Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
7Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
555

555

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 217|Likes:
Published by freeebooks444

More info:

Published by: freeebooks444 on Mar 16, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/15/2013

pdf

text

original

ISTORIA ROM\u00c2NIEI. TRANSILVANIA, Volumul I,
Edit. \u201eGeorge Bari\u0163iu\u201d, Cluj-Napoca, 1997, p.544-646.
Capitolul V
PRINCIPATUL TRANSILVANIEI
SUB SUZERANITATE OTOMAN\u0102 (1541-1691)
Dr. Avram Andea
Dr. Susana Andea

1. Legatul politic al lui Mailat
2. St\u0103rile \u00eempotriva jocului dinastic
3. Primejdia duplicit\u0103\u0163ii lui Martinuzzi
4. Un principe dominat de consilieri
5. Sistemul na\u0163iunilor politice
6. Reforma\u015fi religiile recepte
7. Problema na\u0163iunii rom\u00e2ne
8. Ortodoxia, religie tolerat\u0103
9. Contrareforma\u015fi principii Bathore\u015fti
10. Mijloace\u015fi ini\u0163iative culturale
11. Liga sf\u00e2nt\u0103\u015fi\u0162\u0103rile Rom\u00e2ne
12. Mihai Viteazul: unificare\u015fi speran\u0163\u0103
13. Restaura\u0163ie\u015fi team\u0103
14. Un principe al bunei vecin\u0103t\u0103\u0163i
15. Neutralizarea st\u0103rilor\u015fi succesul reformelor
16. Diploma\u0163ie\u015fi prestigiu european
17. Autoritatea princiar\u0103 \u00eentre st\u0103ri\u015fi pretenden\u0163i
18. Politica bunurilor personale
19. Politica de confederare a\u0163\u0103rilor rom\u00e2ne
20. Succes diplomatic\u015fi decep\u0163ii confesionale
21. Veleit\u0103\u0163i princiare\u015fi pierderi teritoriale
22. Fac\u0163iuni nobiliare\u015fi stabilitate princiar\u0103
23. Refacerea economic\u0103\u015fi veniturile\u0163\u0103rii
24. Rivalitate\u015fi pruden\u0163\u0103
25. Statornicia bunei vecin\u0103t\u0103\u0163i
26. Atrac\u0163ia prestigiului polon
27. Proiecte\u015fi contrapropuneri
28. Diploma\u0163ie\u015fi armat\u0103

1. LEGATUL POLITIC AL LUI MAILAT

Cu individualitatea sa geografic\u01ce marcant\u01ce, cu suportul s\u01ceu etno-demografic aparte, cu sistemul s\u01ceu economic distinct, cu structurile sale sociale specifice\u015fi, mai ales, cu propriul sistem de \u201est\u01ceri\u201d\u015fi de institu\u0163ii politice, rezultate dintr-o \u00eendelungat\u01ce evolu\u0163ie \u00een cadrul voievodatului, Transilvania se \u00eendrepta, la mijlocul secolului al XVI-lea, spre o organizare statal\u01ce de sine st\u01cet\u01cetoare. Procesul era favorizat, dac\u01ce nu ajutat, de pr\u01cebu\u015firea Ungariei \u00een urma \u00eenfr\u00e2ngerii de la Moh\u00e1cs (1526), eveniment care a prilejuit nu numai interven\u0163ii str\u01ceine \u00een lupta pentru st\u01cep\u00e2nirea regatului, ci\u015fi afirmarea\u015fi reu\u015fita voievodatului de a se constitui \u00eentr-un stat distinct, dup\u01ce modelul oferit de\u0162ara Rom\u00e2neasc\u01ce\u015fi Moldova.

Aceast\u01ce tendin\u0163\u01ce, expresie a dezvolt\u01cerii istorice a Transilvaniei, nu a putut fi suprimat\u01ce de lupta angajat\u01ce \u00eentre Ferdinand de Habsburg\u015fi Ioan Z\u00e1polya pentru salvarea integrit\u01ce\u0163ii regatului Ungariei\u015fi dob\u00e2ndirea st\u01cep\u00e2nirii acestuia. \u00cendoita \u00eencoronare a celor doi pretenden\u0163i ca regi ai Ungariei a deschis seria conflictelor militare\u015fi a aranjamentelor diplomatice. \u00cen lipsa unor for\u0163e suficiente angajate \u00een lupt\u01ce\u015fi pe fondul unei atitudini ezitante a nobilimii regatului nici unul dintre competitori nu-\u015fi poate adjudeca victoria, ajung\u00e2ndu-se la compromisul din tratatul de la Oradea (1538) care agraveaz\u01ce criza politic\u01ce\u015fi determin\u01ce cur\u00e2nd interven\u0163ia militar\u01ce a sultanului Soliman Magnificul.

