P. 1
581

581

Ratings: (0)|Views: 397 |Likes:
Published by freeebooks444

More info:

Published by: freeebooks444 on Mar 16, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/15/2013

pdf

text

original

CUV\u00c2NT \u00ceNAINTE

Pasiunea mea este s\u0103 cercetez oameni mor\u0163i. Acest lucru mi s-a spus \u00een nenum\u0103rate r\u00e2nduri; mi l-au spus prietenii, colegii, studen\u0163ii\u015fi iubita mea. Aceia dintre ei care n-au apucat s\u0103 mi-l spun\u0103 \u00eenc\u0103 nu \u00eel con\u015ftientizeaz\u0103, dar \u00eel simt. Pe unii \u00eei \u00eencurc\u0103, pe al\u0163ii \u00eei amuz\u0103, \u00eei plictise\u015fte sau \u00eei \u00eenc\u00e2nt\u0103. Unii trivializeaz\u0103, al\u0163ii \u00eemi sunt al\u0103turi. Pasiunea mea genereaz\u0103 sentimente diverse printre to\u0163i oamenii cu care intru \u00een contact. Dincolo de orice doctrin\u0103, dincolo de catalog\u0103ri, clase, sinteze\u015fi supozi\u0163ii, omul \u201emort\u201d \u00eenvie prin acte, prin evenimente, texte\u015fi cultur\u0103 material\u0103. A fi mort este o stare fizic\u0103: inima s-a oprit, creierul a paralizat, bra\u0163ele nu mai tresar\u015fi s\u00e2ngele nu mai curge. \u00cen func\u0163ie de p\u0103rerile mortului \u00eensu\u015fi sau de cele ale grupului c\u0103ruia \u00eei apar\u0163ine etnic sau social, sufletul lui continu\u0103 s\u0103 existe sau se desface \u00een particule. Pentru unii, sufletul nu exist\u0103 deloc. Colectivul asum\u0103 soarta trupului prin \u00eenhumare, incinera\u0163ie sau revalorificare, iar soarta lui \u00eel preocup\u0103 at\u00e2t de mult, \u00eenc\u00e2t uneori mortul transcede \u00een metafizic\u015fi este venerat. Prezen\u0163a mor\u0163ilor o sim\u0163im oriunde, ei sunt forma sub care istoria cap\u0103t\u0103 o identitate. Eu am \u00een urma mea un lung\u015fir de mor\u0163i. Sunt n\u0103scut \u00eentr-un ora\u015f moldovenesc, din p\u0103rin\u0163i moldoveni, descinz\u00e2nd la r\u00e2ndul lor dintr-un lung\u015fir de str\u0103mo\u015fi, al c\u0103ror nume \u00eel cunosc sau nu \u00een func\u0163ie de c\u00e2t de mult s-au \u00eentip\u0103rit \u00een memoria familiei. Familia este, la urma urmei, un dat social: te na\u015fti\u015fi trebuie s-o accep\u0163i ca atare. P\u0103rin\u0163ii \u00eei iube\u015fti pentru c\u0103 te iubesc, rudele le accep\u0163i pentru c\u0103 te accept\u0103. Nu alegi, prime\u015fti.

