumea fizică-externă, cât şi de lumea interioară.Principiul obiectivităţii este refuzat datorită faptului că încă persistă acel
relativ la ceva 
care nu face altceva decât să restricţioneze sensul. Într-una dintreteoriile sale, Davidson spune înţelegerea dintre doi subiecţi A şi B- sedatorează unei teorii pe care o admite fiecare subiect în parte. Deci, înţelegerea sebazează pe fiecare individ datorită codării lingvisticii şi interpretării ei
3
. Dacă nu aş
1
După Michael Dummett, Frege este primul care îşi pune această întrebare, de unde şi concluzia ulterioară înlegătură cu primatul problemei gândirii în faţa celei a limbajului.
2
Sintagmă concepută de Bolzano pentru expulzarea gândurilor din minte...conducându-mă pe firul platonismuluilegat şi de mitul fregean. Nu cred că această teorie poate să evite psihologismul , întrucât se poate cădea foarte uşroîn mentalism.
3
Dummett, Michael,
Originile filosofiei analitice,
Ed. Dacia, 2004, p.173
2
 
Revista Vox Philosophiae
http://revista.filozofie.eu/
ISSN 2100-0069
alege această opţiune a lui Davidson, voi fi obligat să propun ideea relativului lagândul ca atare, exprimabil în expresia lingvistică. Sigur, există o întreagă discuţiepurtată în jurul acestui concept – „
 gând” 
– şi a semnificaţiilor pe care el lepresupune. Aruncarea sa în conţinutul mental introduce în discuţie psihologismul,pe care Frege şi Husserl au încercat să îl evite. Totuşi, instaurarea efectivă a unei atreia lumi, care să fie reprezentată prin lumea gândurilor, propune într-un modindirect o formă de psihologism deoarece totul se desfăşoară la nivelul conştiinţeicare presupune gândire sau un fel anume de mentalism. Deci, nu pot fi de acord cuaruncarea gândurilor în afara minţii doar pentru evitarea psihologismului, deoarecear trebui să se apeleze la un argument prin care nu se rezolvă nimic. Mai mult decâtatât, a treia lume intră într-un paradox evident exact în momentul instaurării ei.Ceea ce mă interesează mai mult aici este faptul că există ceva
static 
şi ceva dinamicla nivelul minţii, care este exprimat în limbaj. Ce se întâmplă cu ceea ce nu poate fiexprimat în limbaj? Deja am presupus existenţa acestuia în momentul în care m-amîntrebat asupra lui; existenţa unor componente multiple, diverse mă face să cred cărămâne ceva care nu a fost exprimat. Să analizez mai amănunţit această chestiune.Iau exemplul a ceea ce semnifică
 proto-gândurile 
4
 
ca şi elemente strâns legate decomponenta spaţială şi de nereprezentativitatea lor lingvistică. Un câine văzând unalt câine
nu gândeşte 
faptul că este unul singur în faţa sa, iar acest lucru faceimposibilă ataşarea procesualităţii de tip gândire. Deci, aş putea spune că nu existăo reprezentare lingvistică a lor, ele pund fi asociate unor reflexe saucomportamente, ca şi exemplu particular.Problema restului care rămâne neexprimat lingvictic ar părea rezolvatăprin aceste exemple. Faptul însuşi exisatât o componendinami
4
Deosebirea dintre proto-gânduri şi gândul pe deplin dezvoltat al omului , exprimabil lingvistic, constă în faptul că proto-gândul nu poate fi detaşat de activitatea în curs şi de circumstanţele sale. Drept exemplu, voi oferiautomobilistul lui Dummett care reacţionează rapid şi eficient la vederea unui alt automobil pentru evitarea sa.
3

Activity (3)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Doru liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->