UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Profesor indrumator: Adriana Scriosteanu Student: Saceanu Delia Specializ area: Marketing Anul III, grupa 2

CUPRINS

1. Prezentarea PENSIUNII DOINA SRL 3 1.1 Misiunea si obiectivele PENSIUNII DOINA S.R.L 4 2. Auditul de marketing 5 2.1 Analiza mediului extern 5 2.1.1 Mediul economic 5 2.1.2 Principalii clieni 7 2.1.3 Concurena 7 2.1.4 Principalii parteneri 8

2.2 Analiza mediului intern 9 2.2.1 Resurse si activitati 9 3. Turismul in Sibiu 10 3.1. Descrierea destinatiei turistice SIBIU 10 3.2. Analiza SWOT a destinatiei turistice SIBIU 14 4. Detaliile ofertei PENSIUNII DOINA 15 4.1. Analiza SWOT a PENSIUNII DOINA 16 4.2. Tarife si pachete oferite 19 5. Calculul eficientei economicea activitatilor 21 turistifce

desfasurate 6. Concluzii 24

1. Prezentarea Pensiunii DOINA S.R.L.

Numele firmei: S.C. DOINA S.R.L Pensiune turistica Demipensiune Locatie : Salistea, Str. Steaza nr. 16, Jud. Sibiu Prin realizarea acestui proiect se doreste construirea si dotarea unei pensiuni turistice care va oferi servicii de cazare in 7 camere, gradul de confort fiind de 4 margarete. Suprafaa camerelor, amenajarea, dotrile i serviciile oferite turitilor vor fi in conformitate cu standardele acestei ncadrri i a normelor metodologice de aplicare privind organizarea i desfurarea activitilor de turism in Romnia. Fiecare camera va avea grup sanitar propriu. Spatiile construite sunt separate pe functiuni respectiv: de odihna, bar, servirea mesei/organizare de seminarii.
4

Spatii de cazare: Numar de camere / Paturi : 7 camere X 2 locuri = 14 locuri Numar de locuinte de vacanta / Paturi: 14 locuri. Spatiile pentru cazare se vor afla la etajul pensiunii si vor consta in: Numar Suprafata utila (m2) Camere Hol camera Grup sanitar 7 7 7 14,25 2,50 2,75 Suprafata utila Total (m2) 213,75 37,50 41,25 o locuinta de vacanta cu

In functie de preferinte, clientii vor putea opta pentru urmatoarele pachete: Cazare + bonus mic dejun inclus ( oferit din partea gazdelor) Cazare + demipensiune; Fiecare camera va fi dotata cu televizor, frigider, baie cu dus, apa calda permanent. Incalzire centrala, dar sunt si sobe teracota cu lemne pentru cine doreste (rustic, romantic). Pensiunea va dispune de un spatiu special amenajat pentru servire la masa si bar cu 30 de locuri. Vor fi servite preparate specifice bucatariei romanesti:; sarmalute in foi de varza cu mamaliguta si ardei iute, placinta( cu branza, mere sau dovleac), ciorba de perisoare, bors de peste, piftie de porc( doar in perioada Craciunului), saramura de peste, tochitura cu mamaliguta, cozonac Specialitatea Doina, etc . 1.1 Misiunea si obiectivele PENSIUNII DOINA

Misiunea firmei

Pensiunea DOINA isi propune sa pomoveze

promptitudinea servirii vor face diferenta.

in Romania turismul de calitate care sa

raspunda necesitatilor si exigentelor clientilor prin servicii la cele mai ridicate standarde. Orientarea permanenta spre client, calitatea si

Pensiunea

DOINA se axeaza in special pe segmental de consumatori NON-CORPORATE.

Obiectivele generale ale pensiunii DOINA SRL: Atingerea gradului de ocupare de min. 70% din capacitatea pensiunii pe intreg parcursul anului 2008; Fidelizarea clientilor si cresterea numarului de turisti internationali prin oferirea unor servicii de turism de o calitate superioara, la nivelul standardelor internationale.

2. Auditul de marketing 2.1 Mediul extern 2.1.1 Mediul economic Sibiul a fost un puternic centru economic in aceasta parte a Europei timp de sute de ani. Primele bresle mestesugaresti s-au infiintat inca din sec.XIV cand existau 19 bresle in care se practicau 25 de meserii. Prima fabrica de tesaturi este documentata inca din 1787 iar in 1842 se deschide scoala de meserii. In 1872 se da in folosinta prima linie de cale ferata care lega Sibiul de Copsa Mica, urmata 20 de ani mai tarziu, in 1892, de Sibiu-Avrig iar in 1897 de Sibiu-Vint si Sibiu-Turnu Rosu. Din punct de vedere economic, subliniem faptul ca la 11 aprilie 1875 au fost desfiintate breslele care n noile conditii capitaliste actionau ca o
6

