Dr. Ioan Bolovan, Dr. Dumitru Suciu, Dr. Mihai Racovi\u0163an,
Dr. Onisifor Ghibu, Dr. Gelu Neam\u0163u, Dr. Nicolae Cordo\u015f,
Dr. Liviu Botezan, Dr. Dumitru Firoiu.

reprezint\u0103 pentru statul na\u0163ional maghiar
1.6.1.3. Distrugerea unit\u0103\u0163ii demografice a rom\u00e2nilor ardeleni
1.6.1.4. Maghiarizarea bisericii greco-catolice rom\u00e2ne
1.6.1.5. Necesitatea cas\u0103rii autonomiei bisericii ortodoxe rom\u00e2ne

1.6.1.9. Necesitatea desfiin\u0163\u0103rii presei rom\u00e2ne\u015fti
1.6.1.10. Necesitatea distrugerii rom\u00e2nilor pe teren economico-financiar
1.6.1.11. Desfiin\u0163area organiza\u0163iei politice a rom\u00e2nilor ardeleni

1.6.2.1. Dezna\u0163ionalizarea prin\u015fcoal\u0103
1.6.2.2. Dezna\u0163ionalizarea prin biseric\u0103
1.6.2.3. Dezna\u0163ionalizarea prin administra\u0163ie
1.6.2.4. Dezna\u0163ionalizarea prin armat\u0103
1.6.2.5. Tentative de suprimare a autonomiei culturale rom\u00e2ne\u015fti
1.6.2.6. Tentative de \u00eenc\u0103lcare a altor libert\u0103\u0163i democratice ale rom\u00e2nilor
1.6.2.7. Oprimarea economic\u0103 \u00een slujba dezna\u0163ionaliz\u0103rii

\u00cencheierea dualismului a avut implica\u0163ii pentru Transilvania nu numai \u00een plan politic, economic sau cultural, dar\u015fi \u00een cel demografic. Dinamica, mobilitatea\u015fi structura popula\u0163iei din aceste teritorii au fost influen\u0163ate de noul cadru politico-statal. Guvernul de la Budapesta a promovat o politic\u0103 demografic\u0103 (incluz\u00e2nd m\u0103suri cu caracter economic, social\u015fi politic) de favorizare a elementului maghiar \u00een cadrul statului multina\u0163ional. Este semnificativ \u00een acest sens faptul c\u0103 popula\u0163ia Ungariei (\u00een limitele teritoriale existente dup\u0103 1918) a crescut \u00eentre 1869-1910 cu 51,8%, \u00een timp ce popula\u0163ia teritoriilor ce s-au desprins la sf\u00e2r\u015fitul primului r\u0103zboi mondial (Slovacia, Transilvania, Voivodina, Croa\u0163ia) a sporit cu numai 24,4% \u00een aceea\u015fi perioad\u0103. Diferen\u0163e similare se pot constata\u015fi pentru provinciile care s-au aflat p\u00e2n\u0103 la 1918 sub controlul Vienei1.

Primul recens\u0103m\u00e2nt organizat de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile maghiare dup\u0103 legalizarea dualismului a \u00eenceput la 31 decembrie 1869 fiind finalizat la \u00eenceputul anului urm\u0103tor, iar ultimul recens\u0103m\u00e2nt dinaintea primului r\u0103zboi mondial a fost efectuat \u00een anul 1910. \u00centre aceste dou\u0103 limite, popula\u0163ia Transilvaniei (\u00een \u00een\u0163elesul larg, cuprinz\u00e2nd at\u00e2t teritoriul fostului principat autonom, c\u00e2t\u015fi Banatul, Cri\u015fana\u015fi Maramure\u015ful a sporit de la 4.224.614 locuitori la 5.225.618 locuitori, corespunz\u00e2nd unei cre\u015fteri de aproximativ 24% cu o rat\u0103 medie anual\u0103 de 0,6% (vezi tabelul nr.1\u015fi graficul nr.1). Diferen\u0163a de aproape 27% \u00een ceea ce prive\u015fte cre\u015fterea demografic\u0103 a Transilvaniei comparativ cu a Ungariei constituie un alt argument pentru statutul inferior rezervat Transilvaniei \u00een cadrul statului dualist.