Istoria nu o face \u00eens\u0103 familia, ci interac\u0163iunea for\u0163at\u0103 sau liber\u0103 cu indivizi necunoscu\u0163i. Am 25 de ani,\u015fi \u00een timpul acesta scurt am adunat o serie de amintiri: instantanee cu oameni, perspective cu cl\u0103diri sau natur\u0103 moart\u0103 cu obiecte. O serie de obiecte \u00eemi amintesc un\u015fir de oameni. M\u0103 \u00eenconjur de obiecte care au apar\u0163inut cuiva\u015fi mi-l aduc aminte sau mi-l \u00eenchipui. Cl\u0103dirile pe care le rev\u0103d \u00een ora\u015ful \u00een care locuiesc, str\u0103zile pe care trec \u00een aproape fiecare zi\u015fi camera \u00een care \u00eemi petrec timpul lucr\u00e2nd sunt simple perspective, pe care le po\u0163i privi artistic, axonometric sau economic. Eu le depopulez de to\u0163i cei pe care nu-i cunosc\u015fi reconstruiesc imagini cu cei pe care mi-i amintesc c\u00e2ndva acolo. Spa\u0163iul fizic exist\u0103, coordonatele nu se schimb\u0103, se schimb\u0103 numai scenariul. Amintirile recurente sunt cele animate. Memoria mea re\u0163ine flash-uri, instantanee aproape fotografice: chipuri fericite, chipuri triste, ochi mira\u0163i, m\u00e2ini ridicate. Ele compun prezen\u0163a volatil\u0103 a unor oameni pe care \u00eei cunosc. Sufletul meu se bucur\u0103 atunci c\u00e2nd suprapun instantaneele\u015fi ob\u0163in un film; oamenii se mi\u015fc\u0103 \u015fi prind contur \u2013 fumeaz\u0103, r\u00e2d, privesc\u015fi alearg\u0103. Atunci c\u00e2nd memoria auditiv\u0103 se adaug\u0103, efectul este aproape complet. Reconstruiesc o lume care \u00eemi lipsea cu c\u00e2teva secunde \u00eenainte. Singurul lucru care m\u0103 diferen\u0163iaz\u0103 de un nebun

Vladimir AGRIGOROAEI
2este importan\u0163a pe care o acord amintirii. Un nebun vorbe\u015fte cu amintirile,

eu nu pot. Lipse\u015fte o alt\u0103 form\u0103 a memoriei, cea tactil\u0103, pentru ca amintirile s\u0103 prind\u0103 via\u0163\u0103.\u015ei mirajul se volatilizeaz\u0103, desf\u0103c\u00e2ndu-se \u00een acelea\u015fi instantanee, perspective\u015fi naturi statice.\u015etiu c\u0103 este o iluzie. Dar to\u0163i ace\u015fti oameni sunt vii sau mor\u0163i recen\u0163i. Amintirile despre ei \u00eemi apar\u0163in, le\u015ftiu, le permut\u015fi le desfac. Oamenii despre care scriu \u00een aceast\u0103 lucrare sunt oameni mor\u0163i, mor\u0163i demult. Nu \u00eei cunosc. Amintirile pe care le am cu ei sunt cli\u015fee verbale, l\u0103sate \u00een urm\u0103 de cronicari\u015fi anali\u015fti. Unele dintre ele sunt chiar acte l\u0103sate \u00een urm\u0103 de acel om mort. Pot reface perspectivele: pot vedea cet\u0103\u0163ile, str\u0103zile, peisajul, relieful; pot reface naturile statice: costumele, armele, decorul; uneori pot reface, cu ajutorul unor texte, monede, sigilii sau portrete, chiar\u015fi chipul acelui om. Nu pot s\u0103-l fac \u00eens\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103. \u00cemi lipsesc a\u015fadar cu mult mai multe detalii dec\u00e2t \u00eemi lipseau la contemporanii mei. Cunosc \u00eens\u0103 un obiect: arhivolta modenez\u0103. El este real, exist\u0103, \u00eel pot vedea, \u00eel pot atinge. Pot s\u0103-mi verific memoria ori de c\u00e2te ori doresc. A existat atunci\u015fi continu\u0103 s\u0103 existe, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd dovada unei foste realit\u0103\u0163i. Nu am preten\u0163ia c\u0103 a\u015f putea s-o refac, pot s\u0103 refac doar iluzia ei. Prin bunul sim\u0163 care ne \u00eenso\u0163e\u015fte \u00een via\u0163a de zi cu zi\u015ftim c\u0103 au existat\u015fi exist\u0103 nenum\u0103rate realit\u0103\u0163i. Ele apar\u0163in fiec\u0103ruia dintre noi \u00een momentele \u00een care ac\u0163ion\u0103m. Curiozitatea\u015fi spiritul de detectiv m\u0103 fac s\u0103 caut at\u00e2t realit\u0103\u0163ile care se ascund \u00een spatele obiectului meu de studiu c\u00e2t\u015fi subiectul lor.