frna a dezvoltarii economice, n locul lor ntemeindu-se cooperativele patronilor meseriasi. n 1878 existau 35 de asemenea cooperative n Sibiu, unele din ele organiznd si expozitii de produse. Prima legatura telefonica din oras s-a dat in folosinta la 29 noiembrie 1885 si facea legatura intre primarie (situata in cladirea actualului muzeu de istorie) si paznicul din turnul Bisericii Evanghelice. Uzina electrica a luat fiinta la 16 decembrie 1896 la Sadu din initiativa lui Carl Wolff, Sibiul fiind primul oras din Romania iluminat cu curent electric si al 3-lea din Imperiul Austro-Ungar dupa Viena si Budapesta, tramvaiul electric fiind introdus n oras n anul 1905 la initiativa aceluiasi Carl Wolff fiind al 2-lea oras cu tramvai electric dupa Viena. La 7 noiembrie s-a introdus telefonul in oras. Cererea de curent electric a dus la construirea unei noi hidrocentrale de 2500 CP. In 1910, in Sibiu erau 78 de electromotoare si la Cisnadie erau 38 de filaturi. ntre 1840 si 1918, n Sibiu au functionat 33 de ntreprinderi cu caracter industrial, Sibiul fiind cel mai puternic centru industrial al Transilvaniei. Dintre acestea de remarcat uzinele Rieger, prima fabrica de masini din Ardeal (1868), fabrica de arcuri si caroserii Iosif Datky, fabrica de cntare Hess (1897), fabrica de incaltaminte (1921) si fabrica de salamuri si mezeluri infiintata de Josef Theil in 1922 care fabrica celebrul 'salam de Sibiu' In 1948 comunistii incep nationalizarea, fabricile si uzinele sunt trecute in patrimoniu statului. Fabrica Rieger devine Independenta, Hess devine Balanta, Elastic devine UPAS, Theil devine Scandia, etc. Dupa caderea comunismului, dupa o perioada de stagnare economica, incepand cu 2000 se cunoaste o noua crestere economica

fapt determinant si de numarul tot mai mare d intreprinzatori straini care au ales Sibiul ca loc de investitii. Sibiul a revenit n 2003 - 2004 n competitia oraselor cu o mare dinamica a dezvoltarii economice. Zona Industriala Vest a devenit un magnet pentru firme interesate n a cumpara terenuri n scopul construirii unor unitati de productie, gazduind n aprilie 2004 nu mai putin de 15 dintre numele mari ale industriei europene. Valoarea totala a investitiilor straine pe care Zona Industriala Vest le va aduce Sibiului n urmatorii ani va trece de 70 milioane euro. Firma Continental Temic a cumparat 22,7 hectare de teren pentru o investitie de 20 de milioane de euro. Continental este cel mai mare investitor din Romnia. n paralel au fost atrase n Zona Industriala Vest firmele Bramac, producator de sisteme de nvelitori pentru acoperis, care planifica o investitie de 6 milioane euro, apoi Ghring OHG, numarul 2 pe piata europeana a producatorilor de scule aschietoare, cu o investitie planificata de 5 milioane euro. Intruct terenurile din Zona Industriala Vest s-au epuizat, Primaria Sibiu are n vedere posibilitatea crearii unei noi zone industriale. Aceste investitii vor ajuta la dezvoltarea orasului Sibiu; din fondurile stranse, Primaria si Consiliul Local vor putea face investitii pentru a pune in valoare frumusetile orasului si pentru a crea circuite atractive pentru turisti. Atragerea turistilor straini reprezinta un obiectiv din ce in ce mai important. n perioada 1988-2004 sosirile de turiti la frontier au oscilat de la 5,5 milioane n 1988, 6,5 milioane n 1990 i 6,6 milioane n 2004 la 4,9 milioane n 1989 i 4,8 milioane n 1998 i 2002. Aceste oscilaii nu trebuie vzute ca avnd legtur direct cu turismul ci sunt datorate
8

mai degrab influenei unor factori de natur politic (un numr mic de turiti strini n anul 1989 corespunztor relativei izolri a Romnei pe scena internaional n perioada comunist, iar n primul an dup revoluie s-a manifestat un interes deosebit pentru Romnia care scade treptat n perioada urmtoare, interes reflectat n numrul de sosiri de turiti strini la frontier). Rmne de remarcat punctul culminant n numrul de turiti strini reprezentat de anul 2004 atunci cnd s-a nregistrat o cretere cu mai mult de 1 milion a turitilor strini n Romnia, care n structur s-a datorat aproape exclusiv creterii similare a sosirilor de turiti din Ungaria. Analiznd rile de provenien ale turitilor strini sosii la frontier remarcm faptul c rile vecine dein o pondere important (71,5% din totalul sosirilor). Ungaria este de departe cel mai important ar emitoare de turiti pentru Romnia (39,4%). O pondere relativ important este deinut i de Republica Moldova cu 18,4%. Ponderi mai mici au Bulgaria (5,7%), Ucraina (4,7%), Germania (4,5%), Italia (3,5%) i Serbia i Muntenegru (3,3%).

