COMPATIBILITATI ALIMENTARE

Alimentele sa va fie medicamente si medicamentele sa va fie alimente. Hipocrate

Unul din marile adevaruri ale vremurilor actuale este reprezentat de faptul ca alimentatia a devenit extrem de haotica. Este un lucru pe care il observam cu totii, pentru noi insine sau altii. De cele mai multe ori, obisnuintele determina oamenii sa consume aperitiv, felul 1, felul 2, desert, fructe, bauturi toate la o singura masa ! Practic se creaza un adevarat dezastru in organism sistemul digestiv, in complexitatea sa, este dat peste cap intr-un mod extrem de dur. Pentru a-si reveni si a putea digera, asimila si excreta reziduurile, el imprumuta energie din alte zone si rezultatul il constituie, in timp, inevitabila imbolnavire. Combinatiile nefaste de alimente au loc, dupa cum spuneam, datorita obisnuintelor de alimentatie mostenite indeosebi din perioada copilariei. Placerea emotionala data de un anumit gust sau de senzatia oferita de burta plina este practic un drog pentru creier. In aceste conditii, el care nu mai poate discerne ce este cu adevarat de folos corpului si face alegeri emotionale (nu rationale, iar de intuitive nici nu poate fi vorba). Iar deciziile luate emotional sunt aproape intotdeauna (auto)destructive. Aceasta se intampla aproape intotdeauna in cazul alimentatiei. E nevoie de oprirea hranirii emotionale datorata stresului, emotiilor negative, obisnuintelor si placerii gustului. Trebuie sa ne punem mintea la contributie si sa facem alegeri alimentare folositoare pentru corp, pentru a ne recapata sanatatea si vitalitatea. Haideti sa vedem de ce este atat de importanta o combinare corecta a alimentelor. Pentru a fi digerat, fiecare tip de hrana are nevoie de un anume tip de suc gastric secretat de stomac, si nu toate sucurile gastrice pot fi secretate in acelasi timp. Iar asta deoarece fiecare aliment este digerat in mod diferit. Alimentele ce contin amidon anumiti carbohidrati (orez, paine, cartofi s.a.) au nevoie de un mediu digestiv alcalin ce este furnizat initial in gura de enzima ptialina, apoi de amilaza pancreatica, ce ajunge in intestinul subtire. Alimentele ce contin proteine (carne, lactate, alune, seminte si altele de acest fel) au nevoie de un mediu acid pentru digerare, furnizat de acidul clorhidric si pepsina. Cum spuneam si in cazul raportului alcalin-acid, exista in chimie o lege care spune ca doua medii cu efect contrar - acizi si baze (alcalini) - nu pot actiona in acelasi timp. Se neutralizeaza unul pe celalalt. De exemplu, daca mancam o proteina impreuna cu un amidon, digestia este ingreunata sau complet blocata. Ei, ia ghiciti care este una din mancarurile preferate ale oamenilor ! Bineinteles, celebra friptura cu cartofi prajiti (sau orice combinatie de carne si cartofi). Gustul este bun, senzatia de satietate la fel (ce mai conteaza somnolenta dupa o asemenea masa copioasa sistemul digestiv consuma din greu energie din creier pentru a asimila). Iar asimilarea de catre celule este practic extrem de redusa. Se intampla altceva in schimb. Hrana nedigerata fie sufera un proces de fermentatie (si oamenii incep treptat sa se ingrase) fie sufera un proces de putrefactie (iar oamenii slabesc, cu timpul). Asta se intampla deoarece hrana nedigerata constituie un mediu fertil pentru diversi agenti patogeni (bacterii, viermi) care o descompun, dand nastere la diverse tulburari digestive. Impreuna cu tulburarile emotionale datorate stresului si emotiilor negative si cu alte modalitati de a pierde energie, duc la ingrasare (in special) sau slabire. In plus, combinatiile necorespunzatoare creaza exces de aciditate ce face sangele sa se ingroase si sa circule mai greu prin vase, consumand astfel mai mult oxigen (o alta cauza a somnolentei). Pare o adevarata sperietoare alimentatia, nu-i asa ? Ei bine, chiar nu e asa ! Haideti sa

