Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Modern It a Tea

Modern It a Tea

Ratings: (0)|Views: 33 |Likes:
Published by radu

More info:

Published by: radu on Mar 19, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/09/2010

pdf

text

original

 
Modernitatea - fenomen al atenuarii sensului eshatologic al creatiei
Europa a fost marcata de filosofia greaca, civilizatia juridico-politica romana sicrestinism. In secolul XVII o noua cultura, "moderna", concretizata printr-o manierade a gandi, a simti, a vedea lumea incepe sa se impuna. Chiar daca primii ganditorimoderni (Grotius, Descartes, Galilei) n-au vrut sa se separe de crestinism, ei s-auindepartat de miezul acestei religii.
 
Efectele modernitatii vor influenta in mod treptat civilizatia europeana in toateaspectele ei, inclusiv Bisericile crestine (mai ales in Occident, dar azi in toata lumea)fiind afectate. O recunoaste deschis un teolog catolic: "Convingerea mea este caactuala criza existenta in Bisericile din Occident este efectul patrunderii progresiveale modernitatii in toate sferele de activitate ale populatiei. Difuzarea modernitatiiadesea opusa crestinismului a fost facuta prin mijloacele mass-media si a favorizatun mod de viata caracterizat printr-o bogatie si un confort nemaiintalnite pana acum.Liberalismele si relativismele de tot felul au insotit modernitatea care a invadatOccidentul. Criza religioasa care a rezultat este bine cunoscuta: declinul practiciireligioase, reculul credintei in Dumnezeu, forta scazuta a vocatiilor religioase".
 
 Termenul "modernitate" provine dintr-un adjectiv latin recent, deoarece el n-a aparutdecat in secolul VI d. Hs, intr-un text al gramaticului Priscos de Cezareea la Cassiodorsi intr-o scrisoare a papei Gelasiu care opunea "patrum regulas" (regulile stabilite deParintii sinodali) recomandarilor recente, "admonitiones modernas". Cuvantul"modernitate" va aparea in jurul adverbului "modo" care inseamna momentan,imediat, acum. Dar "modernus" se afla aproape si de "modus" care inseamna norma,masura. Dar cum poate fi reconciliata masura cu temporalitatea?
 
G. Dumezil a aratat ca latinii, inca inainte de aparitia adjectivului "modernus" aveaudeja constiinta dificultatii de a impaca ceea ce este nou, diferit fata de ordineacotidiana cu ceea ce era norma. Cum se va face inserarea lui "mos" in "modus" astfelincat noutatea, modernitatea sa defineasca un nou tip de comportament al omului sicare va deveni un model cultural, un "mos majorum"? Analiza dialecticii dintre "mos"si "modus" in vechea Roma va reflecta dimensiunea sociologica a conceptului demodernitate ( a se vedea George Dumezil, L'homme romain).
 
Cu siguranta termenul de "modernitate" nu reflecta doar valente temporale, ci vaexprima un mod de a fi. Cum si cand a aparut elaborarea unui termen de"modernitate" care sa exprime o conceptie particulara a istoriei? E. Gilson intr-unarticol semnificativ Le Moyen Age comme "saeculum modernum" a aratat ca insecolul XII Occidentul a constientizat existenta unui timp si a unui mod de a fi diferitde antichitate. Sub influenta aristotelismului, logica si dialectica au inlocuit gandireaaugustiniana, facand loc unui umanism greco-scolastic, unei scolastici revolutionaresi moderne. Dupa sase secole de la aparitia cuvantului "modernus" asistam la oprima modernitate occidentala. In mai putin de trei secole Renasterea va inlocuiscolastica. Apoi modernitatea va fi perceputa ca ceva mai bun fata ceea ce a oferittrecutul. Premisa fondatoare a modernitatii este superioritatea fata de formele deexistenta trecute.
 
Furetiere, in 1693 spunea: "Modernii sunt mai buni decat cei vechi in toate formele dearta si stiinta". Incepand cu 1715, o data cu Fontenelle asistam la o respingere atraditiei antice care a trasat cadrele de gandire ale Renasterii si a fi modernpresupune acum ca perfectiunea nu poate fi atinsa decat punand sub semnulintrebarii toate cunostintele intr-un demers spre un adevar mai profund.
 