2.1.2 Principalii clieni : Principalii clieni ai pensiunii vor fi turitii romni sau strini aflai n tranzit, n interes de serviciu sau n excursii turistice; iubitorii de natura vor avea, astfel, posibilitatea petrecerii unor zile de odihna si relaxare in mijlocul naturii imbinate cu traditiile si modul de viata al localnicilor, avand totodata confortul la standardele unui turism de calitate. Pensiunea se adreseaza in egala masura consumatorilor romani cat si straini; in categoria celor straini o pondere importanta se considera a fi piata Ungariei, Austriei si Germaniei. Pensiunea isi
9

propune sa ofere servicii care vor face obiectul turismului intern i internaional. Oferta se adreseaz n principal persoanelor de vrst medie sau peste medie, cu familie, cu venituri medii sau mari. 2.1.3 Concurena
1. Concurenta direct

Principalii concurenti de pe piata interna sunt :

Pensiunea Salisteanca Pensiunea Fulea Pensiunea Miorita

2. Concurena indirect In ceea ce privete cazarea hoteliera : S.C Continental SA Sibiu S.C. Impratul Romanilor SA Sibiu

In ceea ce priveste activitatea de restaurant: Restaurant Hotel Continental Restaurant Hotel Impratul Romanilor Restaurant Casa Ioana 2.1.4 Principalii parteneri Pensiunea Doina a contactat si a inceput discutiile pentru incheierea unor parteneriate cu urmatoarele societati in vederea atragerii de clienti:

10

 Gulet (unul dintre cei mai vechi turoperatori pe piata austrica ofera operare si din Budapesta) 1-2-Fly (turoperator specializat in vacante pentru familii cu copiicalatorie cu auto propriu sau cu avionul) Discount Travel (turoperatorul ofera doar variante de oferte speciale last minute) Terra Reisen Austria (turoperator specializat in vacantele cu masina proprie, cel mai mare turoperator mondial pe Croatia)

2.2 Analiza mediului intern 2.2.1 Resurse si activitati Organizare vacane Pensiunea DOINA in calitate de promoter al turismului intern Pensiunea DOINA isi propune sa inaugureze un sistem de rezervari romnesc ofer vacane de neuitat la preturi competitive. on line vacane n Romnia, sistem la care sunt conectate n prezent peste 200 agenii de turism din Romnia care vnd produsele acestora. Organizarea de programe turistice n Romnia pentru turiti strini : Pensiunea are o persoana cu pregatire de specialitate care se va ocupa cu organizarea de programe turistice pentru turitii romani si straini. Se pot vizia: Muzeul de arta Brukenthal din Sibiu, cel mai vechi muzeu din tara si unul dintre primele din Europa (1817) ;
11

 Tot in Sibiu se pot vizita obiectivele turistice din centrul vechi: Turnul Olarilor, Turnul Pielarilor, Turnul Sfatului, Catedrala Ortodoxa, Biserica Evanghelica. Muzeul de icoane pe sticla de la Sibiel (5km) unic in tara. De aici se poate face o drumetie la cetatea din Sibiel (sec XII). Statiunea Paltinis in muntii Cibinului ,cea mai inalta statiune montana din Romania (1442 m). Aici iarna se practica schiul. Manastirea Foltea, pe dealul Cindrelului si la Poiana Soarelui.

12

3. Turismul in Sibiu 3.1. Descrierea destinatiei turistice SIBIU Date generale Sibiul este situat in partea sudica a Transilvaniei, pe raul Cibin si se situeaza la 4547' latitudine nordica (in linie cu Lyon) si 2405' longitudine estica (aproximativ in linie cu Atena), foarte aproape de centrul geografic al Romaniei.Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus. Populatia orasului este de 170000 locuitori. Structura etnica a populatiei este urmatoarea: 95% Romani, 2% Maghiari, 1,6% Germani, 1,4% alte nationalitati Majoritatea populatiei este de religie ortodoxa. Protestantii si catolicii reprezinta 4% din populatie. 25% din populatie are peste 50 ani iar 18% din populatie are studii superioare. Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81 (Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti).Sibiul este un important nod de cale ferata si dispune de un aeroport international cu curse regulare spre Germania si Italia.

13

Localitatea se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate muntilor din vecinatate. Temperatura medie anuala este de 8,9 Celsius. Recordurile de temperatura inregistrate sunt de 37,6 Celsius (la Boita in 1949) si -34,4 Celsius (la Sibiu in 1888).Iernile sunt ferite de viscole grele, primaverile sunt frumoase, verile racuroase si toamnele tarzii. Media anuala a precipitatiilor este de 662 mm, cu valori minime in februarie si maxime in iunie. Clima, relieful si structura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru o flora si o fauna bogata. Prin pozitia sa, orasul se afla in zona padurilor de stejari si gorun. Considerat drept unul dintre cele mai frumoase orase ale Transilvaniei, Sibiul este un important centru regional in domeniile administartiei, industriei si serviciilor.In ultimii ani orasul, care are in prezent in jur de 185.000 locuitori, a inregistrat cea mai importanta crestere economica din intrega regiune. Desi zona Sibiului a fost locuita sporadic din epoca romana, orasul a fost intemeiat in secolul XII de colonisti de origine germanica veniti din regiunile vestice ale Rinului si s-a dezvoltat apoi ca un important centru medieval.Evolutia sa in secolele XVIIXIX a transformat Sibiul in cel mai important centru economic, social si cultural al regiunii.Desi distrugerile celor doua razboie mondiale nu au afectat Sibiul, acesta a avut de suferit in timpul regimului comunist, cand lipsa de investitii in infrastructura a marcat orasul. Reabilitarea centrului istoric, programele vaste de modernizare urbana si revitalizarea industriilor si serviciilor din ultimii ani dau Sibiului aspectul unui oras in plin proces de renastere.