\u00cen aceast\u01ce situa\u0163ie complex\u01ce voievodul de origine rom\u00e2neasc\u01ce\u015etefan Mailat grupeaz\u01ce \u00een jurul s\u01ceu o mare parte a st\u01cerilor transilvane\u015fi constituie o partid\u01ce potrivnic\u01ce regelui Ioan Z\u00e1polya, declan\u015f\u00e2nd \u00een anii 1539-1541 o puternic\u01ce mi\u015fcare de desprindere a Transilvaniei din regatul Ungariei. Buni cunosc\u01cetori ai sl\u01cebiciunii regilor competitori, dezam\u01cegi\u0163i \u00een a\u015ftept\u01cerile unui ajutor cre\u015ftin dezinteresat, nelini\u015fti\u0163i de g\u00e2ndul redeschiderii conflictului dinastic prin c\u01ces\u01cetoria lui Z\u00e1polya cu Isabella (1539)\u015fi cuprin\u015fi de teama primejduirii din partea Turciei \u00een plin\u01ce ascensiune, participan\u0163ii la ac\u0163iunea politic\u01ce a lui Mailat ignor\u01ce veleit\u01ce\u0163ile pretenden\u0163ilor regali\u015fi \u00eencearc\u01ce transformarea Transilvaniei \u00eentr-un stat autonom sub suzeranitatea Por\u0163ii. Scopul mi\u015fc\u01cerii era bine cunoscut \u00een epoc\u01ce, umanistul Anton Verancsics, slujba\u015f al bisericii din Alba Iulia, put\u00e2nd scrie la 12 martie 1540 c\u01ce \u201eMailat \u00eempreun\u01ce cu asociatul s\u01ceu Balassa se preg\u01cetesc s\u01ce cuprind\u01ce Transilvania\u015fi s\u01ce o despart\u01ce de Ungaria, pentru a o st\u01cep\u00e2ni cu ajutorul

\u015fi \u00een \u00een\u0163elegere cu Turcul, \u00een fiecare an pl\u01cetind tribut, la fel precum domnii Moldovei \u015fi \u0162\u01cerii
Rom\u00e2ne\u015fti\u201d.

\u00cen ac\u0163iunea sa,\u015etefan Mailat s-a sprijinit pe nobili, pe secui\u015fi mai ales pe for\u0163ele rom\u00e2ne\u015fti din cuprinsul propriilor st\u01cep\u00e2niri - precum\u0162ara F\u01ceg\u01cera\u015fului, domeniile Vin\u0163 \u015fi Vurp\u01cer -, din\u0163inuturile de margine Hunedoara\u015fi Banat, la care se ad\u01ceugau feudele moldovene. Nimic mai firesc pentru un descendent din boieri f\u01ceg\u01cer\u01ce\u015feni dec\u00e2t a se \u00eenconjura de familiari rom\u00e2ni, precum nobilul Ludovic de M\u00e2tnic, c\u01cepitanul de o\u015fti Mihail de Pe\u015fti\u015f, vigesimatorul Matei Literatul din Densu\u015f\u015fi popa Grama, cu rosturi de cancelar\u015fi diplomat al voievodului. Nu a fost ocolit nici sprijinul din partea domnilor de peste Carpa\u0163i, dovad\u01ce c\u01ce, la 10 aprilie 1540,\u015etefan L\u01cecust\u01ce al Moldovei era gata s\u01ce-i trimit\u01ce o\u015fteni \u00een ajutor, oferindu-\u015fi la nevoie

participarea \u00een persoan\u01ce, \u00een timp ce o\u015ftile muntene, trimise \u00een acela\u015fi scop de Radu Paisie, se
g\u01ceseau la 12 august 1540 \u00een sudul Transilvaniei.

Cump\u01cenind noul raport de for\u0163e statornicit prin moartea regelui Z\u00e1polya\u015fi prin revenirea lui Mailat\u015fi Balassa \u00een fruntea voievodatului, dieta de la Sighi\u015foara le \u00eencredin\u0163a la 29 august soarta\u0163\u01cerii \u00een calitate de c\u01cepitani generali\u015fi f\u01cecea cunoscute prin soli hot\u01cer\u00e2rile sale domnilor din\u0162ara Rom\u00e2neasc\u01ce\u015fi Moldova c\u01cerora le oferea prietenia. \u00centre timp\u015etefan Mailat