O generatie mai tarziu Trevoux va largi campul semantic al cuvantului "modern"dandu-i conotatia de "imediat". Este sensul confirmat si de dictionarul Academiei
 
franceze din 1789. Cuvantul "modernitate" este folosit pentru prima data intr-unarticol din "Monitorul oficial" din 8 iulie 1867 de Teophile Gautier in care acestafolosea cuvantul "modernitate" pentru a desemna o lume noua, o conceptie atattemporala cat si valorica in opozitie cu o lume veche. Modernitatea nu va fi asociataintotdeauna cu o alternanta oponenta intre nou si vechi, ci va fi marcata de ideea deprogres, de posibilitatea de depasire. Astfel modernitatea este considerata ca unfactor de tensiune dinamica in societate, ea fiind elementul esential al unei crize caresa puna in critica diferite mentalitati si conceptii.
 
Modernitatea este mediul in care Biserica a trebuit sa se confrunte cu problemelecontemporane. Biserica romano-catolica a luat o atitudine foarte dura contramodernitatii in decretul Lamentabili si enciclica Pascendi din 1907. Apoi principaliiprotagonisti ai Bisericii catolice care au avut o atitudine potrivnica fata de modernismau fost Loisy, Lagrange, Duchesne, Blondel. Astazi Biserica incearca diferite strategiipentru inculturalizarea Evangheliei intr-un mediu al postmodernitatii. CoexistentaBisericii si a lumii intr-un astfel de mediu nu e un lucru facil, chiar daca aceastaintalnire este animata de cele mai bune intentii. Si totusi aceasta este realitatea incare Biserica a trebuit sa-si exercite vocatia de sfintire a lumii in ultima vreme. Maiales Occidentul s-a confruntat cu aceasta situatie. E. Fouilloux in Une Eglise en quetede liberte. La pensee catholique francaise entre modernisme et Vatican II, afirma:"Criza modernitatii constituie matricea intelectuala a catolicismului contemporan".
 
Lumea contemporana se caracterizeaza mai ales printr-o superbie datorata uneitehnici si tehnologii sofisticate. Exista o ruptura intre lumea traditionala si ceamoderna in ceea ce priveste tehnica. Instrumentele nu se diferentiau doar prinperformantele lor, ci aveau o alta semnificatie. Grecii numeau "techne" stiintamestesugului a artizanilor care fabricau si utilizau instrumentele. Pentru antici simedievali tehnica avea o anumita aura artistica si facea o legatura directa intre om sinatura. O data cu modernitatea asistam la o inventie si extindere a instrumentelor pescara larga, acestea devenind tot mai automatizate. Masina cu vapori este primulmodel (va face posibila extinderea revolutiei industriale in Anglia). Dar departe, doarde o revolutie industriala, masina tehnica va constitui o veritabila mutatie culturala,conducand la o revolutie culturala.
 
Astazi tehnica a influentat mult munca si felul de viata al omului. O entitateautonoma si impersonala se va interpune intre om si natura. Prin autonomizaretehnica va evidentia un nou principiu al activitatii umane: eficacitatea. Se va producetot mai mult, consumismul ajungand sa-l domine pe omul care a inventat acestsistem economic tocmai pentru a se servi de el. Eficacitatea si rationalizarea tehno-economica va impune o mentalitate utilitarista in toate domeniile.De exemplu conceptul de "nevoie" a fost introdus in mai multe domenii. Sa-l luamdoar pe cel al psihologiei, mai ales al celei americane, unde scolile de psihologiepentru a desemna motivatiile si tendintele umane folosesc conceptul de "nevoie". Inacest fel de a gandi dragostea devine nevoia de a iubi, credinta in Dumnezeu nevoiade a cred, iertarea nevoia de a ierta, etc. Necesitatea domina toate gesturile,gandurile si sentimentele omului. In acest climat al nevoilor, fericirea devine orealitate de ordin imediat si ea consta in implinirea nevoilor. Satisfacerea nevoilor neconduce la o intelegere consumista a lumii, a vietii, a relatiilor interpersonale(inclusiv relatia cu Dumnezeu este traita intr-o maniera consumista).
 