14

Cultura in SIBIU

Sibiu/Hermannstadt este perceput ca fiind un oras al artei si culturei putand fi considerat pe buna dreptate ca fiind capitala culturala a Romaniei datorita traditiilor seculare si patrimoniului cultural artistic pe care Sibiul si zona din marginime il detine. Operele unor artisti cum ar fi Andreas Lapicida, Sebastian Hann, Johann Martin Stock si Frans Neuhauser, se mai pot vedea si astazi vizitand diferite locuri din oras. Orasul ofera locuitorilor si celor care il viziteaza o atmosfera unica si atractiva si le ofera posibilitatea de a
15

experimenta viata culturala a unui oras din Transilvania. Prima societate muzicala s-a constituit in 1818 iar pe scenele sibiene au concertat nume celebre ale vremii cum ar fi Franz Liszt sau Johann Strauss. Sibiu/Hermannstadt are o Filarmonica care sustine concerte saptamanale de muzica clasica si care organizeaza de asemenea 3 festivaluri importante. Sibiu/Hermannstadt are o istorie teatrala veche de doua secole care se regaseste in cele doua teatre din prezent: Teatrul National Radu Stanca si teatrul Gong. Ambele teatre prezinta spectacole atat in Romana cat si in Germana. Opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Judetean, Centrul Cultural Studentesc, Centrul Cultural Frederich Teutsch, Centrul Cultural al Academiei trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul european de poezie si dialog est-vest), Asociatia Scriitorilor, Asociatia Artistilor si multe alte asociatii sportive si culturale ofera un program bogat in evenimente. Atractii Orasul Sibiu este considerat pe buna dreptate ca fiind unul dintre cele mai frumoase si bine conservate orase istorice din Romania si Europa, cu un patrimoniu arhitectural care se intinde pe 80 de hectare.Cetatea medievala a Sibiului, ramasa intacta dupa doua razboaie mondiale si neatinsa de regimul comunist, pastreaza inca spiritul si atmosfera secolelor de mult apuse. Imprejurimile Sibiului, dintre care amintim zona de inmasurabila valoare culturala cunoscuta sub numele de 'Marginimea Sibiului', precum si statiunea Paltinis, muntii Fagaras de la Transfagarasan pana la Valea Oltului si satele sasesti din jur, contribuie intr-o si mai

16

mare masura la reputatia Sibiului de cea mai importanta destinatie turistica din Romania. 'Marginimea Sibiului' sunt de fapt satele din jurul Sibiului, o zona bogata si renumita pentru numeroasele salase oieresti de unde practicau transhumanta de la Volga si Crimeea pana in Albania.Turismul rural, spre deosebire de alte forme de turism , se bazeaza pe patrimoniul natural, folloric, architectural si gastronomic specific fiecarei zone.In judetul Sibiu exista experienta in domeniul turismului rural prin practicarea acestuia in comuna Sibiel, unde se afla si binecunoscuta Tabara de pictura pe sticla. Statiunea climaterica Paltinis, situata in centrul tariiin peisajul pitoresc al M-tilor Cindrel, la doar 35 km de municipiul Sibiu, la cea mai mare altitudine din tara (1450 m) , este prima statiune montana din Romania.Iarna, Paltinisul este gazda mai multor concursuri de schi, alaturi de care Serbarile Zapezii constituie in fiecare an prilej de sarbatoare si voie buna. Statiunea balneara OCNA SIBIULUI este situata la altitudinea de 410 m , pe valea paraului Visa.Atestata documentar inca din 1263, asezarea este cunoscuta pentru exploatarea zacamintelor de sare inca de pe vremea romanilor.Primile stabilimente balneare s-au amenajat inca in jurul anului 1845.Pe locul salinelor parasite, s-au format lacuri sarate ale caror proprietati curative atrag atat turisti romani cat si si starini.Climatul moderat intercolinar, aerul bogat in aerosoli, temperatura medie anuala 8 C. Sibiul se prezinta turistilor cu 10 muzee si expozitii permanente, la care se adauga numeroase expozitii si targuri periodice. Dintre acestea, Muzeul Brukenthal nu este doar cel mai vechi muzeu din Romania dar unul din cele mai frumoase din aceasta parte a Europei. Construit intre anii 1778- 1788 pentru a-i servi baronului Samuel von Brukenthal drept resedinta oficiala si a-i adaposti colectiile,
17

palatal este unul dintre cele mai insemnate monumente in stil baroc din Romania. Deschis ca muzeu pentru public in anul 1817 are in componenta sa: Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istorie Naturala, Muzeul de Istoria Farmaciei, Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare si Casa Artelor. Muzeul Civilizatiei Transilvane ASTRA din Dumbrava Sibiului, este cel mai mare muzeu in aer liber din Europa. In 2005 au avut loc in Sibiu peste 20 de festivaluri si manifestari cultural Festivalul artistice, unele dintre de Jazz, acestea avand de deja folclor o de reputatie Teatru, 'Cantecele internationala, cum ar fi International Festivalul International

