\u00cen ziua de 1 octombrie 1878, Rusia a ocupat Basarabia de Sud, dup\u0103 ce autorit\u0103\u0163ile
rom\u00e2ne se retr\u0103seser\u0103 din cele trei jude\u0163e - Ismail, Cahul\u015fi Bolgrad. \u201eTotul s-a
petrecut \u00een cea mai deplin\u0103 ordine\u201d. \u00cen felul acesta, se f\u0103cuse primul pas \u201epentru
\u00eendeplinirea dispozi\u0163iunilor Tratatului de Pace de la Berlin\u201d.
Duminic\u0103, 8 octombrie, a avut loc intrarea solemn\u0103 a trupelor rom\u00e2ne victorioase \u00een
capitala\u0163\u0103rii, Bucure\u015fti. \u00centreaga procesiune, pornit\u0103 de la bariera Her\u0103str\u0103u, a fost
grandioas\u0103. La rondul al doilea de la\u015eosea fusese ridicat un mare Arc de Triumf -
menit a indica \u201e\u00eenceputul c\u0103ii de intrare a trupelor \u00een Capital\u0103\u201d. \u00cen amintirea faptelor
de eroism \u00een r\u0103zboiul independen\u0163ei, se schimbaser\u0103 denumirile unor artere centrale
ale Bucure\u015ftilor. Strada principal\u0103 (Podul Mogo\u015foaiei) luase numele de Calea Victoriei,
alte str\u0103zi se numeau Grivi\u0163a, Plevna, Sm\u00eerdan, Rahova. \u00cen zilele urm\u0103toare au \u00eenceput
preg\u0103tirile \u00een vederea unirii Dobrogei cu Rom\u00e2nia. La 15 octombrie a fost promulgat\u0103
o lege prin care se puneau la dispozi\u0163ia Guvernului un milion de lei pentru \u201eluarea \u00een
st\u0103p\u00eenire a Dobrogei\u015fi pentru primele organiz\u0103ri din acea provincie.\u201d

Delega\u0163ia rom\u00e2n\u0103 pe l\u00eeng\u0103 comisia european\u0103 ce trebuia s\u0103 fixeze frontiera
rom\u00e2no-bulgar\u0103, era alc\u0103tuit\u0103 din Mihail Pherekyde, delegat civil,\u015fi din coloneii
Sl\u0103niceanu, Arion\u015fi F\u0103lcoianu. La Palat, Domnitorul stabilea, cu ministrul de r\u0103zboi,
generalul Alexandru Cernat, dispozi\u0163iunile pentru ocuparea militar\u0103, \u00een prim\u0103 etap\u0103, a
Dobrogei. O \u00eentreag\u0103 divizie de trupe urma s\u0103 fie concentrat\u0103 la Br\u0103ila, gata s\u0103 \u00eenceap\u0103
mar\u015ful (de data aceasta pa\u015fnic) peste Dun\u0103re. I.C. Br\u0103tianu\u015fi M. Kog\u0103lniceanu au
pornit-o, prin C\u0103l\u0103ra\u015fi, spre Silistra, unde urmau s\u0103 \u00eent\u00eelneasc\u0103 pe membrii comisiei
europene riza\u0163i s\u0103 stabileasc\u0103 noua fruntarie dobrogean\u0103. De acolo, Kog\u0103lniceanu \u00ee\u015fi
continua drumul la Gala\u0163i, unde trebuia s\u0103 reprezinte Rom\u00e2nia la \u00eentrunirea Comisiei
Europene a Dun\u0103rii. La 28 octombrie, prim-ministrul Br\u0103tianu comunica Principelui
Domnitor, la Bucure\u015fti, c\u0103 fusese fixat de c\u0103tre comisia european\u0103 primul punct al
frontierei rom\u00e2no-bulgare, la \u201edistan\u0163\u0103 de 800 metri spre r\u0103s\u0103rit de por\u0163ile Silistrei\u201d,
astfel c\u0103 \u201epozi\u0163ia dominant\u0103 Arab-Tabia cade \u00een partea Rom\u00e2niei\u201d.
Rusia \u00ee\u015fi exprima dorin\u0163a ca dispozi\u0163iile Conven\u0163iei rom\u00e2no-ruse din 4 aprilie 1877 s\u0103
fie deja extinse\u015fi asupra Dobrogei rom\u00e2ne\u015fti. Guvernul rom\u00e2n a r\u0103spuns, fire\u015fte, c\u0103
acest lucru va fi acceptat numai dup\u0103 preluarea provinciei sud-dun\u0103rene.
R\u0103m\u00eenea lucru stabilit ca Domnitorul Rom\u00e2niei s\u0103 participe \u00een persoan\u0103, \u00een fruntea
armatei, la luarea \u00een st\u0103p\u00eenire a Dobrogei. \u00centr-un Consiliu de Mini\u015ftri, prezidat de
Domnitor, la 10 noiembrie 1878, s-au fixat \u201enormele pentru luarea \u00een st\u0103p\u00eenire a
Dobrogei\u201d. Pe de alt\u0103 parte, s-a stabilit ca ministrul Kog\u0103lniceanu s\u0103 comunice
consulului rus la Bucure\u015fti c\u0103 Guvernul rom\u00e2n trebuie s\u0103 intre \u00een st\u0103p\u00eenirea Dobrogei
\u00eenaintea deschiderii Parlamentului, mai cu seam\u0103 c\u0103 \u201ef\u0103r\u0103 Parlament nu se putea
\u00eencheia o nou\u0103 Conven\u0163ie de trecere a trupelor ruse prin teritoriul rom\u00e2nesc\u201d.