 Tirania eficientei rationale coroborata cu acea a placerilor distruge caracterulautentic al fericirii. Totodata viata isi pierde farmecul care exista intr-o lume asimbolurilor, a referintelor si a semnificatiilor unde existenta era deasupra uneisimple nevoi. "Modernitatea este mai mult decat temporalitatea incadrata istoric,
 
este o metamorfoza a umanitatii in toate dimensiunile spiritului, actualizandautonomia intr-o maniera integrala".
 
Modernitatea nu poate fi rezumata la o simpla perioada, la o suma de evenimentesau la un corpus doctrinar. Ea va marca o noua reprezentare a omului despre relatialui cu Dumnezeu si lumea, dand un mod concret de existenta in care se va evidentiaautonomia omului. Civilizatia dezvoltata de o astfel de conceptie autonoma vareprezenta suveranitatea unui om intr-o lume care si-a pierdut identitatea adevarata,deoarece sensul existentei nu poate fi dat de autonomie, ci de teonomie. Nu Omul-dumnezeu, ci Dumnezeu-omul ne releva sensul istoriei si al intregii creatii.
 
Modernitatea a favorizat formarea unei conceptii ce echivala imparatia lui Dumnezeucu aceea lumii. Generalizarea unui paradis terestru construit dupa poftele omuluieste facilitata si de refuzul constiintei contemporane al existentei infernului. Deja din1921 un scriitor francez marturisea: "Frica de infern este o boala care a disparut intarile noastre, asa cum a disparut lepra. Mi-a fost foarte frica de diavol cand erammic, fiindca luam in serios locurile comune ale oratoriei eclesiastice. Dar cand amsimtit ca nici parintii mei, nici prietenii mei, nici preotii insisi nu se temeau cuadevarat de infern, m-am eliberat repede de aceasta spaima".
 
Dar pe cat omul contemporan respinge infernul in dorinta de a construi prin puterilelui paradisul pamantesc, el va trai atat tragedia unui infern personal, cat si aceea aunui infern generalizat la scara planetara. "Infernurile se inmultesc vazand cu ochii.Miscarea de retragere a infernului crestin traditional nu este decat o pacaleala. Dupace a crezut ca l-a distrus, omul s-a grabit sa-si creeze si sa-si descopere propriileinfernuri, fara Dumnezeu si fara diavol... Un infern universal, prezent in viatapamnteasca: iata care pare sa fie concluzia a treizeci de secole de reflectie asupraacestui subiect".
 
Absenta constiintei infernului se datoreaza unei conceptii ce insista asupra primatuluicivilizatiei materiale in detrimentul existentei spirituale. Aceasta conceptie a facilitatdezvoltarea unei istoriografii ce intelege istoria intr-o maniera autonoma ca odezvoltare exclusiva a componentei materiale. Dezvoltarea unei conceptii istoricecare sa puna accentul pe civilizatie pleaca de la lucrarea lui Sir John Lubhock, TheOrigins of Civilization (1870), in care acesta studiaza analitic o sumedenie decivilizatii in diferite perioade de timp. In spatiul german termenul de "civilizatie" esteinlocuit cu cel de cultura (Kultur).
 
 Totusi au existat mari istorici care au dezvoltat o conceptie asupra istoriei in carefenomenul religios este factorul cheie al comportamentelor umane si alevenimentelor istorice. Johann Gottfried Herder in opera sa de 4 volume Ideen zurPhilosophie der Menschheit (1784-1791) face o istorie a culturii in care urmaresteconceptia cultural religioasa a diferitelor popoare in legatura cu fenomenul politic.Herder considera dimensiunea religioasa ca motor al evolutiei societatii. G. B. Vico(1688-1744) este intemeietorul filosofiei istorice, el vorbind de cicluri culturale in carese ocupa de studierea mentalitatilor (factorul religios avand un rol foarte important).
 
Nikolai Danilevski, in secolul XIX elaboreaza o teorie morfologico-culturala completa.El distinge zece culturi istorice universale care se identifica prin patru criterii, celreligios fiind primordial. Aceste tipuri cultural-istorice (egiptean, chinez, asiro-babilonian, indian, iranian, persan, ebraic, grec, germanic, roman, slav) s-auinterconditionat reciproc.
 
Interpretarile lui Danilevski au fost reluate de Oswald Spengler (1880-1936) inUntergang des Abenlandes (Declinul Occidentului) cu accente organiciste. Misticismulteoriei civilizatiilor spengleriene si unilateralismul lui Danilevski sunt depasite de

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->