Deteriorarea prin oboseala.

CUPRINS:

Oboseala materialului Bazele fizice ale degradrii prin oboseal a metalelor Categoriile deteriorarilor prin oboseala Factorii care influenteaza rezistenta la solicitari variabile

Concentratorii de tensiune
Ruperea prin oboseala Urmele progresive

Propagarea fisurilor si intelegerea surselor de tensiune

Bibliografia
Oboseala

Etape & Cauze

Concentratori

Ruperea

Propagarea fisurilor

Oboseala materialului
Fenomenul de degradare a materialelor metalice(micorarea caracteristicilor de rezisten) sub aciunea solicitrilor variabile in timp poart numele de oboseala, iar ruperile produse datorit acestuia se numesc ruperi prin oboseal. Capacitatea materialului de a se opune ruperii la oboseala n cazul unor solicitari variabile n timp se numete rezisten la oboseal.

Oboseala

Etape & Cauze

Concentratori

Ruperea

Propagarea fisurilor

Bazele fizice ale degradrii prin oboseal a metalelor.

Procesului de degradare a metalelor la solicitri variabile i sunt caracteristice n general trei etape: - iniierea fisurii - propagarea fisurii - ruperea final

Oboseala

Etape & Cauze

Concentratori

Ruperea

Propagarea fisurilor

Categoriile deteriorarilor prin oboseala

Oboseala

Etape & Cauze

Concentratori

Ruperea

Propagarea fisurilor

Oboseala

Etape & Cauze

Concentratori

Ruperea

Propagarea fisurilor

Concentratorii de tensiune
Concentratorii de tensiune micoreaz rezistena pieselor supuse la solicitri variabile. Ca urmare, configuraia geometric a organelor de maini trebuie proiectat nct efectul de concentrare al tensiunilor s fie ct mai redus. n acest sens este necesar s se evite pe ct posibil schimbrile brute de seciune ale pieselor n special n apropierea seciunilor n care tensiunile sunt mari.

Oboseala

Etape & Cauze

Concentratori

Ruperea

Propagarea fisurilor

Concentratorii de tensiune

Oboseala

Etape & Cauze

Concentratori

Ruperea

Propagarea fisurilor

Ruperea prin oboseala

Aspectul unei ruperi prin oboseal este apropiat de cel fragil, deoarece i este asociat o mic deformare plastic. Suprafeele de rupere sunt relativ netede. Deoarece ruperea este progresiv piesele supuse la oboseal au, n general, o suprafa de rupere caracteristic, pe care se disting urmtoarele zone:

Oboseala

Etape & Cauze

Concentratori

Ruperea

Propagarea fisurilor

Urmele progresive
Urmele progresive ne spun cum s-a propagat fisura si reprezinta un instrument valoros pentru a intelege ce s-a intamplat n durata de viata a deteriorarii. Exist o confuzie ntre urmele progresive i striatiile de oboseala. Striatiile de oboseala arata fiecare ciclu de tensiune experimentat de piesa i pentru poriunea de ruptura de la varful sagetilor, suntvizibile doar sub lupa, pe cand urmele progresive sunt vizibile cu ochiul liber. Striatiile de oboseal, aa cum se vede n figura, se afl ntre urmele progresive.

Oboseala

Etape & Cauze

Concentratori

Ruperea

Propagarea fisurilor

Propagarea fisurilor si intelegerea surselor de tensiune

O comparaie ntre aceste dou rupturi de oboseala arat c: 1. La deterioararea prin incovoiere plana, bisectoarea din IZ indica originea fisurii. Dar n deterioararea prin incovoiere rotativa, datorit schimbrilor n distribuia tensiunii pe masura ce arborele se roteste, fisura se propaga inegal si bisectoarea nu indica originea fisurii. (Acest unghi este de 15 dar va varia n funcie de miscarea de rotatie relativa si de sarcina de incovoiere plana. De exemplu, dac exist o component mare a sarcinii de oboseala la incovoiere plana si o componenta mica a sarcinii de incovoiere rotativa, unghiul va fi aproape de 0.) 2. Ca urmare a creterii inegale a fisurii, este posibil s spunem direcia componentei de rotatie. 3. In cazul n care vor exista urme progresive, acestea vor oglindi propagarea fisurii i vor crete inegal.
Oboseala
Etape & Cauze

Concentratori

Ruperea

Propagarea fisurilor

Propagarea fisurilor si intelegerea surselor de tensiune

Este o vizualizare a unei deteriorari prin incovoiere rotativa. Inspecia a aratat c: 1.Urmarind urmele progresive, se observa ca initierea fisurii a inceput in coltul din stanga sus a canalului de pana. 2.Urmele progresive s-au propagat inegal in arbore si bisectoarea din IZ nu indica originea fisurii. 3.Arborele a fost rotit n sensul acelor de ceasornic. 4.Multe urme progresive arat c au existat un numr mare de modificri de solicitare in arbore.