vedem cum remediem situatia natura ne-a oferit suficiente mijloace ! Sa impartim alimentele in categorii. I. Prima categorie : Proteine (branza, oua, peste, crustacee, carne, lapte, iaurt, nuci, seminte, soia) II. A doua categorie : Carbohidrati (amidonoase) : dovleac, grau, porumb (toate cerealele), fasole, orez, linte, paine, cartof, produse de patiserie si fainoase, fructe uscate, zahar, miere III. A treia categorie : Vegetale, care pot fi : - fara amidon si cu un continut mare de apa : varza, sfecla rosie, broccoli, castravete, vinete, andive, loboda, gulii, patrunjel, spanac, nap, salata, stevie, ardei, rosii, fasole verde - cu continut moderat de amidon : anghinare, morcov, mazare, conopida, ciuperci, telina, sfecla IV. A patra categorie : Lipide - Grasimi si Uleiuri (unt, margarina, smantana, frisca, ulei de floarea soarelui, soia, porumb, susan, masline s.a.) V. A cincea categorie : Iritanti (usturoi, ceapa, praz, hrean, ardei iute, ridichi, arpagic) COMBINATIILE CORECTE (compatibilitati) sunt : I + III (proteine cu vegetale) II + III (amidonoase cu vegetale) II + IV (amidonoase cu grasimi) III + IV (vegetale, indeosebi cele cu continut mare de apa, cu grasimi) In general, vegetalele se pot combina cu orice, fara nici o problema. COMBINATII INCORECTE (incompatibilitati) : I + II (proteine cu amidonoase) I + IV (proteine cu grasimi) I + I (proteine animale cu proteine lactate, de exemplu) Din cercetarile specialistilor a rezultat ca, in cazul unei combinatii corespunzatoare a alimentelor, timpul necesar digestiei si asimilarii este de numai 3-4 ore. Organismul nu cheltuie deci foarte multa energie pentru aceste procese. Dar in cazul combinatiilor necorespunzatoare acest timp poate ajunge la 8-12 ore ! In acest interval omul mai ia cel putin o masa ; aceste alimente sunt turnate deasupra celor dinainte, formand o masa nedigerata, care se acumuleaza zi de zi, an de an, se lipeste pe peretii intestinelor si circula prin sange intoxicandu-l nu e de mirare ca majoritatea bolilor se datoreaza alimentatiei deficitare. Cel mai adesea noi mancam : cartofi cu carne, peste cu orez, branza cu paine, lapte cu cereale, mancare gatita, dulciuri s.a. acestea fiind total destructive pentru sistemul nostru intern, fortand corpul sa consume multa energie pentru digestie (care oricum este incompleta). Obisnuintele alimentare practic ne imbolnavesc si ce e mai trist, boli datorate alimentatiei apar inca de la varste fragede. Un reportaj TV prezenta cu mandrie cum copiii sunt innebuniti dupa lapte cu cereale micul dejun sanatos minune. Daca nutritionistii (sau parintii) care recomanda asta ar sti putina bio-chimie alimentara..ar fi bine. Ar preveni inevitabilele complicatii. Din pacate, nu ne pricepem prea bine la preventie. De multe ori nu ne intereseaza cu adevarat sa fim sanatosi. Ce am putea face, totusi ? Cum ne-am putea hrani corect, astfel incat celulele noastre sa beneficieze intr-o proportie cat mai mare de nutrienti ? Iata cateva idei preluate din partea celor ce se preocupa cu adevarat de propria sanatate : - la o masa, sa consumam doar un aliment fara continut mare de apa ( proteina sau amidon) impreuna cu vegetale (legume sau salata) ; exemplu : carne sau cartofi cu salata (fara branza) ; sau preparate din soia cu legume (fara carne) ; sau peste cu legume (fara carne) ; sau dovlecel cu salata, s.a.

- sa consumam fructele separat, daca se poate pe stomacul gol ; daca nu la 3 ore dupa o masa combinata corect ; daca le vom consuma dupa o masa cu combinatii incorecte vor fermenta cu mancarea nedigerata ; asta deoarece ele nu se digera in stomac, ci in intestinul subtire, iar daca stomacul nu a terminat de digerat masa dinainte, fructele vor ramane prinse intr-o capcana si incep sa fermenteze. - sa bem apa (sau alte lichide ceai, sucuri naturale - dar mai bine apa plata, de preferinta cu pH cat mai ridicat sau alcalina) cu o jumatate de ora inainte de masa sau cel putin o ora dupa masa. Acest lucru este necesar pentru a nu interfera cu lichidele acide secretate de stomac in timpul digestiei. - este lipsit de folos sa consumam foarte multe proteine. Pentru a produce energie, organismul foloseste in primul rand glucoza si fructoza din fructe, legume, muguri germinati, apoi amidon, grasimi si la urma proteine. Deci mitul consumului ridicat de proteine este un mit. E adevarat ca celulele au nevoie de proteine suficiente pentru a se regenera (unele intra in compozitia membranei, altele participa la formarea unor enzime) dar nu inseamna ca un consum exagerat de proteine garanteaza si buna lor asimilare si utilizare. - daca trebuie sa mancam o proteina combinata cu o grasime (de exemplu branza cu smantana), sa consumam in acelasi timp si ceva vegetal (o salata de legume combinate). Dat fiind ca de obicei grasimile inhiba digerarea proteinelor, vegetalele contrabalanseaza acest efect inhibitor asupra digestiei. - Sa folosiminlocuitori. Voi repeta alimentele nocive pentru sanatate, ce ar fi indicat sa fie evitate : -mancarea gatita prin fierbere, coacere, prajire, afumare, cu combinatii nepotrivite (eventual reincalzita a doua, a treia zi !) se pierd toate enzimele ; iar fara ele, digestia e mult ingreunata -lactate pasteurizate -painea, produsele de panificatie de orice fel -produse de patiserie (eventual semipreparate in avans si coapte) -dulciuri, prajituri de orice fel -carnea grasa (porc, gasca, vanat, chiar vita) -alcool, zahar, sare, uleiuri - toate rafinate -bauturi carbogazoase de orice fel, cafea -produse conservate, otet alimentar -gemuri, dulceturi, margarine, muraturi Iar acum sa vedem cu ce le putem inlocui : - mancarea gatita prin fierbere, coacere, prajire, afumare, cu combinatii nepotrivite (eventual reincalzita a doua, a treia zi !) o putem inlocui cu mancare preparata la abur, cu combinatii potrivite (in 10-15 minute e gata) ; ea trebuie consumata pe loc, pentru a nu-si pierde nutrientii - lactate pasteurizate le putem inlocui cu lapte de soia - painea, produsele de panificatie de orice fel le putem inlocui cu paine din cereale integrale preparata in casa, fara coacere sau cu paine Wasa (tartine din orz integral si secara integrala) - produse de patiserie (eventual semipreparate in avans si coapte) : nu avem inlocuitor - dulciuri, prajituri de orice fel le putem inlocui cu prajituri facute in casa dupa regimuri naturiste, respectand combinatiile potrivite - carnea grasa (porc, gasca, vanat, chiar vita) o putem inlocui cu carne slaba de pasare sau anumite sortimente de peste - alcool, zahar, sare, uleiuri - toate rafinate le putem inlocui cu vin de casa, miere sau

