Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
8Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Obiceiuri Si Practici Ale Celor Vii Pentru Cei Morti

Obiceiuri Si Practici Ale Celor Vii Pentru Cei Morti

Ratings: (0)|Views: 138 |Likes:
Published by radu

More info:

Published by: radu on Mar 19, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/30/2013

pdf

text

original

 
Obiceiuri si practici ale celor vii pentru cei mortiMananca si beau cei de dincolo?
 
Aproape toate religiile lumii cred in nemurirea sufletului si cred ca moartea este o"trecere lina", o eliberare, o usurare in lumea de dincolo. Viata de dincolo este ocontinuare a vietii pamantesti. De aceea, o parte importanta din riturile funerare auca subiect pregatirea si consumarea unor alimente, atat pentru "calatoria" celui dus,cat si pentru ospatarea celor ramasi pe pamant.
 
 Trupurile mortilor "patrund in dimensiunea htonica (...) asemenea graunteloringropate in matricea telucira (...) si asteapta revenirea lor la viata, sub o nouaforma". Insetati de "orice preaplin biologic", mortii isi asteapta hrana, dar nu numaipentru ei, ci si pentru cei mai dinainte morti, neamurile de dincolo, in randul caroraurmeaza sa se reintegreze si care, o data ajunsi, "or intreba/Datu-le-am ceva?".
 
Ofrandele funerare pot fi alimentare, dar si nealimentare: "haine, lumina, servicii,muzica, joc", oferite, prin substitutie, sufletului mortului.
 
Pomenile sunt ofrande de tip sacrificial, prezente in riturile legate de "marea trecere"ale multor religii, pe o larga arie geografica, in Europa si Asia, vechimea lor ajungandpe firul istoriei pana la era neoliticului. Pomana scria M. Mauss, "este, pe de o parte,fructul unei notiuni a darului si a bogatiei, iar pe de alta parte, al unei notiuni desacrificiu al celuilalt".
 
Exemple de ofrande funerare alimentare sunt nenumarate: in India vedica exista unritual funerar numit tyaga in timpul caruia se imparteau daruri, turte sau orez fiert. InGrecia antica se imparteau turtite din miere.
 
La romani se organizau ospete funerare din carnea a doua scroafe sacrificate la careparticipau toti membrii familiei. Tot romanii lasau sa curga sangele unei vitesacrificate langa mormintele eroilor, pe niste santuri, in pamant, pentru ca band, sa-si stinga setea. In unele zone din Africa se impartea hrana preferata a mortului si oparte din ea se presara pe mormant, pentru ca si mortul sa manance. Cercertarileantropologilor de la inceputul secolului al XX-lea (B. Malinowski) au evidentiat chiarritualuri canibalice, in timpul carora rudele defunctului consumau chiar din cadavru,in semn de continuitate a organismului comunitar. Un ritual de transsimbolizare aantropofagiei primitive a fost atestat chiar pe teritoriul vechii Dacii (in Vrancea deastazi) in "prima pomana a mortului servita membrilor familiei in cosciug" sau inmuscarea de catre membrii familiei a colturilor cosciugului cand era scos din casa.
 
Dupa M. Mauss, darurile care insotesc sufletul mortului "vor imbuna spiritele, vorduce cu ele umbra obiectelor pretioase in tara mortilor, acolo unde si ele se intrec inbogatii, asa dupa cum rivalizeaza oamenii vii cand se intorc de la o ceremonie".
 
Ceremonialul romanesc al inmormantarii cuprinde conservarea unor tipare arhaice ingandirea si practica rituala, pe langa momentele de exprimare a durerii, prin bocetesi cantece funerare, ca cele de "gateala" a infatisarii mortului, de pregatire adrumului si, la sfarsitul ceremoniei, a ospatului comun. Ce alimente se dau pentru celplecat in lumea de dincolo reiese din credinta populara: painea, malaiul, vinul rachiulsi carnea. Vom vedea mai departe cum si cine prepara alimentele, unde si cine leconsuma.
 
Pomenile si practicile funerare sunt savarsite in zilele in care mortul mai este inca incasa, in timpul inmormantarii si dupa inmormantare.
 