Pasiunea arturianisticii am deprins-o \u00een urm\u0103 cu mul\u0163i ani. O sumedenie de cli\u015fee vizuale, animate sau statice, m-au \u00eendemnat s\u0103 \u00eemi \u00eenchin cea mai mare parte a studiilor dinaintea unui personaj legendar, regele Arthur, a c\u0103rui figur\u0103 a patronat fanteziile copil\u0103riei multora dintre noi. Cinematograful a suplinit \u00een adolescen\u0163\u0103 ceea ce c\u0103r\u0163ile fundaser\u0103 \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie, iar maturitatea a prelucrat toate aceste asimil\u0103ri. Dintr-un copil a c\u0103rui imagina\u0163ie debordant\u0103 crease un univers paralel, cu domni\u0163e, cavaleri, jur\u0103minte, turniruri\u015fi un rege ideal, adultul a selectat doar pretextul\u015fi a format obiectul unei cercet\u0103ri serioase. Nici acum nu sunt \u00eens\u0103 \u00een stare s\u0103 m\u0103 desprind de fanteziile copil\u0103riei. Studiile mele universitare \u00een filologie clasic\u0103 au devenit o baz\u0103 de cercetare, nu o cercetare per se; ghidat\u0103 de abilit\u0103\u0163i, aten\u0163ia mi s-a \u00eendreptat c\u0103tre corpus-ul arturian din secolul al XII- lea, perioad\u0103 \u00een care cele mai multe texte sunt redactate \u00een limba latin\u0103. Arhivolta de la Modena este \u00eens\u0103 un obiect. Ea leag\u0103 dou\u0103 pasiuni vechi: cea pentru regele Arthur\u015fi cea pentru \u201eoamenii mor\u0163i\u201d.

Mul\u0163umesc prietenului Nicolae Roddy pentru fotocopiile lucr\u0103rilor care \u00eemi erau inaccesibile\u015fi prietenilor Tiberiu Vasilescu\u015fi Valentin S\u0103l\u0103geanu pentru scanarea a numeroase imagini. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, mul\u0163umesc lui Adrian Papahagi pentru cele dou\u0103 extrase din Ordericus Vitalis, \u00een lipsa c\u0103rora ipoteza mea nu ar fi fost confirmat\u0103 cu adev\u0103rat. De asemenea, nu-l pot uita pe C\u0103t\u0103lin C\u00e2rnei, cel f\u0103r\u0103 de care pasiunea arturianisticii nu m-ar fi \u00eempins la redactarea acestui studiu.

Legenda arturian\u0103 \u00een Italia secolului al XII-lea
3
M E T O D A
Arhivolta catedralei de la Modena este una dintre cele mai stranii variante
ale legendei arturiene. Pe portalul nordic al acestei catedrale (Portale della
Pescheria), sunt reprezenta\u0163i\u015fase cavaleri, trei de o parte, trei de cealalt\u0103,
care asediaz\u0103 un castel. Cinci dintre cei\u015fase poart\u0103 nume (Artus de
Britania, Isdernus, Galvaginus, Galvariun\u015fi Che) care duc cu g\u00e2ndul la