Festivalul

Munctilor', Festivalul Traditiilor Populare, Festivalul Medieval, etc. SIBIU capitala europeana in 2007 Sibiul a fost nominalizat drept Capitala Europeana a anului 2007. Votul Consiliului de Ministri ai Culturii din UE a consfintit in data de 27 mai 2004 decizia 2004/654/CE CONFORM CAREIA Luxemburgul si Sibiul vor fi, in parteneriat, cele doua capitale culturale ale anului 2007. Nominalizarea drept Capitala Europeana a presupus crearea unui program compus din evenimente culturale care, conform standardelor institutiilor europene, trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii: Calitate artistica deosebita

Reprezentativitate pentru orasul desemnat cat si pentru tara care il gazduieste Accesibilitate pentru un public mare european (turisti, vizitatori, consumatori ai actului cultural) Impact la nivel European In 2007, Sibiul a prezentat un program bazat pe o oferta de exceptie:
18

 serie de evenimente creative, dinamice, pornind de la jocul multitudinii populatiilor, culturilor si limbilor Experiente unice calduroasa primire turistica Sarmul unui peisaj unic Cultura in zeci de fatete: teatru, muzica , literature, picture, dans, film, arhitectura, mestesuguri, arta contemporana, fotografie, gastronomie Un peisaj natural uimitor Programul de manifestari din 2007 a reflectat profilul pluricultural al orasului reflectat in motto-ul Un oras al culturii un oras al culturilor. Evenimentele s-au gruptat in sapte sectiuni: Un oras al culturii un oras al culturilor Cetatea in sarbatoare Vocile Sibiului EuROpa Oras istoric oras al artelor Provocari pentru ochi si minte Dincolo de frontiere Caracterul specific al proiectului, precum si prioritatile comunitatii pe termen mediu si lung s-au definit urmatoarele obiective ale Programului Sibiu 2007: 1. Imbunatatirea vizibilitatii internationale a Sibiului 2. Dezvoltarea culturala pe termen lung a orasului 3. Atragerea vizitatorilor de pe plan national si international 4. Imbunatatirea sentimentului de mandrie locala si incredere
19

5. Cresterea audientei pentru actul cultural 6. Imbunatatirea coeziunii sociale si dezvoltarii comunitare 7. Imbunatatirea infrastucturii culturale si non-culturale 8. Promovarea cooperarii la nivel European 3.2. Analiza SWOT a destinatiei turistice Sibiu Puncte tari istoric cu un peisaj turistic peisaj unic, Puncte slabe - Infrastructura tehnica in orasul vechi, strazilor elementelor ce necesita acuta pietonale, de iluminare o (lipsa a a modernizare

- oras

natural

uimitor, bogat in atractii turistice; - produs un corespunzator posibilitate de cerintelor ungarilor (plasarea intrpracticare a sporturilor de iarna, oferta bogata de muzee, spectru larg de manifestari culturale); - accesibilitate usoara la muntii Carpati si la obiectivele si monumentele din regiune; - oferta variata de turism: de la peisajele montane ale Paltinisului pina la salba de lacuri saate de la Ocna Sibiului; - o retea e restaurante cu o vasta oferta gastronomica, atit cu specific local, regional, cit si international - amplasare in centrul Romaniei, ce facilitaeaza accesul turistilor; - Existenta unui aeroport international, cu ruta directa spre Ungaria;

cladirilor istorice); - capacitatea hoteliera in special cea din segmentele de pret mijlociu, nu este in cu oras suficient pentru reprezentata creste odata

necesitatile de cazare, care vor dezvoltarea economica a orasului; - lipsa unui concept unitar de dezvoltare a turismului pentru Sibiu; - oferta industriei hoteliere este insuficiena cantitativ si calitativ; - nu este cunoscut al orasului potentialul Sibiu si turistic - lipsa

suficient de mediatizat; aplicarii marketingului

20

- Conectarea la reteaua soselelor si cailor ferate europene;

turistic: punerea in valoare a centrului istoric, reintroducerea statiunii pietei Paltinis locale, in circuitul regionale,

Oportunitati - posibilitatea atragerii de noi investitori straini in Sibiu; - cresterea notorietatii orasului Sibiucentru cultura European- in rindul turistilor din tarile europene dezvoltate, ca de exemplu Ungaria; - realizarea unui proiect de dezvoltare si modernizare a Sibiului, de catre primaria orasului. Municipiului Sibiu, numit Ghidul de Dezvoltare de evolutie a

nationale si internationale. Amenintari - dezvoltarea unor programe de stimulare a turismului orientat spre calitate, care unor anumite ar putea afecta mediul inconjurator; - dezvoltarea oferta Sibiului. - slaba imagine a Romaniei pe plan extern; de programe tipuri de ecologice, care ar putea afecta produse turistice din regiunea

