Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
P. 1
Bazele Utilizarii Calculatoarelor Partea I

Bazele Utilizarii Calculatoarelor Partea I

Ratings: (0)|Views: 33|Likes:
Published by Bogdan Stoia
Bazele utilizarii calculatoarelor
Bazele utilizarii calculatoarelor

More info:

Published by: Bogdan Stoia on Apr 03, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/21/2013

pdf

text

original

 
Bazele utiliz
ă
rii calculatoarelor 
1
1
 
SCURT ISTORIC
Un calculator modern reprezint
ă
un sistem complex care înglobeaz
ă
înconstruc
ţ
ia sa tehnologii diverse: electronice, magnetice, electromecanice,electrono-optice etc. Astfel, în prezent, pentru realizarea unit
ăţ
ii centrale a unuicalculator, care asigur 
ă
stocarea programului
ş
i a datelor pe termen scurt,secven
ţ
ierea instruc
ţ
iunilor 
ş
i efectuarea opera
ţ
iilor de calcul, se utilizeaz
ă
, cu prec
ă
dere, tehnologii microelectronice. Pentru stocarea datelor 
ş
i a programelor petermen lung se folosesc suporturi magnetice sub forma de benzi sau discuri, bazate pe diverse tehnologii magnetice/optice. Pentru implementarea opera
ţ
iilor de intrare/ie
ş
ire sunt folosite în principal tehnologiile electronice
ş
ielectromecanice.Evolu
ţ
ia calculatoarelor este strâns legat
ă
de progresele înregistrate detehnologiile amintite mai sus. Cercet
ă
rile efectuate pentru realizarea decalculatoare cât mai performante au impulsionat aprofundarea unor noi aspecte încadrul acestor tehnologii.Calculatoarele moderne reprezint
ă
rezultatul unui îndelungat proces de c
ă
ut
ă
ri aleunor mijloace tehnice adecvate pentru mecanizarea
ş
i automatizarea opera
ţ
iilor decalcul. În evolu
ţ
ia mijloacelor de tehnica de calcul se pot eviden
ţ
ia mai multeetape.
1.
 
Etapa instrumentelor de calcul
-
 
Secolul 12 en.,
China – abacul;-
 
Sfâr
ş
itul sec. 17
ş
i începutul sec.18
, J. Napier 
ş
i R. Bissaker – logaritmii
ş
i rigla de calcul.
2.
 
Etapa ma
ş
inilor mecanice de calcul
Sistemele erau bazate pe ro
ţ
i din
ţ
ate angrenate. Roata din
ţ
at
ă
juca rolulelementului cu mai multe st
ă
ri stabile, fiecare stare codifica o cifra zecimal
ă
. Cadate importante pot fi men
ţ
ionate.-
 
1642. B. Pascal
realizeaz
ă
o ma
ş
in
ă
de adunat;-
 
1694. Von Leibniz
construie
ş
te o ma
ş
in
ă
de adunat
ş
i înmul
ţ
it;
 
Scurt istoric
2-
 
1823. Ch.Babbage
proiecteaz
ă
primul calculator cu execu
ţ
ie automat
ă
a programului. Proiectul prevedea principalele elemente ale calculatoarelor moderne (unit
ăţ
ile de: memorie, calcul, intrare, ie
ş
ire
ş
i comand
ă
);-
 
1872 E. Barbour
realizeaz
ă
prima ma
ş
in
ă
de calcul cu imprimant
ă
;-
 
1892. W. Burroughs
construie
ş
te o ma
ş
in
ă
de calcul de birou perfec
ţ
io-nat
ă
;-
 
1912. F. Baldwin
ş
i J. Monroe
încep produc
ţ
ia de mas
ă
a ma
ş
inilor mecanice de calculat, cu patru opera
ţ
ii aritmetice.
3. Ma
ş
ini electromecanice de calculat
Erau bazate pe roti din
ţ
ate angrenate, ac
ţ
ionate electric:
1937 - 1945
. Ma
ş
ini electromecanice de calculat, bazate pe relee electromagnetice
(Mark I),
cu program cablat. Releele electromagnetice
ş
i contactele lor joac
ă
 rolul elementelor bistabile. Cu ajutorul lor se pot codifica cifrele sistemului denumera
ţ
ie binar.
În 1937 Howard Aiken
, de la Universitatea Harward, a propus proiectulCalculatorului cu Secven
ţă
Automat
ă
de Comand
ă
. Acesta folosea principiileenun
ţ
ate de Ch. Babbage
ş
i tehnologia de implementare pentru calculatoareleelectromecanice produse de IBM.Construc
ţ
ia calculatorului Mark I a început în 1939
ş
i s-a terminat la 7 august1944, dat
ă
ce marcheaz
ă
începutul erei calculatoarelor.
4. Ma
ş
inile electronice de calcul cu program memorat
Sisteme ce au utilizat, la început,
 