Ofrande pentru cel plecat - jertfele sangeroase
 
In unele regiuni ale tarii (Moldova, Bucovina si Banat) in functie de specific, a fostatestata o ramasita a sacrificiului sangeros, pastrata de mentalitatea populara, sianume: "In seara dinaintea inmormantarii, in prezenta preotului, se taia un berbecnegru, il orienta cu capul spre apus, ii lipea lumanari de ceara in coarne, ii citea orugaciune si apoi il taia lasand sa curga sangele intr-o groapa anume sapata, numitaara. Capul si pielea vitei taiate se da preotului, de unde a ramas proverbul A dapielea popii care inlocuieste verbul a muri". Din carnea lui se preparau bucatelepentru ospatul funerar din incheierea ceremonialului. In legatura cu numele agrar alsacrificiului, ara (sau, in alte parti, aratu) prof. I. Ghinoiu observa, ca Mircea Eliade, caomul preistoric apropia insamantatul cu inhumatul mortului, ambele fiind actiuninaturale, firesti, in comunitatile agrare.
 
In unele zone din Moldova dar existente, in parte, or in alte zone ale tarii, dupainhumare, potrivit practicilor si credintelor populare, rudele defunctului dau, pestemormant, un cocos viu, sacrificiul fiind, de data aceasta, nesangeros, sublimat.
Painea si vinul vietii vesnice
 
Painea si vinul, graul si vita de vie apar in ceremonialul funerar romanesc atatdinainte de crestinism cat, mai ales in cel crestin. In crestinism aceste doua elementeau o semnificatie deosebita. Mancand painea si band vinul transformate, in timpulSfintei Liturghii, in trupul si sangele lui Hristos, crestinul se uneste cu Acesta, facandsa creasca, in acelasi timp, relatiile dinlauntrul unitatii Bisericii ca trup al lui Hristos:"Caci o paine si un trup suntem cei multi; caci toti ne impartasim dintr-o paine" (I Cor.10, 17). Mancand din trupul lui Hristos si band sangele Lui, crestinul gusta din im-paratia Cerurilor inca in viata fiind. Ce mangaiere mai buna putea primi bietul om,neinsemnat ca firul de nisip, dar in acelasi timp depasindu-si micimea prin zborulsufletului sau framantat de nelinisti, decat aceasta adevarata "arvuna" a vietii deveci, "leac al nemuririi", atat de mult cautate?
 
Dogmatica ortodoxa ne spune ca au fost alese aceste doua alimente de baza aleomului, painea si vinul, ca "produse specifice ale priceperii omenesti in materie dehrana". Parintele Staniloae, insa, explica alegerea painii prin aceea ca painea adusala altar se va schimba in Trupul lui Hristos, semnificand viata credinciosilor oferita cadar lui Hristos, Care se va oferi la randul sau, ca dar suprem. Painea este, deci, viata.De asemenea, vinul este indoit cu apa, alt element natural care duce cu gandul la"apa vie", la "raul si apa vietii" aratate de inger in Apocalipsa (22, 1-2).
 
Ion I. Ionica observa ca, la inceputurile ei, religia crestina a avut o inraurire asupravechilor reprezentari populare agrare, facand asocierea mistica a Mantuitorului cugraul si vinul, carora le daruieste un "nimb de sfintenie singular in lumea vegetala".In nenumarate colinde care au strabatut veacurile, Iisus Hristos apare ca avandcaracter de "divinitate a fertilitatii campului", iar graul - ca o ipostaza a trupuluiDomnului. De altfel, in Tara Oltului exista credinta ca "in bobul de grau se vede chipulDomnului Hristos".
 
Din faina de grau si apa se face aluatul, "arhetip al genezei si materie sacra" din carese prepara painea si colacul. Aluatul din grau ne duce cu gandul la "aluatul" din apasi lut, pe care, la inceputul timpului, Dumnezeu l-a modelat pentru a face omul si l-ainsufletit sufland viata asupra lui. Tot astfel omul neolitic modelase din lut chipuriledivine iar "femeia neolitica a animat divinitatea din lut (figurinele, vasele) si din aluat(painea, colacii) arzandu-le in cuptor". Este usor, deci, de asemanat painea cu vitaomului si "ciclul vegetal al graului, deschis de samanta semanata si inchis de
 
samanta recoltata" cu "lacunara formula a vietii omului: nasterea, casatoria simoartea".
 