Urmare a acestor ferme demersuri diplomatice, la 12 noiembrie, seara, sosea noutatea
c\u0103 \u201ecererile rom\u00e2ne\u015fti au fost admise de Guvernul imperial\u201d\u015fi c\u0103 \u201es-a dat ordin
autorit\u0103\u0163ilor ruse\u015fti din Dobrogea s\u0103 predea administra\u0163ia \u00een m\u00eeinile rom\u00e2nilor\u201d.
Concret, ministrul rus Giers expediase baronului Stuart, la Bucure\u015fti, telegrama
urm\u0103toare: \u201e... Neav\u00eend \u00een vedere dec\u00eet stricta executare a Tratatului de la Berlin, f\u0103r\u0103
nici un g\u00eend ascuns\u015fi presupun\u00eend c\u0103 Guvernul rom\u00e2n are acela\u015fi sentiment,
consim\u0163im la amendamentul propus de Kog\u0103lniceanu (intrarea \u00een vigoare a
dispozi\u0163iilor Conven\u0163iei din 4 aprilie\u015fi pentru Dobrogea numai dup\u0103 ce Rom\u00e2nia lua
\u00een posesie respectiva provincie). Informeaz\u0103 pe Belozeskovici c\u0103 poate s\u0103 procedeze la
remiterea Dobrogei\u201d. Tot \u00een acele zile, Domnitorul Carol a primit \u00een audien\u0163\u0103 de
r\u0103mas bun pe generalii ru\u015fi Cerkasov\u015fi Nikitin. \u00centregul Stat Major al armatei ruse
pleca din Rom\u00e2nia, str\u0103mut\u00eendu-\u015fi Cartierul General \u00een Basarabia. Concomitent, se
str\u0103muta \u201e\u015fi \u00eentreaga linie de etape\u201d. 13 noiembrie. Principele Domnitor\u015fi prim-
ministrul Br\u0103tianu stabileau ultimele dispozi\u0163ii pentru intrarea armatei \u00een Dobrogea.
Br\u0103tianu \u00eel preceda pe Domnitor la Br\u0103ila. \u00cen urm\u0103, Kog\u0103lniceanu\u015fi Principele Carol
au redactat Proclama\u0163ia c\u0103tre locuitorii Dobrogei\u015fi Ordinul de zi c\u0103tre armat\u0103. Au
fost numi\u0163i primii noi prefec\u0163i: la Tulcea - N. Opran, la Constan\u0163a - G. Ghica.
Comisar pentru chestiunile trecerii Dobrogei \u00een st\u0103p\u00eenire rom\u00e2neasc\u0103 a fost numit tot
N. Catargiu - \u201ecare supraveghease desc\u0103rcarea afacerilor din Basarabia\u201d.
Proclama\u0163ia Domnitorului Rom\u00e2niei c\u0103tre dobrogeni, datat\u0103 14 noiembrie 1878, era o
afirmare, era o asigurare\u015fi era un \u00eendemn: \u201eLocuitori de orice na\u0163ionalitate\u015fi religie,
Dobrogea - vechea posesiune a lui Mircea cel B\u0103tr\u00een - de ast\u0103zi face parte din
Rom\u00e2nia. Voi de acum at\u00eerna\u0163i de un Stat unde nu voin\u0163a arbitrar\u0103, ci numai legea
dezb\u0103tut\u0103\u015fi \u00eencuviin\u0163at\u0103 de na\u0163iune hot\u0103r\u0103\u015fte\u015fi oc\u00eermuie\u015fte. Cele mai sfinte\u015fi mai
scumpe bunuri ale omenirii: via\u0163a, onoarea\u015fi proprietatea s\u00eent puse sub scutul unei
Constitu\u0163ii pe care ne-o r\u00eevnesc multe\u0163\u0103ri str\u0103ine. Religiunea voastr\u0103, familia voastr\u0103,
pragul casei voastre vor fi ap\u0103rate de legile noastre\u015fi nimeni nu le va putea lovi, f\u0103r\u0103
a-\u015fi primi legitima pedeaps\u0103...
Armata rom\u00e2n\u0103, care intr\u0103 \u00een Dobrogea, nu are alt\u0103 chemare dec\u00eet a men\u0163ine ordinea