zahar din trestie, sare marina grunjoasa, uleiuri vegetale presate la rece - bauturi carbogazoase de orice fel, cafea le putem inlocui cu sucuri naturale (preparate de noi) sau apa plata (cu pH ridicat sau alcalina), decoct de cicoare si ceai de aloe (un bun inlocuitor al cafelei) - produse conservate, otet alimentar le putem inlocui cu produse congelate si otet de mere si miere - gemuri, dulceturi, margarine, muraturi le putem inlocui cu paste din fructe preparate in casa, unt vegetal, cruditati In plus fata de acestea putem consuma din belsug orice vegetale, fructe, alune, nuci, seminte si, cu moderatie, alimentele ce fac parte din categoria iritanti. Acesti inlocuitori asigura in principiu raportul 80% alcalin 20% acid al unei alimentatii corecte. Oare vom ajunge vreodata sa ne hranim corect, respectand principiile alimentatiei eficiente ? Sunt si sceptic si optimist in acelasi timp. Depinde de vise, de credinta si de dorinta fiecaruia de a le indeplini. Din fericire, se pare ca in ultima vreme lucrurile merg in directia potrivita. Lumea se misca incet si greu dar important e ca se misca ! E cu adevarat o mare realizare pentru noi toti ! Alimentatia sanatoasa inseamna totalitatea resurselor naturale puse la dispozitia omului pentru a-si pastra sau redobandii sanatatea, ,,Cate putin din toate; putin, dar suficient." Dupa numeroase studii asupra unui numar de 400 de atleti, barbati si femei, s-a ajuns la concluzia ca rezultatele cele mai bune au fost obtinute de atletii a caror alimentatie s-a inscris in urmatoarele standarde (5%): 15% proteine respectand raportul proteine animale/proteine vegetale mai mare sau egal cu ,,1". Este necesar un echilibru intre proteinele animale si cele vegetale. Proteinele animale au un continut ridicat de aminoacizi si sunt bogate in calciu, fier, zinc, vitaminele A si B12. Proteinele vegetale sunt bogate in acizi grasi nesaturati si in substante antioxidante (vitamina C, caroten, polifenoli). Proteinele vegetale din cereale (grau, orez, porumb) au un continut scazut de lizina, dar crescut de aminoacizi sulfurati, in schimb, leguminoasele ca mazarea, fasolea uscata sau lintea, sunt deficitare in aminoacizi sulfurati, dar bogate in lizina. 30% lipide respectand raportul lipide vegetale si din peste/lipide totale mai mare sau egal cu 2/5. Lipidele de origine vegetala sunt mai putin implicate in cazurile de aterosleroza decat grasimile de origine animala. In ratia lipidica se recomanda urmatoarea repartizare a acizilor gras:

25% acizi grasi saturati 60% acizi mononesaturati 15% acizi polinesaturati

Pentru a compensa ceea ce consumam in materie de acizi grasi saturati de origine animala este recomandat sa gatim cu grasimi de origine vegetala.

55% glucide respectand raportul kilocalorii din zaharuri simple/kilocalorii totaletotale mai mic sau egal cu 1/10. Este prferabil acest raport pentru a evita abuzul de zaharuri cu absorbtie rapida. Bauturile alcolica nu trebuie sa depaseasca 5% din ratia totala. S-a constatat ca atletii cu performante in viata sportiva, sunt cei care au reusite si in viata de zi cu zi, dupa 25 de ani, cei care au pastrat aceeasi igiena alimentara si au continuat sa faca sport, prezinta urmatoarele procente:

cu 25-30% mai putine accidente cardiovasculare cu 30-35% mai putin consum ,,medicamentos"

Exemplu de alimentatie 15% proteine 30% lipide 55% glucide :

Pentru o femeie care consuma 1.900 kcal Proteine Alimente Cantitati 400ml 30g 180g 100g 250g 400g 400g 10g 25g 50g g 14 7 36 7 5 4 8 25 50 73 65 30% din totalul caloric 261 55% din totalul caloric g 7 7 18 55 60 28 48 g 20 Lipide Glucide

Lapte semidegresat Branzeturi (in medie) Carne (inclusiv de pasare) sau peste (in medie) sau oua 4/saptamana Paine Feculente (greutate dupa preparare) Legume verzi Fructe Unt Ulei Dulceata sau miere Zahar Vin 10% vol.=4% din totalul caloric kcal 2620