In ceremonialul funerar graul apare sub forma colivei peste care preotul toarna vin intimpul rugaciunilor, precum si sub forma colacilor care se impart pe tot parcursulevenimentului, "de sufletul mortului".
Ospete in zilele de priveghi
 
La vechii daci, cu o zi inainte de inmormantare, in curtea decedatului avea loc un"festin funerar", in doi timpi sacri: unul nocturn, in ultima noapte de priveghi, la careparticipau unchiasi mascati, "asezati la o masa lunguiata, unde se ospatau intr-oliniste solemna", ospat ce semnifica masa luata de mort impreuna cu stramosii luidivinizati. Cel de-al doilea timp, diurn, avea loc dis-de-dimineata in ziuainmormantarii, la el luand parte membrii familiei si reprezenta transfigurareaantropofagiei rituale.
 
In zilele de priveghi este obiceiul sa se bea tuica si vin si se mananca: colaci cubranza, gogosele, paine, nuci, ciorba, fasole, varza. In Dolj se ospateaza in toate celetrei zile nopti si trei zile la pranz, seara. De asemenea, dupa ce se striga Zorile, se dacate un colacel si un pahar de tuica, varza, fasole si tuica. Dimineata se da demancare "ce are prin casa", femeii care tamaie cu ciob.
Alimente pentru "marea calatorie"
 
Coliva, sacrificiu al spiritului graului, specifica popoarelor agrare, este preparata inmod special in ceremoniile de inmormantare si in ritualurile de comemorare amortilor. Se face din grau curat, ales, care se piseaza int-un vas special (chiua) si sefierbe pana devine o pasta densa. Dupa racire se amesteca cu miere, cu nuci pisate,se intinde pe o tava si se orneaza cu diferite motive iar in mijloc se pune o cruce dinzahar, bomboane sau cacao. Aranjata pe tipsie, coliva inchipuie mormantul.
 
Colacii sunt "perechea sufletului fara de care acesta nu se poate integra in randulneamului celor dusi". Se prepara din aluat de paine, in numar impar, sub diferiteforme: rotunzi, in forma literelos S, O sau X, doi O crucis, doi S crucis, formand oroata, in forma de cruce, in forma cifrei. In Bucovina se fac foarte mari si se numesc"crestati" (datorita impletiturii lor crestate). Colacii se pun pe o masa acoperita cu opanza alba, purtata pe umeri de patru oameni care vor primi cate un colac, o batistasi o lumanare drept plata. De asemenea, vor primi colaci cei care poarta steagurile sicei care primesc de pomana diferite obiecte. Colacii se prepara "ca painea, incapistere", "in copaia de paine", "copti intest, in cuptor, in soba, direct pe vatra", decatre femeile batrane "care se pricep", femei curate, rude sau vecine.
 
In sicriu sau chiar "in sanul mortului" se pun bomboane, colaci, oua, pentru ca sa nuse faca moroi. De asemenea, i se leaga covrigi la mana, "caci se intalneste cuprieteni, copii, parinti si sa le dea" si se baga in san o turtita de malai, "pentru hranamortului".
 
Pomul incarcat cu fructe reprezinta un "substitut al mortului" si aminteste de pomulvietii despre care se mentioneaza in Facerea, dar si in Apocalipsa. Pomul simbolicpentru inmormantare se face dintr-o creanga de mar sau prun cu multe ramuricuratate de coaja pana raman albe in care se pun diferite fructe: mere, prune, lamai,stafide, smochine, colacei, iar in varf nuci. La inmormantare preotul, nasul sauparticipantii iau cate un fruct. In Muscel pomul este scuturat de roade deasupramormantului, apoi se implanta in mormant, langa cruce, se arunca pe o apa

Activity (8)

You've already reviewed this. Edit your review.
VIOLETA liked this
1 hundred reads
cbn_ionut liked this
addita30 liked this
edut liked this
raza de soare liked this
veroniquesz liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->