Saluta\u0163i dar cu iubire drapelul rom\u00e2n, care va fi pentru voi drapelul libert\u0103\u0163ii. drapelul
drept\u0103\u0163ii\u015fi al p\u0103cii.
\u00cen cur\u00eend provincia voastr\u0103, pe cale constitu\u0163ional\u0103, va primi o organiza\u0163iune
definitiv\u0103. care va\u0163ine seama de trebuin\u0163ele\u015fi moravurile voastre, care va a\u015feza pe
temelii statornice pozi\u0163ia voastr\u0103 cet\u0103\u0163eneasc\u0103.
Iubi\u0163i\u0163ara la a c\u0103rei soart\u0103 este lipit\u0103 de acum\u015fi soarta voastr\u0103\u201d.
14 noiembrie. Dup\u0103 o noapte de c\u0103l\u0103torie, f\u0103r\u0103 somn, Domnitorul Carol a ajuns \u00een
zorii zilei la Br\u0103ila. Aci i se preg\u0103tise - de\u015fi \u00een grab\u0103 - o frumoas\u0103 primire. Erau de fa\u0163\u0103
I.C. Br\u0103tianu, comandantul Diviziei militare ce urma s\u0103 intre \u00een Dobrogea, generalul
G. Anghelescu, prefectul jude\u0163ului, ofi\u0163eri superiori, primarul \u00een fruntea consiliului