tuburi electronice, apoi tranzistori
ş
icircuite integrate pe scara simpla (SSI: sub 20 de tranzistori pe pastila de siliciu),medie (MSI: 20 - 1000 de tranzistori pe pastila de siliciu), larg
ă
(LSI: 1000 – 50.000 de tranzistori pe pastila de siliciu), foarte larg
ă
(VLSI: 50.000 – 100.0000de tranzistori pe pastila de siliciu)
ş
i ultra larg
ă
(ULSI: peste 1.000.000 detranzistori pe pastila de siliciu).
Primele calculatoare realizate cu tuburi electronice
-
 
1943:
la Universitatea din Pennsylvania a început construc
ţ
ia primuluicalculator bazat pe tuburi electronice ENIAC (Electronic NumericalIntegrator And Computer), de c
ă
tre o echip
ă
având în frunte pe J.P. Eckert,
 
Bazele utiliz
ă
rii calculatoarelor 
3J.W. Mauchly
ş
i J. Von Neumann. Cu aceasta ocazie s-a folosit ideea de astoca în aceea
ş
i memorie, atât datele, cât
ş
i programul, ceea ce a permismodificarea relativ u
ş
oar 
ă
a programului;-
 
1945:
a început construc
ţ
ia unui alt calculator electronic EDVAC(Electronic Discrete Variable Automatic Computer) pe baza lucr 
ă
rii lui J.Von Neumann: "Prima schi
ţă
de Raport asupra lui EDVAC". Dup
ă
 elaborarea structurii logice de baz
ă
a calculatorului cu program memorat,au fost stabilite entit
ăţ
ile func
ţ
ionale care concurau la realizarea acestuia:
un mediu de intrare
(care s
ă
permit
ă
introducerea unui num
ă
r nelimitatde operanzi
ş
i instruc
ţ
iuni),
o memorie
(din care se citesc operanzi sauinstruc
ţ
iuni
ş
i în care se pot introduce, în ordinea dorit
ă
, rezultatele),
osec
ţ
iune de calcul (
capabil
ă
s
ă
efectueze opera
ţ
ii aritmetice sau logiceasupra operanzilor citi
ţ
i din memorie),
un mediu de ie
ş
ire
(care s
ă
  permit
ă
livrarea unui num
ă
r nelimitat de rezultate c
ă
tre utilizator),
ounitate de comand
ă
(capabil
ă
s
ă
interpreteze instruc
ţ
iunile citite dinmemorie
ş
i s
ă
selecteze diverse variante de desf 
ăş
urare a opera
ţ
iilor, înfunc
ţ
ie de rezultatele ob
ţ
inute pe parcurs).Marea majoritate a calculatoarelor construite pân
ă
în prezent se bazeaz
ă
peaceste principii, purtând numele de calculatoare de tip Von Neumann.Pe baza proiectului EDVAC, Eckert
ş
i Mauchly au produs, în 1951, în cadrul uneicompanii proprii, primul calculator comercial UNIVAC 1.La Universitatea Princeton, Von Neumann a condus realizarea, în 1951, acalculatorului IAS, care dispunea de posibilitatea de a-
ş
i modifica partea de adres
ă
 din instruc
ţ
iune. Aceasta facilitate asigura reducerea spa
ţ
iului ocupat în memoriede c
ă
tre program, ceea ce permitea prelucrarea unor seturi mai mari de date.Multe companii de calculatoare au ap
ă
rut
ş
i disp
ă
rut dar una dintre cele maivechi este Apple Calculator fondat
ă
de
Steven Jobs
 
ş
i
Stephen Wozniak 
. Sediulini
ţ
ial al firmei Apple a fost un garaj. Aici Wozniak a realizat un microcalculator care era accesibil
ş
i persoanelor fizice
ş
i firmelor mici. Primul microcalculator lansat de Apple Calculator, numit Apple I, costa 695 USD. Sistemul era compusdintr-o plac
ă
de circuit principal
ă
, fixat
ă
cu
ş
uruburi pe o bucat
ă
de placaj. Acestcalculator nu con
ţ
inea nici carcas
ă
nici sursa de alimentare.Calculatorul Apple II, ap
ă
rut pe pia
ţă
în anul 1977, a stabilit standardele pentruaproape toate calculatoarele mai importante care i-au urmat, chiar 
ş
i pentru IBMPC.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->