1. Izvoare scrise
2. Paleocre\u015ftinismul\u015fi etnogeneza rom\u00e2nilor
3. Caganatul avar\u015fi romanitatea dun\u0103rean\u0103
4. Ultimele popula\u0163ii migratoare: ungurii, pecenegii, uzii\u015fi cumanii
5. Forma\u0163iunile politice rom\u00e2ne\u015fti\u015fi lupta lor pentru autonomie
6. Biserici, m\u00e2n\u0103stiri\u015fi episcopii ortodoxe

\u00cen istoriografia modern\u0103, mult timp s-a sus\u0163inut\u015fi unii istorici mai sus\u0163in c\u0103 p\u0103r\u0103sirea Daciei de c\u0103tre armata\u015fi administra\u0163ia roman\u0103 la 275 a fost cauzat\u0103 de migrarea go\u0163ilor\u015fi c\u0103 provincia Dacia a fost cedat\u0103 acestora. Analiza atent\u0103 a izvoarelor scrise, \u00eembinat\u0103 cu rezultatele ultimelor cercet\u0103ri arheologice permit \u00eens\u0103\u015fi o alt\u0103 interpretare istoric\u0103, deoarece, nu numai atacurile go\u0163ilor i-au determinat pe romani s\u0103 abandoneze o provincie at\u00e2t de bogat\u0103 \u00een resurse naturale\u015fi at\u00e2t de important\u0103 din punct de vedere militar\u015fi strategic. Se\u015ftie c\u0103 numero\u015fi \u00eemp\u0103ra\u0163i romani \u00een a doua jum\u0103tate a sec.III\u015fi pe parcursul sec.IV au purtat titlul de

de domnie, 275, deci chiar \u00een anul retragerii armatei\u015fi administra\u0163iei din Dacia. \u00cemp\u0103ratul Probus (276-282) \u00een anul 278, dup\u0103 ce a primit titlul deGothicus\u015fiSarm aticus,...\u201d a primit ca supu\u015fi sau prieteni toate popula\u0163iile gotice\u201d (cf. Scriptores Hist. Augusta p.211,Probus, 11, 6). Tot el \u00een anul 280.... \u201ea a\u015fezat pe p\u0103m\u00e2nt roman 100.000 de bastarni care cu to\u0163ii au p\u0103strat credin\u0163\u0103 supun\u00e2ndu-se legilor romane\u201d. De asemenea.... \u201ea adus tot at\u00e2t de mul\u0163i (deci circa 100.000)\u015fi din alte neamuri adic\u0103 dintre gepizi, greuthungi (go\u0163i)\u015fi vandali, to\u0163i ace\u015ftia au c\u0103lcat jur\u0103m\u00e2ntul de credin\u0163\u0103\u201d, dup\u0103 cum apreciaz\u0103 autorii care i-au scris biografia (cf.

337) a primit de dou\u0103 ori titlul de Carpicus Maximus\u015fi Sarmaticus Maximus\u015fi de trei ori titlul de Gothicus Maximus. Astfel de pild\u0103 \u00een anul 305 Constantin a condus solda\u0163ii care \u00eei urm\u0103reau pe sarma\u0163ii refugia\u0163i \u00een mla\u015ftini, omor\u00e2nd o mul\u0163ime dintre ei, aduc\u00e2ndu-i \u00eemp\u0103ratului Galerius izb\u00e2nda (cf. Anonymus Valesii, II, 3). \u00cen anul 323, dup\u0103 ce i-a respins pe cei care au trecut Dun\u0103rea pentru a jefui Tracia\u015fi Moesia i-a urm\u0103rit\u015fi pe malul st\u00e2ng, unde

....\u201el\u00e2ng\u0103 o colin\u0103 acoperit\u0103 de p\u0103duri dese ucise o mul\u0163ime din ei, printre care\u015fi pe Rausimodus (regele lor), iar pe mul\u0163i \u00eei lu\u0103 prizonieri\u201d (cf.Zosim os, I, 21; Anonymus Valesii, V, 21;Orosius, VII, 28, 29).

