Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Boala Limbii Albastre - Cap 1.

Boala Limbii Albastre - Cap 1.

Ratings: (0)|Views: 10 |Likes:
Published by Lupoaie Ionut

More info:

Published by: Lupoaie Ionut on Apr 01, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/04/2014

pdf

text

original

 
BOALA LIMBII ALBASTRE
Este o boala virală necontagioasă, caracterizată prin febră și inflamația ulcero
-
necrotică amucoaselor nazale și bucale și a bureletului coronarian. BT este produsă de un orbivirus ce se
transmite prin intermediul insectelor hematofage.
Etiologie
Agentul cauzal este
un virus
din fam. Reoviridae, genul Orbivirus, ce poate fi cultivat pe
ouă embrionate sau culturi celulare. Se caracterizează prin pluraritate antigenică având 24 de
serotipuri ce alcatuiesc grupul BT. Toate tulpinile
 posedă un antigen comun de grup
ce poate fi
evidențiat prin reacția de fixare a complementului . Acest virus e inactivat la o temperatură ce de

C în 3 ore, iar la

C în 15 min. Este distrus la pH mai mic de 6 și mai mare de 8, fiind
inactiv
at de dezinfectante pe baza de idofori și fenoli, este stabil în pH
-ul proteinelor,rezistent la
solvenți lipidici, iar congelarea lentă de la
-10 la -
20 grade C deteriorează virusul.
 
Epidemiologie
Specia ce exprimă clinic boala este oaia,
celelalte specii
de rumegatoare fac infecțiiinaparente. Virusul este izolat de la mai multe specii de rozatoare care împreună cu alte specii deanimale salbatice reprezintă rezervor de infecție. La ovine,apariția bolii este influențată de rasă,vârstă și sexul animalului. Cele mai receptive fiind rasele europene perfecționate
 
față de celelocale care sunt rezistente. Boala este de asemenea influențată de carențele nutriționale,
 parazitism, status imunul.Ovinele sunt de obicei rezistente la tulpinile de virus din zonele
endemice, doar în cazul în care este introdus un nou serotip ele fac infecția. Animalele trecute prin boală,dar vindecate, poartă virusul timp de 4 luni, iar artropodele rămân purtătoare toatăviața putând transmite virusul transovarian.
 Virusul este prezent în cazul bovinelor timp de 60 de zile, iar la ovine 45 de zile.Calea
 principală de transmitere fiind calea cutanată prin inocularea sângelui infectat la animalelereceptive prin intermediul insectelor hematofage.Se poate transmite și pe cale sexuala,însă
rar,astfel s-
a interzis importul de spermă bovină din țările contaminate în cele indemne.
 
Transmiterea orizontală este imposibilă,vectorii fiind insecte din genul Colicoides. Înregiunile cu climă caldă și umedă,această boală se găsește tot timpul anu
lui,iar în regiunile
temperate la sfârșitul verii și începutul iernii. Morbiditatea variază între 30
-40%,iar mortalitatea2-
30%,multe animale se vindecă în cateva zile până la 2 săptămâni.România este o țară indemnă.
 
Patogeneză
 
Virusul se transmite cut
anat de către insecte, care la rândul lor se contaminează de lavertrebatele cu viremie.Prezența virusului în spermă duce la anomalii structurale alespermatozoizilor, virusul traversează bariera placentară infectând totul.
Aspectul degenerativ al
 
leziuni
lor nu au un răspuns imun corespunzător și incapacitatea de a efectua nervoase esteconsecința celulelor nervoase imature și
 
incapacitatea de a efectua un răspuns imuncorespunzător.
 
Replicarea virusului se va realiza la nivelul stratului Malpighi și strat
ului descuamativ al
 pielii, buzelor, esofagului și rumenului. Între a 5
-
a și a 12
-
a zi post infecție seobservămultiplicarea virusului în monocite și macrofage cu producerea viremiei secundare fiind
momentul propice pentru izolarea virusului. Procesele inflamatorii sunt de tip congestiv,
hemoragic și necrotic la nivelul mucoasei digestive si respectiv și de tip degenerativla nivelulmusculaturii. Durata viremiei este de cca 4 săptămâni la bovine și bubaline ,la ovine de 54 de
zile, la caprine de 21 zile.
Tablou clinic
După o perioadă scurtă de incubație sub o saptamână se înregistrează o reacție febrilăcare se menține timp de 5
-
6 zile. Incubația la ovine este de 7
-
10 zile, viremia apărând din a 4
-a zi
 post infecție, la bovine viremia apărând din a 4
-a zi
 post infecție. Poate fi acută în efectiveleindemne sau subacută în efectivele contaminate. Forma acută , febrilă se caracterizează prininflamții și congestii
 
rezultând edem al feței, pleoapelor și ulcerații ale mucoaselor aparente.Potapărea și eroziunii la nivelul obrajilor și limbii acestea mai putând prezenta hiperemie intensă șisa devină edematoasă sau chiar cianotică.
 La
ovine
 