15% din totalul caloric

Compozitia unei mese echilibrate Formula 421-GPL

4,2,1 reprezinta numarul de parti din fiecare dintre familiile G reprezinta familia glucidelor, P reprezinta familia proteinelor, si L reprezinta familia lipidelor, aceste 3 familii GPL trebuie sa intre in compozitia fiecareia dintre cele trei mese inclusiv in mic dejun! Astfel ajungem la urmatoarea formula pentru fiecare masa in parte : 4 parti de G (glucide), 2 parti de P(proteine) si 1 parte de L (lipide)= 421-GPL. Ce inseamna o parte? Partea difera de la un individ la altul si poate fi orice aliment sau alimente, care face sau fac parte din familiile G (glucide) P (proteine) si L(lipide), astfel ajungem la urmatorul rezultat pentru metoda 421-GPL: 4 parti de G= 4 alimente care fac parte din familia glucidelor, 2 parti de P= 2 alimente care fac parte din familia proteinelor, si 1 parte de L= 1 aliment care face parte din familia lipidelor. Pentru a sti repartizarea alimentelor cititi mai jos: Familia G: Cruditati, Legume: anghinare, morcov, telina, ciuperci, varza rosie si verde, conopida, castraveti, laptuci, fetica si alte tipuri de salate, andive, marar, ridichii, lastari de soia sau rosii. Fructe: caise, ananas, avocado, banane, nectarine, cirese, lamai, clementine, coacaze negre, smochine, capsuni, zmeura, rodii, coacaze, kaki, mandarine, pepene galben, mure, mosmoane, portocale, grepfrut, piersici, pepene verde, pere, prune, struguri, mere, manga, papaia, sau sucurile de fructe, fara zahar. Fainoase si feculente: faina, cereale pentru micul dejun, gris sau taioca, diverse tipuri de paine din grau si din secara, paine prajita si pesmeti, biscuiti uscati, prajituri si produse de patiserie, cartofi, paste, orez, legume uscate, castane ignama, makabo, manioc sau taro. Produse zaharoase: zahar alb, zahar brun, miere sau melasa, dulceata, jeleuri, bomboane, ciocolata, bauturi racoritoare (limonada, sucuri carbogazoase, diferite tipuri de cola, bauturi tonice sau bitteruri) Familia P: Proteine lactate: lapte integral, degresat, semidegresat, pasteurizat, sterilizat, condensat sau lapte praf, lapte fermentat (iaurt, chefir), branzeturi proaspete ( branzeturi de vaci, petit suisse, demi-sel, fontainblue, branzeturi de capra), branzeturi fermentate (moi si cu mucegai in exterior, camembert, brie, coulommiers, cu coaja, albastre si roquefort), tari ( presate nefierte, saint-paulin, de olanda, cantal) presate fierte (gruyere, parmezan), branzeturi de capra. Proteinele non-lactate: produse de macelarie, mezeluri, maruntaie (carne de vita, de cal, de miel, de oaie, de porc, vanat) carne de pasare ( de pui, de bibilica, de porumbel, de gasca) mezeluri (carnati si salam, sunca, pateuri, galantina, caltabos, carnacior de porc, sangerete), organe ( creier, ficat, limba, rinichi, momite, inima, burta), crustacee, oua, legume uscate, soia.

Familia L: Lipide de origine animala: unt, smantana, untura, grasime de gasca, de vita si de oaie. Lipide de origine vegetala: uleiuri lichide ( de arahide, de masline, de floarea soarelui, de porumb, de soia, de samburi de struguri, rapita, nuci sau amestecuri), uleiuri dense ( vegetalin, copra), margarine, fructe oleaginoase. Micul dejun trebuie sa furnizeze 25% din ratia de calorii zilnica, adica in jur de 750 Cal si 25 g de proteine pentru un adult cu activitate fizica medie ! Meniuri pentru formula 421-GPL:

Meniu de primavara Meniu de vara Meniu de toamna Meniu de iarna

Ce trebuie sa tinem minte?

3 mese pe zi ( Micul dejun obligatoriu, Masa de amiaza si Masa de seara) Pentru fiecare masa in parte meniul trebuie sa fie diversificat si sa contina: Glucide vezi familia G, Proteine vezi familia P si Lipide vezi familia L, Fara ciugulit intre mese Apa nu trebuie sa lipseasca din meniul nostru! calculeaza aici necesarul de lichide Minim 30 de minute miscare pe zi

Meniu echilibrat de iarna Meniu de iarna Decembrie 421 reprezinta numarul partilor, partea difera de la o persoana la alta, in general o parte inseamna un aliment. GPL reprezinta familiile alimentelor G glucide, P proteine, L lipide, astfel o masa echilibrata conform formulei 421-GPL rezulta asa: 4 alimente din familia glucidelor, 2 alimente din familia proteinelor si 1 aliment din familia lipidelor. Mic dejun
Alimente Suc de fructe Paine Unt Carne rece, ou, sunca Compot Cruditati Feculente-fainoase Grasimi animale Proteine fara calciu Fructe si legume gatite 1 1 Parti G P 1 1 1/2 L

Lapte sau iaurt Unul sau doua cuburi de zahar Fructe oleaginoase

Proteine cu calciu Produse zaharoase Grasimi vegetale 1

1/2 4 2 1

Amiaza
Preparate Morcovi rasi Cu suc de lamaie Escalop pane + Ulei Cartofi fierti la abur + Unt Branza Camembert Para gatita Cruditati Proteine nonlactate Grasimi vegetale Fainoase Grasimi animale Produse lactate Fructe si legume gatite Produse zaharoase Paine + Apa Fainoase 1 1 1/2 4 2 1 1 1/2 1/2 Parti 1 1 1/2 G P L

Seara
Preparate Salata de rosii Cu ulei Sunca cruda si preparata Fasole verde + Unt Crema de vanilie Cruditati Grasimi vegetale Proteine nonlactate Fructe si legume gatite Grasimi animale Produse lactate 1 1 1/2 1 Parti G P 1 1/2 L

Produse zaharoase Paine + Apa Fainose

1 1 4 2 1

Meniu de iarna Februarie Mic dejun

Alimente Suc de fructe Paine Unt Carne rece, ou, sunca Compot Lapte sau iaurt Unul sau doua cuburi de zahar Fructe oleaginoase Cruditati Feculente-fainoase Grasimi animale Proteine fara calciu Fructe si legume gatite Proteine cu calciu Produse zaharoase Grasimi vegetale 1 1/2 4 2 1 1 1 1 Parti G P 1 1 1/2 L

Amiaza
Preparate Salata de cicoare Cu Kaizer Carne de vita Cu morcovi Cruditati Grasimi animale Proteine nonlactate Fructe si legume gatite 1 1 Parti G 1 1/2 P L

Cu ulei Pots de creme Cu ciocolata Paine + Apa

Grasimi vegetale Produse lactate Dulciuri Fainoase 1 1 4 2 1

1/2

Seara
Preparate Ghiveci de legume In sos vinegreta File de peste fiert Spaghete Sos de rosii + Unt Iaurt Indulcit Portocala Paine + Apa Parti Fructe si legume gatite Grasimi vegetale Proteine nonlactate Fainoase Grasimi animale Produse lactate Produse zaharoase Cruditati Fainose 1/2 4 2 1 1 1 1/2 1/2 1 1 1/2 G P L

