Curs Analiza relatiilor internationale

19 mai 2012

Evolutia relatiilor internationale ca domeniu de studiu in viziunea lui J. Holsti Lucrari de genul acesta exista dinainte de sec. IV i.Hr. Astfel de lucrari, in timpul lui Machiaveli sunt mai degraba sfaturi catre lideri politici. Potrivit unor autori contemporani, si astazi pot fi utilizate. In sec. XVIII-XIX apar studii militare sau memorii diplomatice studiu al rel int. Studii militare: Clausewitz Despre razboi a inceput sa scrie o lucrare despre strategia si tactica militara, rolul comandantului militar intr-o lupta. Cartea a fost publicata de sotia lui. Astfel de lucrari vorbesc despre modalitatile de purtare a razboiului, a razboiului conventional, includ multe informatii preluate de generali ai armatelor. Studiile centrate pe acest domeniu au fost cu precadere memoriile diplomatice sau studiile militare. La inceputul sec. XX, o serie de astfel de studii de relatii internationale sunt preocupate de analizarea tratatelor internationale si a principiilor de drept international. In anul 1920, incep sa apara si primele institute de relatii internationale in Marea Britanie, Elvetia dar si in SUA. Studiile publicate la astfel de institute de rel internationale relatau conferintele internationale, tratatele internationale. Astfel de studii dau un ton moralist si legalist, chiar normativ. Odata cu declansarea celui de-al doilea razboi mondial, aceasta teorie moralista este abandonata si ca atare apar altfel de studii: studii comparative, sistematice preocupate de anumite obiective precum: securitatea statelor sau expansiunea statelor si preocupate de anumite procese precum comertul sau diplomatia in relatiile interstatale. De asemenea, analizele acestor studiu erau preocupate de nationalism si importanta acestuia. Avant tehnologic: armele nucleare. Includ si efectele detinerii arsenalului nuclear. Holsti ne spune ca in anii 1950-1960 se pot distinge cateva scoli de gandire in analiza relatiilor internationale. Scoala analizei traditionale: subiectul de studiu al acestei la scoli este analiza institutiilor internationale: ONU si dezvoltarea istorica a acesteia. Metoda de cercetare este cea a analizei descriptive. Scopul acestor analize este furnizarea de alternative la politica dusa de state confruntate cu probleme internationale. Scoala strategistilor: subiectul studiat este intelegerea logicii descurajarii nucleare numita si deteranta nucleara. Metoda de cercetare este teoria jocului. Eforturile de a maximiza castigurile proprii prin anticiparea actiunilor adversarului. Dilema prizonierului- abordare de teorie a jocului potrivit careia 2 prizonieri sunt capturati, nu exista probe suficiente, sunt sechestrati separat fara a putea interactiona, fiecaruia i se spune: daca marturisesti tot, esti eliberat si celalalt ramane inchis definitiv. Aceasta dilema: daca cei doi tac, primesc pedeapsa mica amandoi; daca unul vorbeste, are mai mult de castigat. Realismul spune ca suspiciunea domina relatiile interumane si interstatale. Liberalii spun ca exista potential de cooperare si pot obtine mai mult prin cooperare. Cuvantul cheie este imaginarea unor scenarii incredere.

