1. Statutul general al Transilvaniei\u015fi rom\u00e2nii p\u00e2n\u0103 la epoca modern\u0103
2. Rom\u00e2nii din Transilvania sub focul maghiariz\u0103rii\u015fi al germaniz\u0103rii \u00eentre 1848-1851
3. Bisericile rom\u00e2ne \u00een ap\u0103rarea intereselor neamului \u00een anii 1849-1854
4. Persecu\u0163ii suferite de rom\u00e2ni la \u00eenceputul neoabsolutismului austriac

5. Conflictele \u00eentre conceptele cuceritorilor privind patria maghiar\u0103 sau austriac\u0103 de sorginte feudal\u0103 generate de \u201edreptul\u201d sabiei\u015fi... programele popoarelor cucerite axate pe federalism

Schimb\u01cerile complexe rezultate \u00een urma desfiin\u0163\u01cerii rela\u0163iilor feudale prin revolu\u0163ia de la 1848-1849 au influen\u0163at evolu\u0163ia demografic\u01ce a Transilvaniei \u00een urm\u01cetoarele dou\u01ce decenii. Dinamica\u015fi structura popula\u0163iei provinciei au reflectat fidel at\u00e2t procesul \u00eennoitor ce s-a manifestat pe toate planurile, c\u00e2t\u015fi evolu\u0163iile economico-sociale\u015fi politice recente. Dup\u01ce evenimentele de la 1848-1849, autorit\u01ce\u0163ile austriece au c\u01ceutat s\u01ce evalueze pierderile materiale

Opera\u0163iile de conscriere a popula\u0163iei au \u00eenceput \u00een a doua parte a anului 1850, definitivarea recens\u01cem\u00e2ntului prelungindu-se p\u00e2n\u01ce \u00een prim\u01cevara anului 1851. Culese cu un personal nu \u00eentotdeauna foarte calificat,\u0163in\u00e2nd seama\u015fi de \u00eemprejur\u01cerile complexe \u00een care s-a desf\u01ce\u015furat - la scurt timp dup\u01ce revolu\u0163ie, popula\u0163ia manifest\u00e2nd rezerve fa\u0163\u01ce de oficialit\u01ce\u0163ile administrative\u015fi militare1 - datele finale comport\u01ce o oarecare relativitate. \u00cenc\u01ce \u00een epoc\u01ce, speciali\u015ftii au ar\u01cetat c\u01ce p\u00e2n\u01ce la 4-5% din popula\u0163ia existent\u01ce \u00een \u00eentreaga monarhie habsburgic\u01ce a r\u01cemas ne\u00eenregistrat\u01ce din diverse motive. Oricum, datele publicate reprezint\u01ce o surs\u01ce statistic\u01ce important\u01ce pentru cunoa\u015fterea, aproape exact\u01ce, a poten\u0163ialului uman al monarhiei din acel moment.

Num\u01cerul
de
locuitori

Dens
pe
km2

Rata medie
anual\u01ce de
cre\u015ftere sau
descre\u015ftere

Statistik\u00e1ja \u00e9s f\u00f6ldrajzi leir\u00e1sa, Pest, 1857; Bev\u00f6lkerung und Viehstand von Siebenb\u00fcrgen. Nach der Z\u00e4hlung vom 31 October 1857, Wien, 1859; Bev\u00f6lkerung und Viehstand von Ungarn (Grosswardeiner Verwaltungsgebiet). Nach der Z\u00e4hlung vom 31 October 1857,

Pentru Transilvania (inclusiv Banatul, Cri\u015fana\u015fi Maramure\u015ful) popula\u0163ia evaluat\u01ce \u00een anii 1850-1851 a fost de aproape 3,5 milioane de locuitori - vezi Tabelul nr. 1 - (pentru localit\u01ce\u0163ile din Cri\u015fana\u015fi Maramure\u015f pentru care nu am avut informa\u0163ii am aplicat coeficien\u0163ii de cre\u015ftere ai popula\u0163iei din Banat\u015fi fostul Mare Principat Transilvania). Fire\u015fte, distribu\u0163ia ei spa\u0163ial\u01ce nu a fost uniform\u01ce, remarc\u00e2ndu-se zone bine populate precum Timi\u015ful, Aradul, S\u01cetmarul, Alba etc.\u015fi \u00een contrast, altele cu o popula\u0163ie redus\u01ce (Ciuc, N\u01ces\u01ceud, Maramure\u015f). De altfel, densitatea medie a popula\u0163iei Transilvaniei a fost la 1850-1851 de 33,7 locuitori/km2.