Meniu echilibrat de primavara Meniu de primavara Martie 421 reprezinta numarul partilor, partea difera de la o persoana la alta, in general o parte inseamna un aliment. GPL reprezinta familiile alimentelor G glucide, P proteine, L lipide, astfel o masa echilibrata conform formulei 421-GPL rezulta asa: 4 alimente din familia glucidelor, 2 alimente din familia proteinelor si 1 aliment din familia lipidelor.
Mic dejun Alimente Parti G P L

Suc de fructe Paine Unt Carne rece, ou, sunca Compot Lapte sau iaurt Unul sau doua cuburi de zahar Fructe oleaginoase

Cruditati Feculente-fainoase Grasimi animale Proteine fara calciu Fructe si legume gatite Proteine cu calciu Produse zaharoase Grasimi vegetale

1 1 1/2 1 1 1 1 1/2 4 2 1

Amiaza Preparate Salata de fetica Cu ulei Friptura de vita Garnitura de legume Cu unt Iaurt Produse zaharoase Paine + Apa Seara Preparate Parti 1 1 1/2 1/2 G P L Cruditati Grasimi vegetale Proteine nonlactate Fructe si legume gatite Grasimi animale Produse lactate Produse zaharoase Fainoase 1 1 4 2 1 1 1 1/2 1 Parti G P 1 1/2 L

Supa julienne (morcovi, praz, napi) Fructe si legume gatite Macrou la gratar Cu ulei Piure de cartofi Proteine nonlactate Grasimi vegetale Fainoase

Cu lapte Si unt Salata de portocale Produse zaharoase Paine + Apa

Produse lactate Grasimi animale Cruditati Produse zaharoase Fainoase 1 1 1/2 4

1 1/2

2 1

Meniu de primavara Aprilie Mai

Mic dejun Alimente Suc de fructe Paine Unt Carne rece, ou, sunca Compot Lapte sau iaurt Unul sau doua cuburi de zahar Fructe oleaginoase Cruditati Feculente-fainoase Grasimi animale Proteine fara calciu Fructe si legume gatite Proteine cu calciu Produse zaharoase Grasimi vegetale 1 1/2 4 2 1 Amiaza Preparate Conopida In sos vinegreta Frigarui de pui Orez Curry Parti Fructe si legume Grasimi vegetale Proteine nonlactate Fainoase 1/2 1 1/2 1 1/2 G P L 1 1 1 Parti G P 1 1 1/2 L

Unt Branza albastra de Bresse Capsuni Cu zahar Paine + Apa

Grasimi animale Produse lactate Cruditati Produse zaharoase Fainoase 4 1 1 1/2

2 1

Seara
Preparate Castraveti Cu smantana Laptuci umplute Cu resturi de carne Inabusite in ulei Branza Saint-Paulin Compot de rubarba Cruditati Grasimi animale Fructe si legume gatite Proteine nonlactate Grasimi vegetale Produse lactate Fructe si legume gatite Produse zaharoase Paine + Apa Fainoase 1/2 1 1 4 2 1 1 1/2 1 1/2 Parti 1 1/2 G P L

Meniu echilibrat de vara Meniu de vara Iunie Mic dejun

Alimente Parti G P L

Suc de fructe Paine Unt Carne rece, ou, sunca Compot Lapte sau iaurt Unul sau doua cuburi de zahar Fructe oleaginoase

Cruditati Feculente-fainoase Grasimi animale Proteine fara calciu Fructe si legume gatite Proteine cu calciu Produse zaharoase Grasimi vegetale

1 1 1/2 1 1 1 1 1/2 4 2 1

Amiaza
Preparate Ciupercute a la grecque (cu ulei) Friptura de curcan Melcisori paste + Unt Branza Reblochon Cirese Paine + Apa Parti Fructe si legume gatite Grasimi vegetale Proteine nonlactate Fainoase Grasimi animale Produse lactate Cruditati Fainoase 1 1/2 4 2 1 1 1/2 1/2 1 1 1/2 G P L

Seara
Preparate Omleta cu verdeata Salata de laptuci Parti Proteine nonlactate Cruditati Grasimi vegetale 1 1/2 G P 1 L

Branza proaspata de capra Tarta cu caise

Produse lactate Fainoase Grasimi animale Fructe si legume gatite Produse zaharoase 1 1 1/2 4 1/2

1/2

Paine + Apa

Fainose

2 1

Meniu de vara August Mic dejun

Alimente Suc de fructe Paine Unt Carne rece, ou, sunca Compot Lapte sau iaurt Unul sau doua cuburi de zahar Fructe oleaginoase Cruditati Feculente-fainoase Grasimi animale Proteine fara calciu Fructe si legume gatite Proteine cu calciu Produse zaharoase Grasimi vegetale 1 1/2 4 2 1 1 1 1 Parti G P 1 1 1/2 L

Amiaza
Preparate Pepene galben Cruditati Parti 1 G P L

Coaste de miel la gratar Unse cu ulei Mazare verde proaspata +Cu Unt Tarta cu cirese

Proteine nonlactate Grasimi vegetale Fainoase Grasimi animale Produse lactate Fructe si legume gatite Produse zaharoase 1 1 1/2 4 1/2

1 1/2

1/2 1

Paine + Apa

Fainoase

2 1

Seara
Preparate Friptura de bibilica Cu o feliuta de slanina Ratatouille + Ulei Branza de vaci + Zahar Piersici Paine + Apa Parti Proteine nonlactate Grasimi animale Fructe si legume gatite Grasimi vegetale Produse lactate Produse zaharoase Cruditati Fainose 1 1 1 4 2 1 1 1 1/2 G P 1 1/2 L