Oboseala

Etape & Cauze

Concentratori

Ruperea

Propagarea fisurilor

Propagarea fisurilor si intelegerea surselor de tensiune

Figura prezinta un arbore cu urme progresive neregulate, adic, fisura se propaga mai intai asimetric si apoi drept de-a lungul arborelui. Controlul suprafetelor cu deteriorari prezinta fisura care s-a initiat n primul rnd din cauza incovoierii cu rotatie si apoi, ca fisura sa se propage in arbore ca in figura, s-au schimbat caracteristicile de exploatare i fora motoare in urma incovoierii plane. Bisectoarea din IZ nu a indicat originea fisurii i primele etape ale deteriorarii, urmele progresive au crescut excentric. Mai tarziu, pe masura ce fisura a ajuns la jumtatea distanei arborelui, urmele progresive au crescut drept fata de arbore.

Oboseala

Etape & Cauze

Concentratori

Ruperea

Propagarea fisurilor

URMELE PROGRESIVE SI CONCENTRATORII DE TENSIUNE

Se observa cum urmele progresive ce conduc pn la zona de rupere instantanee difer ntre deteriorarea prin incovoiere rotativa i cea plana cu mari concentratori de tensiune. Ambii arbori arat urme progresive care sunt concave, iar diferena este c urmele progresive la incovoierea rotativa sunt excentrice bisectoarei, pe cand la deteriorarea prin incovoiere plana urmele sunt, n esen, simetrice. Motivul pentru inclinarea urmelor progresive de la incovoierea plana sunt concentratorii de tensiune mari(creste tensiunea locala) ce cauzeaza cresterea rapida a fisurilor la margini.

Oboseala

Etape & Cauze

Concentratori

Ruperea

Propagarea fisurilor

URMELE PROGRESIVE SI CONCENTRATORII DE TENSIUNE Fotografia o deteriorare de oboseala la incovoiere rotativa unde fisurile au nceput n jurul intregului perimetrului. Fisurile au crescut spre interior lasand un IZ relativ mic. Aceasta fotografie este un bun exemplu de caracteristici de analiz a fisurilor de oboseala n care: nu sunt urme progresive, care arat c ncrcarea nu variaz n durata de viata a fisurii. IZ este mic, indicand c ncrcarea a fost relativ uoar. Avnd n vedere c sarcina este relativa i constanta, ntrebarea este: "De ce piesa s-a fisurat?" O inspectie a piesei arata o raz ascutita la o trecere din arbore provocand un concentrator de tensiune mare. Cu solicitarea actuala multiplicata de concentratorul de tensiune, tensiunea efectiva n raza de racordare a fost suficienta pentru a provoca multe origini de fisuri.

Deteriorarea prin incovoiere rotativa are origini multiple n jurul perimetrului. IZ mic indic faptul arborele a fost uor ncrcate n timpul deteriorarii finale.

Oboseala

Etape & Cauze

Concentratori

Ruperea

Propagarea fisurilor

URMELE PROGRESIVE SI CONCENTRATORII DE TENSIUNE

Acest arbore motor a cedat dupa 24 de ore de functionare.
Acest arbore a cedat dupa doar 12 ore de functionare

Cele dou fotografii, arat doi arbori care au provenit de la aceeasi instalatie. Comparandu -le putem vedea diferena dintre nivelul campului de tensiune pe arbore si efectul concentratorilor de tensiune. Privind la piesa din fotografia din stanga(i ignornd petele- efectul de trenaj orizontal): IZ este foarte mic, deci a fost o incarcare uoar n durata de viata a deteriorarii. Nu sunt urme progresive, artnd ca ncrcarea a fost constant. Nu sunt un numr foarte mare de mici urme ratchet, cu originea fisurilor intre fiecare pereche. Faptul c au fost mai multe origini de fisuri cu o incarcare relativ uoar indic ca exista concentratori de tensiune ridicati. Apoi, privind la piesa din fotografia din dreapta, vom vedea ca: IZ este mult mai mare, indicand ca incarcarea era mai mare in durata de viara a deteriorarii. Din nou, nu sunt urme progresive, artnd ca ncrcarea a fost constant. Sunt mai puine urme ratchet, de aceea sunt putine origini ale fisurilor.
Oboseala
Etape & Cauze

Concentratori

Ruperea

Propagarea fisurilor

BIBLIOGRAFIE
Practical Plant Failure Analysis A Guide to Understanding Machinery Deterioration and Improving Equipment Reliability TIINA I INGINERIA MATERIALELOR NDRUMAR DE LUCRRI DE LABORATOR PENTRU STUDENII FACULTII DE MECANIC Conf. Dr. ing. S. Levcovici As. Drd. ing. S. Boiciuc Sef. Lucr. Dr. ing. P. Alexandru MOCANU FLORENTINA - REZISTENA MATERIALELOR PARTEA a-II-a Florentina Potecau - tiina materialelor REZISTENA MATERIALELOR NOIUNI FUNDAMENTALE I APLICAII - PAVEL TRIPA si MIHAI HLUCU

V mulumesc!