municipal al Br\u0103ilei; un numeros public manifesta pentru Suveranul Rom\u00e2niei.
\u00cen cadrul ceremoniei de rigoare, cu discursuri\u015fi urale din partea gazdelor, Principele
Carol s-a adresat spontan asisten\u0163ei: \u201ePrima bomb\u0103, aruncat\u0103 asupra Br\u0103ilei, a fost
semnalul de r\u0103zboi; bateriile de la Calafat au r\u0103spuns la ea \u00een aceea\u015fi zi! Prin luptele de
dincolo de Dun\u0103re s-a \u00eent\u0103rit neat\u00eernarea\u015fi m\u0103rirea Rom\u00e2niei; azi trecem a doua oar\u0103
Dun\u0103rea, \u00eens\u0103 \u00een pace\u015fi lini\u015fte, spre a lua \u00een st\u0103p\u00eenire o\u0163ar\u0103 pe care armata noastr\u0103 a
c\u00ee\u015ftigat-o prin eroismul s\u0103u!\u201d.
Dup\u0103 \u00eencheierea acelei scurte festivit\u0103\u0163i, Domnitorul a \u00eenc\u0103lecat roibul s\u0103u preferat\u015fi a
mers la locul unde era \u00een\u015firuit\u0103 Divizia militar\u0103. Pe un timp \u00eentunecoas\u015fi umed, cu
str\u0103zi noroioase, Principele a str\u0103b\u0103tut ora\u015ful c\u0103lare \u00een fruntea trupelor, apoi le-a trecut
\u00een revist\u0103\u015fi s-a citit Ordinul de zi:

Puterile Mari europene, prin Tratatul de la Berlin, au unit cu Rom\u00e2nia
Dobrogea, aceast\u0103 veche posesiune a p\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri de mai \u00eenainte.
Azi veti pune piciorul pe acest p\u0103m\u00eent care devine din nou rom\u00e2nesc! \u00cens\u0103
acum ve\u0163i merge \u00een Dobrogea, nu \u00een calitate de cuceritori, ci de amici, ca fra\u0163i
al locuitorilor, care de azi \u00eenainte s\u00eent concet\u0103\u0163enii no\u015ftri.

Solda\u0163i! \u00cen aceast\u0103 nou\u0103 Rom\u00e2nie ve\u0163i g\u0103si o popula\u0163ie care \u00een cea mai mare
parte este deja rom\u00e2neasc\u0103. \u00cens\u0103 ve\u0163i g\u0103si\u015fi locuitori de alt neam\u015fi alte
credin\u0163e. To\u0163i ace\u015ftia, care devin membri ai Statului rom\u00e2n, au acelea\u015fi
drepturi la protec\u0163iunea\u015fi la dragostea voastr\u0103...
A\u015fadar, drum bun solda\u0163i\u015fi Dumnezeu s\u0103 v\u0103 aib\u0103 \u00een paz\u0103.
G\u00eendul meu v\u0103 \u00eenso\u0163e\u015fte ne\u00eentrerupt.

Pe o movil\u0103 din apropiere\u015fi \u00een fa\u0163a unui altar de c\u00eemp, episcopul Dun\u0103rii de Jos,
Melhisedec, \u00eenconjurat de clerul s\u0103u, a oficiat unT e-Deu m. Apoi, Principele Domnitor,
c\u0103lare, \u00een fruntea Diviziei, a str\u0103b\u0103tut centrul ora\u015fului, salutat de miile de br\u0103ileni ie\u015fi\u0163i
s\u0103 \u00eent\u00eempine cortegiul.
Trecerea Dun\u0103rii s-a f\u0103cut cu vapoarele. Domnitorul, Br\u0103tianu\u015fi alte oficialit\u0103\u0163i s-au
\u00eemb\u0103rcat pe vasul \u201e\u015etefan cel Mare\u201d.
\u00cenc\u0103 de diminea\u0163\u0103 flutura steagul rom\u00e2nesc pe malul drept al Dun\u0103rii. Fusese instalat\u0103
acolo la repezeal\u0103\u015fi o sta\u0163ie de telegraf. De asemenea, erau prezen\u0163i mul\u0163i dobrogeni -
mahomedani, rom\u00e2ni, bulgari - \u00een a\u015fteptarea momentului trecerii Dun\u0103rii de c\u0103tre
trupele rom\u00e2ne.
Domnitorul\u015fi prim-ministrul Br\u0103tianu au debarcat la Ghecet, \u00een uralele noilor supu\u015fi,