Meniu echilibrat de toamna Meniu de toamna Septembrie Mic dejun

Alimente Suc de fructe Paine Unt Carne rece, ou, sunca Compot Lapte sau iaurt Unul sau doua cuburi de zahar Fructe oleaginoase Cruditati

Parti

G P 1 1

Feculente-fainoase Grasimi animale Proteine fara calciu Fructe si legume gatite Proteine cu calciu Produse zaharoase Grasimi vegetale

1/2 1 1 1 1 1/2 4 2 1

Amiaza
Preparate Telina cu lamaie Si ulei Coaste de porc la gratar Fasole alba proaspata + Unt Branza Cantal Compot de prune Cruditati Grasimi vegetale Proteine nonlactate Fainoase Grasimi animale Produse lactate Fructe si legume gatite Produse zaharoase Paine + Apa Fainoase 1 1 1/2 4 2 1 1 1/2 1/2 1 Parti 1 1/2 G P L

Seara
Preparate Pui rece Parti Proteine nonlactate G P 1 L

Maioneza Sote de bureti galbeni + Unt Branza Chabichou Struguri (20% zahar)

Grasimi vegetale Fructe si legume gatite Grasimi animale Produse lactate Cruditati Produse zaharoase 1 1 1 4 1 1

1/2

1/2

Paine + Apa

Fainose

2 1

Meniu de toamna Noiembrie Mic dejun

Alimente Suc de fructe Paine Unt Carne rece, ou, sunca Compot Lapte sau iaurt Unul sau doua cuburi de zahar Fructe oleaginoase Cruditati Feculente-fainoase Grasimi animale Proteine fara calciu Fructe si legume gatite Proteine cu calciu Produse zaharoase Grasimi vegetale 1 1/2 4 2 1 1 1 1 Parti G P 1 1 1/2 L

Amiaza
Preparate Ratatouille rece Parti Fructe si legume gatite 1 G P L

Friptura de fazan Cu o feliuta de slanina Sote de cartofi Cu ulei sau margarina Branza Brie Serbet cu pere

Proteine nonlactate Grasimi animale Fainoase Grasimi vegetale Produse lactate Cruditati Produse zaharoase 1 1 1/2 4 1/2

1 1/2

1/2 1

Paine + Apa

Fainoase

2 1

Seara
Preparate Salata de rosii Cu ulei Sunca cruda si preparata Fasole verde + Unt Crema de vanilie Cruditati Grasimi vegetale Proteine nonlactate Fructe si legume gatite Grasimi animale Produse lactate Produse zaharoase Paine + Apa Fainose 1 1 4 2 1 1 1 1/2 1 Parti G P 1 1/2 L

De ce este important s combini corect alimentele? Unul dintre principiile ayurvedice de baz ale dieteticii se refer la combinarea corect a alimentelor, att n dieta general, ct i n cursul aceleiai mese. Valoarea acestui vechi principiu este recunoscut astzi de ctre nutriionitii moderni, care au redescoperit ei nii (validnd astfel vechile nvturi ayurvedice) existena unor compatibiliti, respectiv incompatibiliti alimentare. La baza acestora stau dou aspecte eseniale.

Primul aspect este cel al selectivitii i compatibilitii secreiilor enzimatice. Transformrile chimice la care sunt supuse alimentele n cursul digestiei se efectueaz n prezena unor enzime existente n secreiile produse de glandele digestive. Compoziia enzimatic a acestor secreii este influenat de natura alimentelor consumate. Spre exemplu, dac ingerm mai mult amidon (existent n cereale, cartofi) acesta va induce o cretere a concentraiei de amilaz n secreiile salivar i pancreatic (amilaza fiind enzima care descompune amidonul). Al doilea aspect al compatibilitii alimentare: alimentele, pentru a fi asimilate necesit timpi de digestie diferii. Fructoza i glucoza din fructe nu sufer nicio degradare chimic prealabil: sunt direct asimilabile. Zaharoza din trestia de zahr necesit o hidroliz sub aciunea unei enzime intestinale (zaharaza) pentru a fi absorbit. Amidonul sufer nti aciunea amilazei salivare, iar apoi i a celei pancreatice, transformndu-se n maltoz, care sub influena maltazei intestinale trece n glucoz simpl, care se poate absorbi. Astfel digestia amidonului este mult mai lung dect cea a fructozei sau glucozei din fructe i necesit i mai mult munc din partea organismului. Grsimile ncetinesc digerarea oricror alimente mncate n cursul aceleiai mese. Astfel, proteinele grase (asociate cu grsimi) sunt digerate mai lent dect proteinele slabe (neasociate cu grsimi): brnza slab se diger mai lent ca brnza gras. Alimentele coninnd acizi necesit un timp de digestie prelungit, ntruct organismul trebuie n prealabil s-i neutralizeze. De exemplu, fructele acide/acre se diger mai lent dect cele semiacide sau dulci. Legumele verzi se diger destul de repede ntruct nu au o concentraie prea mare de proteine, lipide sau acizi. Iat cteva consideraii n legtur cu unele asocieri alimentare. Asocieri indicate i asocieri nerecomandate Amidon acizi Digestia amidonului (cereale, cartofi) debuteaz n cavitatea bucal sub aciunea amilazei salivare. Acizii mpiedic acest proces. Amidon proteine Proteinele necesit, pentru hidroliza lor, suc gastric (care este acid). Acest Ph acid mpiedic activitatea amilazei salivare, care acioneaz asupra amidonului ntr-un mediu mai alcalin (bazic). De exemplu, este de evitat, pe ct posibil, asocierea cerealelor sau cartofilor cu brnz, a pinii cu iaurt. Amidon glucoz Este o asociere ntre dou glucide cu timpi de digestie diferii. Nu v grbii s asociai deci, cerealele cu fructe!