\u00cen lupta decisiv\u0103 dintre Licinius (308-324)\u015fi Constantin I, pentru st\u0103p\u00e2nirea efectiv\u0103 a p\u0103r\u0163ii r\u0103s\u0103ritene a imperiului din anul 324, Licinius a primit un important ajutor din partea go\u0163ilor condu\u015fi de Alicas. \u00centre anii 324\u015fi 332 Constantin I a acordat o aten\u0163ie deosebit\u0103

limesului dun\u0103rean, consolid\u00e2ndu-\u015fi st\u0103p\u00e2nirea asupra unei \u00eentinse zone din spa\u0163iul nord- dun\u0103rean, iar \u00een anul 328 a inaugurat podul de piatr\u0103 de peste Dun\u0103re construit \u00eentre Sucidava (Calei)\u015fi Oescus (Gigen). Pentru o mai bun\u0103 organizare\u015fi ap\u0103rare a acestui teritoriu a construit sau reparat fortifica\u0163iile nord-dun\u0103rene instal\u00e2nd \u00een ele trei legiuni\u015fi mai multe trupe auxiliare. Legiunea XIII Gemina la Dierna, Legiunea V Macedonica la Sucidava\u015fi Legiunea Constantiana la Marisca-Daphne (cf. Notitia Dignitatum p.96 Or XLII, 16, 23, 24, 28-30\u015fi p.97, 37, 39). Izvoarele scrise semnaleaz\u0103\u015fi alte capete de pod fortificate la nord de Dun\u0103re \u00een dreptul celor mai bune vaduri de trecere, reflect\u00e2nd strategia romanilor pe parcursul sec.IV- VI:Constantia (Covin) -Margum (Dobrovica),Lederata (Ram) -Translederata (Palanka),

victoria \u00eempotriva regelui Rausimodus, dup\u0103 cum ar sugera\u015fi o moned\u0103 comemorativ\u0103 cu efigia Constantiana Daphne. Pentru ca trupele din fortifica\u0163iile nord\u015fi sud-dun\u0103rene s\u0103 nu mai fie luate prin surprindere de du\u015fmani, Constantin a \u00eenceput construirea unui val de p\u0103m\u00e2nt lung de peste 700 km \u00eentre castrul de la Hinova\u015fi cel de la Turris, azi Pietroasele, pe care localnicii din Oltenia\u015fi Muntenia \u00eel numesc acum \u201eBrazda lui Novac\u201d. Ultima victorie a lui Constantin asupra go\u0163ilor a fost \u00een anul 332, c\u00e2nd sarma\u0163ii arcaragan\u0163i ca federa\u0163i ai romanilor i-au cerut ajutor \u00eemp\u0103ratului \u00eempotriva go\u0163ilor\u015fi taifalilor care au invadat\u0163ara lor. Constantin l-a trimis pe fiul s\u0103u Constantin II, care dimpreun\u0103 cu sarma\u0163ii a ob\u0163inut o victorie zdrobitoare determin\u00e2ndu-l pe regele Ariaricus s\u0103 cear\u0103 pace\u015fi drept garan\u0163ie s\u0103 trimit\u0103 ca ostatec pe fiul s\u0103u. Chiar dac\u0103 cifra de 100.000 de mor\u0163i din cauza luptelor, a frigului\u015fi a foametei a fost exagerat\u0103 este cert c\u0103 pierderile go\u0163ilor\u015fi taifalilor au fost importante deoarece, dup\u0103 \u00eencheierea tratatului de pace (foedus) \u00een anul 332, nu vor mai ataca imperiul p\u00e2n\u0103 pe timpul lui Valens (364-378) \u00een anul 369 (cf. Anonymus Valesii, VI, 31, 32;Orosius, VII, 28, 29;

izvoarelor scrise, iar importan\u0163a lor documentar\u0103 cre\u015fte prin faptul c\u0103 ele se \u00eenscriu printre pu\u0163inele reprezent\u0103ri figurative din sec.IV ce se refer\u0103 la popula\u0163iile nord-dun\u0103rene. Pornind de la unele considerente de ordin artistic unii speciali\u015fti consider\u0103 c\u0103 un fragment de friz\u0103, medalioanele, ori statuile de daci captivi, ar fi fost spoliate de Constantin din forul lui Traian, \u00een special din Porticus porfiretica\u015fi fixate pe arcul de triumf. Este greu de crezut c\u0103 la acea dat\u0103 Constantin\u015fi-ar fi putut permite s\u0103 celebreze triumful s\u0103v\u00e2r\u015find o astfel de fapt\u0103, deoarece, Traian se bucura \u00eenc\u0103 de un mare prestigiu, a\u015fa c\u0103 cet\u0103\u0163enii Romei l-ar fi criticat aspru, iar izvoarele scrise ar fi semnalat faptul, a\u015fa cum au f\u0103cut \u00een cazul altor spolieri. Dimpotriv\u0103, Constantin s-a str\u0103duit s\u0103 c\u00e2\u015ftige bun\u0103voin\u0163a Romei depun\u00e2nd o vast\u0103 activitate edilitar\u0103, construind o bazilic\u0103, un portic, b\u0103i, un alt arc de triumf etc. Probabil c\u0103 medalioanele respective au fost \u00eencadrate mult mai t\u00e2rziu, cu ocazia repetatelor repara\u0163ii\u015fi