Scopul acestei scoli de gandire este conceperea unor strategii de maximizare a securitatii nationale si de minimizare a posibilitatilor declansarii unui razboi nuclear. Scoala marilor teoreticieni: observarea si identificarea unor comportamente repetate si crearea unui singur model de politica. Metoda de cercetare este perspectiva sintetica iar scopul cercetarii: stabilirea unor modele comportamentale in relatiile interstatale, observarea repetitiei acestora si explicarea fenomenelor sau evenimentelor din politica internationala prin prisma modelelor identificate. Hans Morgenthau considera ca nu trebuie sa se acorde importanta detaliilor sau evenimentelor unice, singulare. El considera ca asa numitul model de politica de putere pe care el l-a conceput poate explica cel mai bine relatiile interstatale. Scoala teoriei mediane: aceasta scoala are subiectul de studiu tocmai explorarea unor aspecte selectate din politica internationala. Metoda: analiza sistematica sau comparativa. Scopul cercetarii: explicarea unor fenomene, evenimente din politica internationala dar si oferirea unor predictii cu privire la evolutiile ulterioare. Scoala cercetarii pacii: subiectul de studiu: analiza problemelor legate de pace. Metoda de cercetare: combina descrierea cu analiza. Scopul cercetarii: identificarea modalitatilor prin care pot fi controlate procesele care conduc la violenta. Subiecte la examen: care sunt trasaturile de baza- rel int. (sfaturi politicieni- pana la inceputul razboiului rece); distingeti intre scolile de gandire- cele 5 scoli. Analiza interventiei umanitare in viziunea lui Wheeler si Bellamy Se refera la interventia umanitara dar cu intermediul fortei militare. Statele s-au dedicat unei culturi umanitare (referire- holocaust). Ca atare, Charta ONU include aceasta preocupare a statelor membre, preocupare pt drepturile omului si pentru condamnarea torturii genocidului si violarii drepturilor omului. In Charta ONU aceasta preocupare se regaseste in preambul si art. 1 paragraful 3. Sa scoata in afara legii genocidul, torturii. Ordinea internationala: recunoasterea suveranitatii statelor. Suveranitatea statala reprezinta conceptul ce asigura ordinea dintre state prin faptul ca statele isi recunosc reciproc suveranitatea si integritatea teritoriala. Suveranitatea statala este strans legata de dreptul statelor la neinterventie in afacerile lor interne. Aceste prevederi sunt prezente in Charta ONU, in articolul 2, paragrafele 4 si 7. Inseamna ca ordinea internationala asa cum ONU si-o imagineaza se bazeaza pe faptul ca statele isi respecta reciproc dreptul la suveranitate. Interventia in afacerile interne ale statelor nu este permisa. Luarea de masuri presupune constrangeri. Reactia presupune un ajutor umanitar. De vreme ce ONU nu are armata proprie, statele daca doresc sunt cele care trimit trupe. Ar trebui lasate asa numitele state criminale sa beneficieze de protectie prin prisma normelor suveranitatii si neinterventiei in afacerile lor interne? Care sunt responsabilitatile celorlalte state din comunitatea internationala in calitate de gardieni ai drepturilor omului la nivel international? Cat de eficienta este oare folosirea fortei militare in promovarea unor scopuri umanitare?

In anii 60- fenomenul esential- procesul de decolonizare- a multiplicat nr de state existente pe glob. In lumea a treia. State criminale sunt conduse de guverne care recurg la violente impotriva propriilor cetateni. Statele la semnarea Chartei ONU, si-au luat angajamentul sa respecte drepturile omului. Cum se poate promova pacea prin intermediul fortei militare? E o contradictie? Exista un dublu standard: impunerea unor embargouri nu afecteaza elita politica statului si sunt afectati civilii, cei care sufera. Ar trebui sa primeze preocuparile umanitare si nu dreptul la suveranitate. Suveranitatea se refera la dreptul asupra cetatenilor dar si responsabilitate fata de acestia. Curentul solidarist- cei care sustin miscarea umanitara. Cei care nu sustin interventia umanitara: submineaza ordinea internationala; razboi al tuturor inainte de ordinea internationala. In timpul razboiului rece, intreaga lume a fost impartita intre 2 super puteri. Nu a existat interventie umanitara in aceasta perioada. Definitie a interventiei: (pag. 28) autorul spune ca este activitate interprinsa de un stat, ce intervine in mod coercitiv in afacerile interne ale unui stat. Tinteste spre structura autoritatii statului vizat. Din exterior se intervine in acest sens. Actiunea poate fi legala dar si nelegala. Daca actiunea de interventie tinteste spre drepturile omului Charta ONU. Poate fi ilegalaCharta ONU sustine si neinterventia. Statele tind sa nu sustina incalcarea dreptului suveranitatii, pentru a nu fi victimele acestei practici. Teoria pluralista- ridica 5 obiectii (suportul de curs- pt examen) Reactia la aceste obiectii vine din partea teoriei solidariste cu privire la interventia umanitara care invoca argumente ce ar legitima si legaliza interventia umanitara. Legitimitateareactiile lumii; o aprobare ulterioara, chiar daca nu exista temei legal. Subiecte examen 1. Definiti interventia umanitara.(suport de curs) 2. Dezbaterea restrictionism- contrarestrictionism (solidaristi) 3. Ce sustine teoria pluralista si cum isi justifica aceasta pozitia fata de interventia umanitara? 4. Ce sustine teoria solidarista si cum isi justifica aceasta pozitia visavis de interventia umanitara?