\u00cen primul deceniu dup\u0103 instaurarea Ausgleich-ului, popula\u0163ia Transilvaniei a cunoscut un regres (vezi tabelul nr.1). Astfel, cu prilejul recens\u0103m\u00e2ntului din 1880, au fost \u00eenregistra\u0163i 4.081.662 de locuitori. Descre\u015fterea fa\u0163\u0103 de 1870 s-a cifrat la 142.952 locuitori, iar procentual sc\u0103derea s-a ridicat la -3,4%. \u00cen primul r\u00e2nd, atribuim declinul demografic epidemiei de holer\u0103 din anul 1872-1873, cea mai ampl\u0103 de acest gen din zon\u0103, cu efecte la fel de catastrofale\u015fi \u00een alte provincii din imperiu2. \u00cen Transilvania, dincolo de aproape cele 50.000 de victime directe, au r\u0103mas afectate \u00eenc\u0103 alte zeci de mii de persoane care au fost cel mai expuse riscului de deces \u00een tot deceniul opt, amplific\u00e2nd dezechilibrul provocat de holer\u0103. Din registrele parohiale de stare civil\u0103 consultate, s-au putut remarca o serie de epidemii locale de variol\u0103, difterie, tuse convulsiv\u0103, etc., care au afectat \u00een special copiii (\u00een 1874, 1876, 1877, 1879). Mortalitatea din anumite sate a dep\u0103\u015fit cu mult \u00een acei ani nivelul deceselor

\u00eenregistrate cu prilejul holerei din 1872-1873 (vezi graficul nr.2 referitor la mi\u015fcarea natural\u0103 a popula\u0163iei din trei sate). Fenomenul a fost detectabil \u00een aproape toat\u0103 Europa Central\u0103 \u00een acea perioad\u0103. La o asemenea rat\u0103 ridicat\u0103 a mortalit\u0103\u0163ii a mai colaborat\u015fi criza financiar-industrial\u0103 din monarhie, anii consecutivi cu recolte insuficiente3 etc.

Grafic nr.2
Mi\u015fcarea natural\u0103 a popula\u0163iei din Gledin,
Susenii B\u00eerg\u0103ului\u015fi Mijlocenii B\u00eerg\u0103ului \u00eentre 1850-1910

\u00cen urma regresului demografic din deceniul opt, popula\u0163ia Transilvaniei s-a ref\u0103cut, astfel c\u0103 \u00een 1890 au fost consemna\u0163i 4.427.515 locuitori. \u00centre recens\u0103m\u00e2nturile din anii 1880\u015fi 1890, sporul real a fost de 345.853 locuitori, corespunz\u00e2nd unei cre\u015fteri cu 8,4% (rata medie anual\u0103 de cre\u015ftere a atins valoarea de 0,8%). Fenomenul trebuie pus \u00een leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu av\u00e2ntul economic sesizat dup\u0103 1880, c\u00e2nd s-au pus bazele procesului de industrializare, s-au extins suprafe\u0163ele cultivate, s-a trecut la o mai eficient\u0103 organizare a sistemului sanitar ca urmare a legii s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii publice din Ungaria votat\u0103 \u00een anul 18764. Sensul dinamic ascendent al dezvolt\u0103rii popula\u0163iei Transilvaniei este constatabil aproape la nivelul \u00eentregii provincii, a\u015fa cum o demonstreaz\u0103 cercet\u0103rile f\u0103cute pentru diferite microzone: comitatul Cluj, comitatul Arad, zona Bistri\u0163ei, etc5. Au existat fire\u015fte\u015fi c\u00e2teva excep\u0163ii datorate unor condi\u0163ii social-politice concrete. \u00cen\u0162ara B\u00e2rsei bun\u0103oar\u0103, \u00een contextul r\u0103zboiului vamal dintre Austro- Ungaria\u015fi Rom\u00e2nia precum\u015fi a sporirii impozitelor pe p\u0103\u015funat, popula\u0163ia din satele \u00een care p\u0103storitul

Rata medie anual\u0103 de
cre\u015ftere sau
descre\u015ftere