Amidon legume verzi Legumele verzi nu favorizeaz, dar nici nu ngreuneaz digestia amidonului. Sunt ns recomandate aceste asocieri, deoarece legumele verzi aduc vitamine, sruri minerale i oligoelemente, care ajut utilizarea ulterioar n organism a compuilor rezultai din degradarea amidonului. Amidon ap (Atenie!) Apa poate dilua sucurile digestive, ncetinind digestia amidonului. Totui, hidroliza amidonului necesit o anumit cantitate de ap, care ar trebui, ns, s fie deja disponibil n esuturi, deci s parvin organismului n afara mesei propriu-zise, graie meninerii unui echilibru hidric sntos (minim 1,5 litri/zi). Amidon lapte Laptele necesit un mediu acid pentru a fi digerat, fapt care se opune degradrii amidonului. n cazuri extreme, laptele mncat cu pine poate provoca chiar i o indigestie. Proteine grsimi Grsimile inhib secreia sucurilor digestive, ncetinind digerarea proteinelor. De evitat aceast asociere mai ales n cazul persoanelor obosite. Proteine legume verzi Este o asociere foarte bun. De exemplu: brnz alb cu praz sau ou (nu maionez care are grsimile provenite din ulei) cu dovlecei. Lipide amidon Este compatibil asocierea grsimilor cu amidonul, de exemplu cartofi fieri, amestecai cu ulei sau unt uor nclzit sau cu fulgi de ovz sau alte cereale. Lipide legume verzi Este o asociere foarte recomandat. Lipide Glucoz (fructoz) Lipidele ncetinesc absorbia glucozei, care este una dintre cele mai rapide. (De aici i folosirea ei ca substitutent de hran n urgenele medico-chirurgicale, cnd este administrat intravenos). n acest context se recomand, de exemplu evitarea smntnii ndulcite.
Mic dejun Prnz Ora 17 Cin mere, pere, urd cu ou, nuci, andive,mere, stafide iaurt, castravei, unt ciuperci, salat de varz verde, praz, castravei i lptuci, dovlecei, brnz alb salat de morcovi cu elin, ulei de msline, vaier struguri proaspei, cacaval, praz,prune uscate, pesmetfasole verde, ou, iaurt, piersici, ridichi, spanac, salatcu unt napi msline, varz de varz roie, morcovi, cartofi la cuptor

cpuni, miere, smntn, dovlecel,banane, smochine itevie, brnz de piersici, caise, lapte conopid, salat decurmale vaci, pere, varz roie btut (kefir) sfecl roie, orez, migdale mere, germeni de ou, vinete, gulii gutui vaier, mazre gru

Respectarea compatibilitii elimin posibilitatea autointoxicrii

n cazul asocierii de alimente incompatibile se pot declana uneori fenomene de fermentaie a glucidelor (generatoare de dioxid de carbon, acid oxalic, alcool compui care produc balonri i crampe abdominale, constipaie sau diaree) sau procese de putrefacie a proteinelor (rezultnd hidrogen sulfurat, acid fenil propionic, indol, scatol, fenoli, alcooli, acid acetic compui toxici pentru organism). Aa numitele regimuri omogene, bazate pe compatibiliti alimentare, au darul de a uura digestia, att prin creterea vitezei de absorbie, ct i prin diminuarea efortului organismului de a digera alimentele respective, precum i de a suprima fenomenele fermentaiei sau putrefaciei intestinale. Se evit astfel producerea de toxine la nivelul tubului digestiv, prin a cror absorbie are loc o autointoxicare progresiv a organismului, care poate genera diferite stri de boal. n continuare, v oferim cteva sugestii de meniuri bazate pe respectarea compatibilitilor alimentare. Diete ayurvedice pentru cele trei tipuri constituionale fundamentale O diet corect conceput din punctul de vedere al criteriilor constituionale poate fi uneori suficient pentru a conduce, ea singur, ns ntr-un timp mai ndelungat, la vindecarea afeciunilor de care suferii. Tipul dezechilibrat la care predomin elementul aer VATTA este cel care sufer cel mai adesea de slbire excesiv (emaciere), malnutriie, boli consumptive (ex: tuberculoza). Focul lui digestiv este variabil, uneori diger foarte uor, alteori are dificulti n prelucrarea i asimilarea hranei. Strile psihice negative care nsoesc bolile de tip VATTA sunt anxietatea, frica sau nelinitile de tot felul. Tipul dezechilibrat la care predominant este elementul foc PITTA este tipul clduros, cu un apetit intens i o digestie puternic. n general sufer de arsuri la stomac sau n alte zone ale corpului. Acest foc digestiv i poate cauza diaree, infecii, boli febrile. Atitudinea negativ generatoare de boal se concentreaz n cazul lui pe mnie, violen, criticism. Tipul dezechilibrat la care predominant este elementul ap KAPHA este cel care are digestia cea mai lent, suferind adesea, dup mas, de o senzaie de greutate n stomac. Este predispus la obezitate, iar emoiile negative care l caracterizeaz sunt lcomia i ataamentul.