\u015fi sus\u0163in\u01cetorii s\u01cei au intervenit la Poart\u01ce, ob\u0163in\u00e2nd din partea sultanului trimiterea unui sol

care, la \u00eenceputul lui septembrie 1540, cerea reprezentan\u0163ilor st\u01cerilor, \u00eentruni\u0163i la Biertan, s\u01ce-l recunoasc\u01ce pe Mailat de st\u01cep\u00e2n legitim. \u00cen condi\u0163iile existen\u0163ei unor deosebiri de interese\u015fi p\u01cereri \u00eentre participan\u0163i, mul\u0163i oscil\u00e2nd \u00eentre Mailat, Isabella\u015fi Ferdinand, r\u01cespunsul solicitat a fost am\u00e2nat. Dar timpul\u015fi demersurile pe l\u00e2ng\u01ce sultan ale v\u01ceduvei Isabella\u015fi ale p\u01cerintelui acesteia, regele Sigismund I al Poloniei, au dat c\u00e2\u015ftig de cauz\u01ce acestora\u015fi minorului Ioan Sigismund Z\u00e1polya, pentru care a fost ob\u0163inut\u01ce recunoa\u015fterea succesiunii.

Prin aceast\u01ce revenire a sultanului asupra hot\u01cer\u00e2rii ini\u0163iale favorabile lui Mailat, destinul politic al acestuia era pecetluit, dar nu\u015fi a formulei statale pe care a ini\u0163iat-o\u015fi a promovat-o. Pentru moment, voin\u0163a transilv\u01cenenilor\u015fi a domnilor sprijinitori din\u0162ara Rom\u00e2neasc\u01ce \u015fi Moldova p\u01cerea \u00eenfr\u00e2nt\u01ce de interven\u0163ia Turciei\u015fi a Poloniei, dar campania victorioas\u01ce a sultanului Soliman asupra Budei (1541) a tran\u015fat definitiv problemele litigioase. De acum Ungaria Central\u01ce \u015fi de Sud \u00eemp\u01cert\u01ce\u015fea soarta pa\u015fal\u00e2cului turcesc, p\u01cer\u0163ile nord- vestice ale regatului defunct reveneau lui Ferdinand de Habsburg iar voievodatul Transilvaniei cu Banatul\u015fi Partium p\u00e2n\u01ce la Tisa se constituiau de fapt, dincolo de titulaturi\u015fi formule diplomatice, \u00eentr-un principat autonom sub suzeranitatea Por\u0163ii Otomane. Noua ordine politic\u01ce instituit\u01ce a fost recunoscut\u01ce\u015fi sanc\u0163ionat\u01ce de reprezentan\u0163ii st\u01cerilor prin hot\u01cer\u00e2rile dietelor din anii 1541-1543\u0163inute la Debre\u0163in, T\u00e2rgu Mure\u015f, Turda\u015fi Cluj, urm\u00e2nd ca de acum principatele s\u01ce-\u015fi formeze\u015fi definitiveze propriile structuri institu\u0163ional-statale.

2. ST\u0102RILE \u00ceMPOTRIVA JOCULUI DINASTIC

Amenin\u0163ate din interior\u015fi din afar\u01ce, \u00eengrozite de spectrul mi\u015fc\u01cerilor sociale\u015fi religioase, tem\u01cetoare de puterea turcilor\u015fi \u00eengrijorate de sl\u01cebiciunea\u015fi lipsa de fermitate a Habsburgilor, st\u01cerile \u00ee\u015fi str\u00e2ng r\u00e2ndurile, se \u00een\u0163eleg pentru a-\u015fi men\u0163ine\u015fi consolida privilegiile, ad\u00e2ncind individualitatea statului transilvan. Prin esen\u0163a lor st\u01cerile sunt departe de a ac\u0163iona pro regalitate, fiind dominate de un puternic egoism de cast\u01ce c\u01ceruia r\u00e2vnesc s\u01ce-i subordoneze guvernarea\u0163\u01cerii. Dar \u00eempotriva aspira\u0163iilor lor, minoratul lui Ioan Sigismund a f\u01cecut ca puterea \u00een stat s\u01ce ajung\u01ce \u00een m\u00e2inile episcopului Gheorghe Martinuzzi care, dup\u01ce c\u00e2\u015ftigarea \u00eencrederii turcilor, \u00een calitate de trezorier al\u0163\u01cerii\u015fi mai apoi de loc\u0163iitor \u201eal fiului regelui\u201d, a ini\u0163iat cu abilitate\u015fi a reu\u015fit, pentru un timp, s\u01ce aduc\u01ce Transilvania cu p\u01cer\u0163ile vestice sub st\u01cep\u00e2nirea lui Ferdinand de Habsburg.

Astfel, dup\u01ce negocieri ascunse\u0163\u01cerii, a \u00eencheiat cu acesta tratatul secret de la Gil\u01ceu
(decembrie 1541) prin care Ioan Sigismund, \u00eenc\u01ce neales\u015fi ne\u00eencoronat de st\u01ceri, dar recunoscut

Activity (7)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
kapr1c0rn liked this
rebelu liked this
ROalybaba liked this
ROalybaba liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->