nume celebre ale regelui legendar\u015fi ale cavalerilor Mesei Rotunde: regele Arthur, Yder, Gawain\u015fi Kay. Ei se lupt\u0103 cu un pitic (Burmaltus)\u015fi cu un alt cavaler (Carrado), iar \u00een castel se afl\u0103 o domni\u0163\u0103 (Winlogee)\u015fi un alt b\u0103rbat (Mardoc). Povestea pare simpl\u0103: regele Arthur a plecat \u00een c\u0103utarea doamnei sale, Winlogee, pe care o\u0163ine prizonier\u0103 un cavaler r\u0103u, Mardoc. Aliatul lui Mardoc, cavalerul Carrado, se lupt\u0103 cu sir Gawain \u00een partea dreapt\u0103, pe c\u00e2nd un pitic (Burmaltus) \u00eei iese dinainte regelui Arthur \u00een cea st\u00e2ng\u0103. Mardoc se \u00eenfrico\u015feaz\u0103 \u00een castel\u015fi vrea s\u0103 se urce \u00een turnul din dreapta, iar Winlogee a\u015fteapt\u0103 tremur\u00e2nd rezultatul luptei.

De-a lungul vremii, ipotezele formulate cu privire la interpretarea portalului au fost dintre cele mai diverse. Prima men\u0163iune \u00eei apar\u0163ine lui L. Vedriani1 (1662), care amintea \u201esculpturile at\u00e2t de misterioase \u00eempreun\u0103 cu cele dou\u0103sprezece luni ale anului\u015fi alte opere lucrate pe un lintel\u201d; trec\u00e2nd apoi \u00een revist\u0103, cu multe erori de transcriere, cele nou\u0103 nume incizate pe arhivolt\u0103. Prima ipotez\u0103 apare abia \u00een 1738, c\u00e2nd D. Vandelli\u015fi E. Lucarelli2 considerau c\u0103 scenariul arhivoltei reprezenta asediul cet\u0103\u0163ii Modena de c\u0103tre Attila\u015fi de c\u0103tre regele Arthur, aliatul lui Odoacru, iar arhivolta devenea una dintre cele mai vechi sculpturi, apar\u0163in\u00e2nd primei catedrale modeneze (secolul al VI-lea). Interpretarea a fost respins\u0103 la o jum\u0103tate de secol dup\u0103 aceea de c\u0103tre Tiraboschi3 (1784), care dateaz\u0103 arhivolta la \u00eenceputul secolului al XII-lea. Primul pas c\u0103tre o interpretare arturian\u0103 \u00eei apar\u0163ine lui C. Borghi4, care punea \u00een 1845 bazele viitoarelor ipoteze: scenariul de pe arhivolt\u0103 p\u0103rea a fi asediul castelului Camelot de c\u0103tre Arthur; \u00een castel se refugiase uzurpatorul Mordred care o\u0163inea prizonier\u0103 pe

1 L. Vedriani, Raccolta di Pittori, Scultori ed Architetti modenesi pi\u00f9 celebri, Modena, 1662,
p. 19, cf. Roberto Salvini, Wiligelmo e le origini della scultura romanica, Aldo Martello
editore, Milano, 1956, p. 178, nota 1.
2 D. Vandelli\u015fi E. Lucarelli, Meditazioni sopra la Vita di S. Geminiano scritta dal Dr.
Pelegrino Rossi, Venezia, 1738, pp. 238-240, cf. R. Salvini, ibidem.
3 Tiraboschi, Bibliotheca Modenese, Modena, 1786, vol. IV, p. 453; vol. VI, p. 432; vol. VII,
p. 43.
4 C. Borghi, Il Duomo, ossia cenni storici e descrittivi della Cattedrale di Modena, Modena,
1845, p. 68-71. Ipoteza lui Borghi a fost acceptat\u0103 de Amico Ricci, Storia dell\u2019Architettura in
Italia, vol. 1, Modena, 1857; F. de Dartein, Etudes sur l\u2019architecture lombarde, Paris, 1865-
1882, p. 435\u015fi de c\u0103tre Cappelletti, Le chiese d\u2019Italia, XV, p. 269.

Activity (17)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
bondarulnegru liked this
LadyMorgain liked this
ionsandu48 liked this
ionsandu48 liked this
johnny54 liked this
raza de soare liked this
NezamiMariana liked this
ROalybaba liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->