4. Detaliile ofertei PENSIUNII DOINA

Oaspetii pensiunii DOINA vor beneficia de : cazare, masa, receptie non stop, room service, spalatorie, Internet, fax, ghid. Gradul de confort al pensiunii realizate va fi de 4 margarete, prin urmare suprafaa camerelor, amenajarea, dotrile si serviciile oferite turitilor vor fi in conformitate cu standardele acestei ncadrri si a normelor metodologice de aplicare privind organizarea si desfurarea activitilor de turism in Romnia. Servicii de cazare. Cazarea se va face in camere cu doua paturi.,dotate cu televizor, aer conditionat, radio, frigider, telefon, grup sanitar propriu (apa calda si rece).
21

Servicii de servire. Pensiunea va dispune de un spatiu special amenajat pentru servire la masa si bar cu 30 de locuri. Organizare de evenimente: Se vor putea organiza seminarii de pregatire, intalniri profesionale si reuniuni de afaceri, partide de vanatoare si pescuit. Servicii speciale: Pensiunea va dispune de o mini spalatorie calcatorie, Internet, telefon, fax, televiziune prin cablu. Pensiunea isi va promova oferta de servicii prin intermediul partenerilor mentionati anterior dar si cu ajutorul persoanei ce are pregatire de specialitate, responsabilul de Vanzari. Se vor pregati astfel: pagina de INTERNET: www.pensiuneadoina.ro; prin intermediul agentiilor partenere; pliante de informare; un panou ce va fi amplasat la intrarea in pensiune; participarea la targuri de turism si prezenta in cataloage de profil. In prima faza pagina de Internet, in care se va prezenta pensiunea, oferta de servicii turistice oferite si la care se vor putea face rezervari on line, sunt considerate ca fiind principalele mijloace de promovare imediate. De asemenea, oferta de servicii turistice va fi transmisa si site-urilor care promoveaza acest tip de activitati. Odata cu inscrierea pensiunii in circuitul turistic de profil si incheierea de contracte cu agentii de turism, se va trece la un tip de promovare clasic in domeniul turismului si anume inscrierea in cataloage si ghiduri de turism, editarea de brosuri si pliante de prezentare, participari la targuri nationale si internationale de turism, articole de prezentare in presa specializata in turism si afaceri.

22

Particularitatile prin care DOINA se deosebeste de ceilalti ofertanti sunt: 4.1. Analiza S.W.O.T a PENSIUNII DOINA Puncte forte Reputatia Managerului Puncte slabe pensiunii

DOINA Birocratie Pensiunea cu dotarile tehnice si specifice prevazute prin proiect va asigura un confort pe care multe din hotelurile din Sibiu nu-l ofera in prezent Calitatea serviciior aliniate la Costuri ridicate de pastrare a standardelor propuse

Pret mai mare decit al concurentei standardele internationale Gama de servicii oferite Sezonalitate Personal calificat Eficienta activitatii Lipsa unui program de fidelizare a departamentului de marketing Fidelitatea clientilor pensiunii Oportunitati Intrarea pe piete externe clientelei Amenintari Intrarea altor pensiuni concurente pe piata produsului turistic Sibiu Posibilitatea scaderii interesului turistice traditionale Intrarea unui concurent puternic pe piata Ungariei Dezvoltarea slaba a infrastructurii Sibiu de Slaba imagine a Romaniei pe plan

Revitalizarea unui produs turistic consumatorilor fata de produsele Sibiu Investitii masive in Sibiu

Posibilitate de intrare pe segmente tehnice si a economiei regiunii noi Dezvoltarea sale turistice
23

programului

promovare a Romaniei si a zonelor extern

Tendinte de crestere a produsului turistic Sibiu Interesul turistilor din Ungaria cu privire la regiunea turistica Sibiu Perspectivele intrarii Romaniei in UE Pentru a surprinde atmosfera rurala a locului, amenajat special. In curtea interioara a pensiunii va fi amenajat un mic magazin de produse artizanale realizate de mestesugari din imprejurimi, care vor fi oferite spre cumparare, ca marturii a petrecerii unei vacante in zona. masa se va axa in special pe preparate traditionale in zona. La cerere se pot pregati si produse speciale. Toate legumele vor fi din productia proprie a pensiunii tocmai din dorinta e a evita produsele tratate chimic. Intrucat zona Sibiului si in special cea in care este amplasata pensiunea, desi nu presupune o activitate de tip sezonier, are si perioade mai putin solicitate managerul Doina a conturat un pachet de servicii de tratament adresat cu preponderenta persoanelor de varsta a III a, la de un nivel de tarif mai scazut si accesibil acestui segment de consumatori. 4.2. Tarife si pachete oferite. Programe speciale pentru min 7 zile: acestea se vor oferi in special prin intermediul Partenerilor DOINA dar nu numai. Se accepta spatiul va fi