: simptomatologie clasică cu infecție acută sau subacută, semnele sunt variabile,
 pot fi semne inaparente într-un focar sa
u în altele același virus poate dezvolta semne de boală peste 30%. Primul semn de boală este observat după 7
-
8 zile de la infecție debutând cuhipertermie care se poate menține 4
-
12 zile,se mai observă spumozități asociate hiperemiei șiinflamației mucoasei bucale și nazale. Tumefierea și edemațierea buzelor, gingiilor, mucoasei
 palatine, pe marginile limbii leziuni ulcero-necrotice. În numeroase forme severe animalele au
aspect cifozat. Animalele care se remit au o perioadă mai lungă de convalescență. La o
ile din
zonele enzootice boala este mai puțin severă și inaparentă, iar la cele gestante pot producemoarte fetală și reabsorbție , avort sau naștere cu miei morți.
 La
bovine :
 
nu apar semne clinice de boală,
 
se exprimă doar cu modificări în
subpopula
ția de leucocite și limfocite din sângele periferic și o ușoară dermatită eozinofilicăacută. Semnele clinice : ușoară hiperemie la nivelul cavității bucaleși în jurul bandeleteicoronariene, leziuni veziculare care pot duce la ulcerații în mucoasa bucală,
 
horipilație înregiunea cervicală și toracică dorsală. Infecția bovinelor gestante în fazele timpurii poate genera
avort sau anomalii congenitale precum :hidrocefalie, microcefalie,curbarea mandibulei,
deformări ale mandibulei. Pielea se îngroașă și formează falduri proeminente în zona cervicală,
leziunile pot persista10-
20 zile (mai pot fi identificate și la nivelul mameloanelor).
 
 
La
capre
: evoluează de obicei inaparent ca la bovine, febră și congestia mucoaselor sunt
moderate.
Tablou lezional
Examinarea histologică a țesuturilor : se observă altelări ale pereților vasculari cudegenerescența necrotică consecutiv acțiunii trombilor intravasculari ce afectează toatestructurile peretelui vascular. Macroscopic : se observă leziuni de mare varieta
te dependente de
tulpina virală. La nivelul cavității bucale : se pot observa hemoragii cu focare peteșiale, ce pot fi progresive până la acoperire cu detritus necrotic cenușiu, ulcerațiilor buzelor, limbii și gingiilor,mucoasa bucală poate fi cianotică.
L
eziunile sistemului respirator : cianoza și edemul mucoaseinazale și faringelui și congestia traheei, spumozități în trahee asociate cu congestia și edemul pulmonar,în cavitatea toracică se poate găsi o cantitate mare de lichid,edem pulmonar 
sever,leziune
caracteristică : hemoragia de la bazei arterei pulmonare. Leziunile sistemuluivascular : hiperemie, edem, hemoragii, peteșii și echimoze la nivelul endocardului.
La nivelul
 pielii : edemul subcutanat al pleoapelor și urechilor. Mieii nou nascuți cu BT c
ongenital prezintâ
encefalie și microcefalie – 
 
cavități pline cu lichid.
 
Diagnostic de confirmare
 
Diagnostic diferențial : facut față de ectima contagioansă, febră aftuoasă, pododermatite,pneumonii,fotodermatite, abcese podale, intoxicații cu plante,pesta
micilor 
rumegătoare,cenuroza. BT nu este o boală veziculoasă, însă de multe ori aceasta este confundatăcu febra aftoasă, doar că BT este sezonieră,dispărând odată cu reducerea populației de vectori.
 
Probele ce se recoltează la animalele în viață provin de
la animale febrile pe un anticoagulant
(heparină sau EDTA) celulele sangvine fiind spalate de 3 ori în tampon fosfat salin.Probele ce
 provin de la cadavre pot fi:
splină,
ficat, limfonoduri,
creier sau măduvă rosie. Izolarea se face pe ouă embrionate de găină,
pe culturi celulare,izolare pe oaie. Identificarea agentului cauzator 
se stabilește cu ajutorul serogrupului viral,
 
imunofluorescența, ELISA de captură sauimunospotul. Stabilirea serotipului viral se realizează a
stfel : prin reducerea în placi,
inhibiția în placi, seroneutralizarea în microplaci, testul de inhibare a fluorecenței.
 
Diagnosticul serologic :
 
Metode : reacția de fixare a complementului, imunodifuzia în gelul de agar,
ELISA.
Combatere
 
 
Boala notificabilă în caz de suspiciune sau confirmare, exploatația este pusă subsupraveghere oficială.
 
 
Se realizează un inventar al animalelor existente în fermă.
 
 
Se efectuează supraveghere epidemiologică.
 

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->