V prezentm ntr-un tabel sintetic alimentele cele mai indicate fiecrui tip de dezechilibru constituional, care pot s reechilibreze i s armonizeze fiinele respective.
Tipul VATTA Tipul PITTA caise mere banane cocos ciree pepene grapefruit piersici struguri prune dulci ananas rodii curmale stafide smochine piersici castravei conopid cartofi dulci elin ridichi varz dovlecei fasole verde ceap gtit (clit,castravei fiart, dar nu prjit), dovlecei fasole verde cartofi morcovi salat verde ciuperci gru ovz orez gru orez ovz Tipul KAPHA mere caise ciree afine prune uscate stafide rodii varz elin conopid salat verde ceap crud spanac usturoi ciuperci ridichi morcovi orz porumb mei hric clarifiatfr lactate (excepie laptele de capr)

Fructe

Legume

Cereale

Produse Animale

Uleiuri

unt unt unt clarifiat (nlapte dulce sanscrit ghee unt nesrat fiert pentru eliminarea apei i a impuritilor) lapte dulce iaurt kefir smntn toate uleiurileanumite tipuri defr ulei (exceptnd comestibile (cel maiuleiuri comestibile uleiul de porumb, intens efect de migdale sau de floare armonizare l are soarelui, n cantiti uleiul de susan) mici)

Regimul alimentar disociat

1. Fructe acide: Portocale, lamai, mandarine, minole, grapefruit - in aceasta categorie intra si rosiile. 2. Fructe semi-acide: Piersici, cirese, caise, capsuni, smochine, kiwi, pepene verde, struguri, mere, pere. 3. Fructe dulci: Prune, stafide, curmale, smochine uscate, caise uscate, si in general toate fructele deshidratate. 4. Fructe grase:

Nuci, alune, fistic, susan, nuca de cocos, avocado, masline si ulei de masline. 5. Cereale: Orez; grau si toate derivatele cum ar fi fulgi, faina, paste; malai si derivatele cum ar fi, mamaliga si pop-corn; painea de orice fel. 6. Legume germinative: Fasolea uscata boabe, soia, linte. 7. Legume: Anghinare, vinete, dovleac, fasole verde, castravete, ardei rgas, ridichi, sfecla rosie, morcovi. 8. Legume cu continut mare in amidon: Cartofi dulci, castane, cartofi obisnuiti, banana, morcovul gatit. 9. Legume verzi: Telina, salata verde de orice fel, brocoli, varza, conopida, sparanghel, spanac, ciuperci. 10. Ceapa si usturoi. 11. Oua . 12. Lapte. 13. Unt (nu mancati margarina). 14. Branzeturi de orice fel. 15. Carne si peste de orice fel, preparate in orice fel.

Reguli pentru pierderea in greutate: 1. Nu mancati carne (proteine) sau carbohidrati dupa ora 19:00. Referitor la consumul de carne, va recomandam sa cititi si Alimente nocive sanatatii (II) - carnea 2. Respectati perioada de digestie de cel putin 3 ore intre doua mese. 3. Nu beti niciodata produse lactate dupa masa. Se poate bea ceai sau cafea. 4. Beti numai apa in timpul meselor sau in timpul digestiei. 5. Pentru prajit folositi o cantitate mica de ulei foarte fierbinte pe care apoi il indepartati prin presarea alimentelor intr-un servetel. 6. Daca va place inghetata, mancati una de un singur fel, fara adaos de biscuiti, frisca sau alte creme. 7. In cazul supelor nu se admite amestecarea alimentelor din grupe nepermise, in rest se gatesc ca de obicei. 8. Se pot utiliza mirodenii in cantitati moderate. 9. Beti in fiecare dimineata lamaie cu miere de albine inainte de micul dejun. 10. Cea mai buna cina pentru a pierde in greutate este constituita din peste sau fructe de mare de un singur fel. 11. Alcoolul este interzis.

TABELUL COMPATIBILITATILOR ALIMENTARE:

1 1 2 3 4 5 O O X X X

2 O

3 X

4 X

5 X

6 X

7 X

8 X

9 10 11 12 13 14 15 X O X O O O O O X X X X X X M X O X O X M X X M X

O O O O M M M X O O M O X X O X

O M O O M O O O O O O O O O O X O O

O M M M

6 7 8 9

X X X X

M M X X O X O X

X M O O O X O O X O O O O O O O X O O O O X O O O O O O O O O O O O O O O X X X M M X O X X M M M O M X X X

X O O O O

M M M X O M O O O X M M X X X

M O X O O M X X X O

M O O X

10 O 11 O 12 X 13 X 14 X 15 X

O O O O X O O O O M M M M O O M

O M O X M O O M O X M O O M M M O X X X

X M X M O X O O

LEGENDA: "O" - daca veti combina aceste alimente veti pierde in greutate "X" - daca veti combina aceste alimente veti lua in greutate "M" - daca veti combina aceste alimente va veti mentine greutatea

Utilizarea tabelului: 1. Cautati un aliment in lista si notati numarul grupului din care face parte. 2. Cautati si numele celuilalt aliment in lista si notati numarul grupului din care face parte. 3. Intersectati cele doua numere in tabel si luati o decizie in functie de compatibilitatea dorita conform codului "O", "X" sau "M".

Fiecare aliment este digerat in mod si timp diferit. Zaharul din fructe, de plida, nu suporta practic nici o digestie. El este direct asimilabil. Digestia amidonoaselor este mult mai lunga. Materiile grase incetinesc digestia altor alimente ingerate in prezenta lor. Alimentele care contin acizi au o digestie prelungita, deoarece corpul trebuie mai intai sa neutralizeze acizii. Fructele acide au o digestie mult mai lunga si mai dificila decat fructele semiacide sau dulci. Legumele verzi se digera repede, caci ele nu sunt prea concentrate in proteine, lipide, amidon sau acizi.

Sunt compatibile urmatoarele combinatii: amidonoase grasimi; amidonoase legume verzi; amodonoase amidonoase; proteine legume verzi; grasimi legume verzi. Sunt incompatibile urmatoarele combinatii: amidonoase acid; amidonoase proteine slabe; amidonoase lapte; zaharuri amidonoase; zaharuri sare; zaharuri proteine grase; zaharuri acid; acid tare proteine slabe; proteine proteine; proteine sare; grasime zaharuri; grasime acid; grasime sare.

Sunt semicompatibile urmatoarele combinatii: amidonoase proteine grase; zaharuri grasime; zaharuri legume verzi; zaharuri proteine slabe; acid slab proteine slabe; proteine grasime; grasime amidonoase; grasime grasime.