24

de asemnea si solicitarile directe ale turistilor. Prezenta in cataloagele de specialitate va facilita promovarea acestui tip de pachet. La cerere, se pot organiza, microcircuite personalizate pe durata unui week-end, a cinci zile, a unei saptamini, etc. Aceste circuite vor include cele mai pitoresti locuri din jurul satului si vor avea ca obiective cadrul natural al zonei si observarea a culturii si traditiilor locului. Pretul tuturor acestor activitatii este negociabil, in functie de marimea grupului, durata deplasarii, mijlocul de transport ales. Pentru toate aceste activitati se ofera optional serviciul specializat de ghid. Programe speciale de sfarsit de saptamana care se adreseaza in special clientilor ce vor sa evadeze din agitatia orasului si sa uite de problemele din timpul saptamanii. Este de asteptat ca la aceasta program sa apeleze in special clientii traditionali. Programe personalizate: pensiunea va pune la dispozitia companiilor posibilitatea de a organiza seminarii, sedinte de teambuilding sau programe de training pentru angajati . Astfel, se vor crea conditii pentru a desfasura diverse activitati in natura: ex: partide de vanatoare in special pentru grupurile organizate de turisti straini, focuri de tabara, gratare in aer liber,etc.. Camera dubla: 160 Ron/Zi Tarife pentru servirea mesei: -mic dejun 30 Ron/persoana -pranz 45 Ron/persoana -cina 35 Ron/persoana Tarifele vor fi negociate in functie de numarul de persoane si numarul de zile de cazare. Se vor acorda discount-uri la rezervri pentru perioadele din cursul saptamanii. De asemenea, contractele incheiate prin intermediul Partenerilor vor fi negociate separat in functie de raportul cerere oferta al pietei din momentul respectiv,

25

acordandu-se reduceri pe baza numarului de turisti si a numarului de zile de ocupare. Totodata, se vor diferentia tarifele in functie de pachetul turistic solicitat, seviciile complementare (serviciile de bar, serile rustice, mini excursiile in zona, organizarea de seminarii, serviciile de spalatorie) si vor fi tarifate separat in functie de cheltuielile pe care le implica acestea. Preturile se incadreaza in marjele orientative de tarife recomandate de ANTREC (www.pensiunituristice.com, www.antrec.ro si www.ministerulturismului.ro).

5. Calculul eficientei economicea activitatilor turistifce desfasurate Investitii necesare pentru amenajarea camerei de oaspeti cu posibilitatea serviirii mesei (7 camere) Investitii amenajari, dotari
Natura investitiei * constructii * amenajari * finisari * mobilier Anul Cost Amortismente durata(ani) Amortismente valoare

2004 73.500 2005 42.000 2006 21.000 2007 35.000

20 10 5 10

3675 4200 4200 3500

26

* echipament

2008 38.500 210.00 0

7700 23.275

TOTAL

Investitie pe camera: 4****: 30.000 Ron x 7 camere Valoarea totala a investitiei=7 x 30.000=210.000 Ron 35% din valoarea totala a investitiei reprezinta valoarea constructiei: 35/100 x 210.000=73.500 Ron a costat constructia Amenajari: 6000 Ron/camera => 7 x 6000=42.000 Ron Finisari: 3000 Ron/camera => 7 x 3000=21.000 Ron Mobilier: 5000 Ron/ camera => 7 x 50.000=35.000 Ron Echipament: 5500 Ron/ camera => 7 x 5500=38.500 Ron Amortismente: Constructii 73.500/20=3675 Amenajari 42.000/10=4200 Finisari 21.000/5=4200 Finantari Autofinantare Subventii Imprumuturi Total 68.000 42.000 100.000 210.000 Mobilier 35.000/10=3500 Echipament 38.500/5= 7700

Subventiile reprezinta 20% din valoarea totala a investitiei => 20/100 x 210.000=42.000 Rambursari anuale Rata 20.000
27

Dobanda Total

24.000 44.000

Perioada de rambursare: 5 ani 100.000/5=20.000/an 20.000/12=1666,6/luna reprezinta rata. Dobanda este de 20%/luna => 0,20 x 1666,6=333,32 1666,6+333,32=1999,92 aprox. 2000 Ron/luna 2000 x 12=24.000 Ron/an Venituri Inchiriere camere Servirea mesei Total 104.160 45.080 149.240

Inchiriere camere Camera dubla: 160 Ron/zi 7 camere duble => 14 persoane/zi Inchiriere in lunile iulie(31 zile), august(31 zile) si decembrie(31 zile) => 93 zile/an 93 zile x 160 Ron x 7 camere=104.160 Ron/an Servirea mesei Fiind demipensiune micul dejun este inclus in pret si consideram ca jumatate din oaspeti doresc sa serveasca pranzul si cealalta jumatate cina. Mic dejun: 14 persx 93 zile x 30 Ron=39.060 inclus in pret Pranz: 7 pers x 93 zile x 45 Ron=29.295 Cina: 7 perx x 93 zile x 35 Ron=22.785 Total: 45.080 La acestea se adauga venituri din vanzarea suvenirurilor la magazin: 4000/an TOTAL: 149.240 + 4000=153.240 Ron