Al doilea recens\u01cem\u00e2nt efectuat de c\u01cetre autorit\u01ce\u0163ile austriece \u00een perioada neoabsolutismului a fost ini\u0163iat la 31 octombrie 1857, colectarea\u015fi definitivarea datelor prelungindu-se p\u00e2n\u01ce la \u00eenceputul anului 1858. De aceast\u01ce dat\u01ce, \u00eenregistrarea popula\u0163iei\u015fi a animalelor s-a f\u01cecut mult mai riguros dec\u00e2t la 1850, iar rezultatele finale au eviden\u0163iat situa\u0163ia real\u01ce a Transilvaniei. Astfel, popula\u0163ia total\u01ce la 1857 a fost de 3.666.546 locuitori, iar densitatea medie de 35,8 locuitori/km2. Aflat\u01ce \u00een urma multor zone din monarhie, densitatea Transilvaniei era asem\u01cen\u01cetoare cu cea a provinciilor rom\u00e2ne\u015fti extracarpatice (de exemplu, densitatea popula\u0163iei Moldovei la 1859 era de 31 locuitori/km2)2.

\u00centre recens\u01cem\u00e2nturile din anii 1850/51\u015fi 1857, popula\u0163ia \u00eentregii Transilvanii a sporit cu 212.253 locuitori, corespunz\u01cetor unei cre\u015fteri cu 6,1% (rata medie anual\u01ce de cre\u015ftere a fost 0,7%) - vezi tabelul nr. 1. Dup\u01ce dezechilibrul demografic provocat prin distrugerile\u015fi pierderile de vie\u0163i omene\u015fti din cursul revolu\u0163iei, popula\u0163ia a cunoscut un proces de refacere. La fel ca\u015fi \u00een alte \u00eemprejur\u01ceri similare (catastrofe naturale, epidemii, r\u01cezboaie etc.), mecanismul intern de autoreglare demografic\u01ce a func\u0163ionat previzibil, determin\u00e2nd recuperarea pierderilor umane din anii preceden\u0163i. Din registrele parohiale de stare civil\u01ce se poate sesiza cum num\u01cerul na\u015fterilor din Transilvania \u00een anii 1850-1852 a fost superior comparativ cu anii prerevolu\u0163ionari ori cu cei care au urmat. Datele existente pentru c\u00e2teva microzone (comunit\u01ce\u0163i reformate din zona Huedin, sate mixte rom\u00e2no-s\u01cese\u015fti-maghiare din zona Lechin\u0163a etc.)3 pun \u00een lumin\u01ce \u201eexplozia\u201d de na\u015fteri din primii ani dup\u01ce revolu\u0163ie. Lini\u015ftea intern\u01ce din provincie\u015fi ob\u0163inerea unor recolte mai bune au favorizat \u00eencheierea unui num\u01cer sporit de c\u01ces\u01cetorii, al c\u01ceror efect principal s-a tradus printr-o natalitate mai ridicat\u01ce. Contemporanii \u00een\u015fi\u015fi au sesizat influen\u0163a produc\u0163iei de cereale\u015fi a pre\u0163ului de v\u00e2nzare a acestora asupra dinamicii popula\u0163iei. Astfel, \u00een anii 1851, 1852 sau 1865, c\u00e2nd pre\u0163urile la cereale au fost mai sc\u01cezute, s-au \u00eenregistrat cele mai multe c\u01ces\u01cetorii\u015fi implicit cele mai numeroase na\u015fteri. La polul opus, \u00een anii de criz\u01ce, a\u015fa cum au fost\u015fi cei din timpul r\u01cezboiului Crimeii (1853-1856), datorit\u01ce lipsei\u015fi scumpirii cerealelor, mi\u015fc\u01cerile de trupe pe teritoriul Transilvaniei, rechizi\u0163iile, recrut\u01cerile etc., num\u01cerul c\u01ces\u01cetoriilor\u015fi al na\u015fterilor s-a redus considerabil4 - vezi Graficul nr. 1 referitor la mi\u015fcarea natural\u01ce din Jichi\u015fu de Jos, Ardeova, Gledin\u015fi Susenii B\u00e2rg\u01ceului. De asemenea, epidemia de holer\u01ce care s-a manifestat \u00een anul 1855 a diminuat ritmul cre\u015fterii popula\u0163iei \u00een acei ani. \u00cen fostul Mare Principat Transilvania num\u01cerul victimelor a fost modest (1.049 de cazuri mortale datorate epidemiei), \u00een schimb \u00een comitatele vestice (Arad, Bihor, Satu Mare) num\u01cerul victimelor a fost de circa 5-6.0005.