INDICATORII CAPACITATII DE CAZARE Numar de nopti -total (3 luni/an) -pe camera Pret de 93 de nopti 7 camere x 93 nopti=651 160 Ron x 7 camere= 1120
28

comercializare/noapte

Ron

CHELTUIELI DE FUNCTIONARE a) Cheltuieli fixe total Cotizatii,promovare,pu 300 Ron blicitate 600Ron Cheltuieli de gestiune (telefon,curierat) 800 Ron Transport, deplasari 1800 Ron Impozite pamant, 1000 Ron cladiri 1500 Ron Taxe Asigurari b) Cheltuieli variabile Alimentatie -mic dejun 930 Ron -pranz 1860 Ron -cina 930 Ron Costuri cu personalul 26.100 Ron Consum utilitati (apa, 2000 Ron gaz, energie electrica si termica) 2000 Ron Costuri de intretinere TOTAL CHELTUIELI ( a + b) = 6000+33.820=39.820 Ron Cheltuieli variabile Alimentatie Mic dejun: 10 Ron x 93 zile=930 Ron Pranz: 20 Ron x 93 zile=1860 Ron Cina: 10 Ron x 93 zile=930Ron Costuri cu personalul Personal calificat-salarii oferite: un manager ( 2000 Ron), 1 contabil (1000 Ron), 1 ghid turistic (1000 Ron), 1 bucatar (900 Ron), 2 chelneri (700 Ron x 2=1400 Ron), 2 cameriste (600 Ron x 2=1200Ron),1 spalator haine (600 Ron),1 vanzator magazin suveniruri (600 Ron) Total anual: 3luni x (2000+1000+1000+900+1400+1200+600+600)=3 x 8700=26.100 Ron

29

REZULTATE Venituri Cheltuieli Profit brut: -din activitate -pe camera Profit net Venit net disponibil 153.240 39.820 153.240-39.820=113.420 113.420/7 camere=16202,85 90.045 61.735

Profitul net=Profitul brut - Amortismente= 113.420-23.375=90.045 Venit net disponibil=Profit net(rambursari/an+taxe+impozite+asigurari)=90.045(24.000+1000+1800+1500)=90.045-28.300=61.735 INDICATORI DE EFICIENTA Pragul de rentabilitate -nr. nopti Rentabilitatea economica Termenul de recuperare a investiei ( ani) 0,413% 145,85% 2

Prag rentabilitate=Cheltuieli fixe/Pret variabil-Cheltuieli variabile Pret variabil=93 x 160=14.880 Chelt. variabile=33.820/93=363,65 Prag rentabilitate=6000/14.880-363,65=0,413% Rentabilitate ec=Profit net x 100/Venit net=9.004.500/61.735=145,85% Termen de recuperare a investitiei=Investitia totala/Profit brut=1,85 aprox 2 ani 6. Concluzii Avand in vedere faptul ca destinatia turistica Sibiu a fost declarata Sibiu-Capital Cultural European 2007, acest fapt presupune o atentie deosebita asupra viitorului cultural, economic,
30

tehnologic, demografic, social, politic al orasului si a regiunilor sale.

Este evident faptul ca, in urma implementarii acestui program, va creste semnificativ gradul de interes al turistilor nationali, si nu in ultimul rind, interesul turistilor internationali fata de aceasta minunata destinatie turistica. Programul este gndit astfel nct s promoveze cooperarea cultural al oraului Sibiu printr-un program cultural cu dimensiuni i semnificaie european si s ofere oportuniti pentru probleme de incluziune i coeziune social, educaie, turism patrimoniu i regenerare urban la toate nivelurile. Programul pune cultura n centrul vieii oraului i caut n ea inspiraie pentru a conduce comunitatea spre viitor. Prin realizarea acestui plan strategic de promovare a destinatiei turistice-Sibiu, pensiunea MIRA si-a propus sa relanseze produsul turistic enumerat mai sus, si sa conceapa un pachet de servicii speciale. Pensiunea DOINA spera sa isi atinga obiectivele de marketing, prin implementarea programului de promovare a produsului turistic Sibiu, pentru aceasta se vor antrena fortele profesioniste de control si evaluare a programului, si anume echipa manageriala a pensiunii. Ne propunem ca, prin oferirea de servicii de calitate si fidelizarea clientilor, sa se imbunatateasca gradul de vizibilitate a pensiunii, a Sibiulu si sa putem afirma ca am contribuit si noi la perfectionarea imaginii Romaniei pe plan extern. Echipa manageriala, Pensiunea DOINA. Reclama Pentru un concediu relaxant unde aveti ocazia sa va reincarcati bateriile va asteptam cu drag la Pensiunea Doina ****din zona Sibiu unde calitatea este la ea acasa. Pensiunea dispune de camere duble dotate cu televizor, aer conditionat, radio, frigider, telefon, grup sanitar propriu (apa calda si rece) care va asigura tot confortul necesar. Pret 160 Ron/noapte. Detalii pe pagina de internet

31

www.pensiuneadoina.ro sau persoana de contact manager Ion Popescu 0727360363. Va dorim un sejur placut!

32