34567

INVIEREA LUI ISUS

1 M ARTIE 2013

CE INSEMNATATE ARE PENTRU NOI?

34567
Vol. 134, nr. 5 Semimonthly ROMANIAN

Tirajul fiec arei edi tii: 44 978 000 IN 205 LIMBI

1 MARTIE 2013

REVISTA TURNUL DE VEGHE i aduce onoare lui Iehova Dumnezeu, Suveranul universului. Ea este o sursa de mangaiere pentru oameni, ntrucat anun ta vestea buna ca, n curand, Regatul ceresc al lui Dumnezeu va pune capat rauta tii si va transforma pamantul ntr-un paradis. Aceasta publica tie si ndeamna cititorii sa creada n Isus Cristos, care a murit pentru ca noi sa putem primi via ta vesnic a. In prezent, el domneste ca Rege al Regatului lui Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, publicata fara ntrerupere din 1879, este apolitica si se bazeaz a pe Biblie.

Invierea lui Isus

SUBIECTUL DE COPERTA

A AVUT LOC CU ADEVARAT? PAGINA 3 INVIEREA LUI ISUS INSEAMNA VIAT A! 7

ALTE ARTICOLE
V-ati ntrebat? 8 Cititorii ntreaba . . . I-a promis Isus r aufacatorului ca va merge la cer? 9 Vedeam, dar nu ntelegeam 10 Apropiati-v a de Dumnezeu Care este prima dintre toate poruncile? 13 Invata ti-v a copiii Petru si Anania au mintit Ce lectie nvat am de la ei? 14 Raspunsuri la ntrebari biblice 16

Doriti mai multe informatii sau un studiu biblic gratuit la domiciliu?

Accesati www.jw.org sau scrieti-ne la una dintre adresele de mai jos.
Pentru ROMANIA: Martorii lui Iehova CP 132, OP 39 RO-024330 Bucuresti Pentru REPUBLICA MOLDOVA: Martorii lui Iehova PO Box 472 MD-2005 Chisin au Pentru o lista cu toate adresele postale, vezi www.jw.org/contact.

(s

CITI TI MAI MULTE ONLINE  www.jw.org

INTREBARI FRECVENTE DESPRE MARTORII LUI IEHOVA Sunteti crestini?
(Cautati la DESPRE NOI/INTREBARI FRECVENTE)

Aceasta publicatie nu se comercializeaza. Ea este distribuita n cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sustinute prin donatii. Daca nu exista alta indicatie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi. The Watchtower (ISSN 00431087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; L. Weaver, Jr., President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 112012483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2013 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.

DESCARCA ACEASTA TI REVISTA IN DIFERITE FORMATE ONLINE

34567
INVIEREA LUI ISUS

1 M ARTIE 201 3

CE INSEMNATATE ARE PENTRU NOI?

 SUBIECTUL DE COPERTA

A AVUT LOC CU ADEVARAT?

Invierea lui Isus

ERODOT, un istoric grec care a trait cu apro ximativ 2 500 de ani n urma, a descris un obicei al egiptenilor din zilele sale: La petreceri le bogatasilor, dupa ce ospa tul s-a terminat, un om face ocolul mesei cu o racla n care e o papu s a de lemn, lucrata si zugravita atat de meste su git ca nchipuie aidoma un mort. Papusa nu-i mai mare decat un cot sau doi. Aratandu-i-o fiecaru ia din oaspe ti, omul i ndeamna: Arunca- ti ochii la aceasta, apoi bea si dupa moarte te veseleste; si tu vei fi la fel (Herodot, Istorii, vol. II, cartea II, Ed. Teora Universitas, Bucuresti, 1998). Nu numai egiptenii din vechime aveau aceas ta concep tie despre via ta si moarte. Si n zilele noastre, expresia sa mancam, sa bem si sa ne distram este des folosita. Daca via ta se termina cand murim, de ce sa n-o traim din plin? De ce sa aspiram la valori morale nalte? N-ar fi normal

sa traim doar pentru prezent daca totul se sfar se ste odata cu moartea? Apostolul Pavel a folosit cuvintele de mai sus pentru a descrie atitudinea oamenilor care nu credeau n nviere: Daca mor tii nu vor fi scula ti, sa mancam si sa bem, caci maine vom muri (1 Corinteni 15:32). Binen teles, Pavel nu credea ca mor tii sunt ui ta ti pentru totdeauna. El nutrea convingerea ca ei vor reveni la via ta, avand perspectiva de a trai vesnic. Convingerea lui Pavel avea la baza nvi erea lui Cristos Isus. Apostolul era sigur ca acest eveniment extrem de important avusese loc.1 De fapt, aceasta nviere a fost evenimentul uluitor care le-a ntarit credin ta primilor crestini.
1 Cuvantul grecesc tradus n Biblie prin nviere nseamna literalmente ridicare din nou si transmite ideea ca o persoana este readusa la via ta cu identitatea, personalitatea si amintirile ei unice.

1 MARTIE 2013

 Li s-a aratat la peste cinci sute de frati odata . . . . Pe urma i s-a aratat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor si, (1 Corinteni 15:68) ultimului dintre toti, mi s-a ar atat si mie.
Dar ce nsemnatate are pentru noi nvierea lui Isus? De unde stim ca a avut loc cu adevarat? In continuare, vom vedea ce argumente aduce Pa vel n sprijinul nvierii ntr-o scrisoare adresata crestinilor care locuiau n Corint.
DAR DACA CRISTOS NU A FOST SCULAT DIN MOR TI? Unii crestini din Corintul antic aveau ndoieli cu privire la nviere, iar al tii nu credeau deloc n n viere. In prima scrisoare adresata crestinilor din acest oras, apostolul arata care ar fi fost consecin tele daca nvierea n-ar fi fost un fapt real. El a scris: Daca ntr-adevar nu exista nviere a mor tilor, nici Cristos nu a fost sculat din mor ti. Iar daca Cristos nu a fost sculat din mor ti, predicarea noastra este zadarnica si credin ta noastra este zadarnica. Pe langa aceasta, suntem gasi ti si ca martori minci nosi ai lui Dumnezeu . . . credin ta voastra este za darnica: voi sunte ti nca n pacatele voastre. . . . Si cei care au adormit n moarte, care erau uni ti cu Cristos, au pierit (1 Corinteni 15:1318).

Pavel face o afirma tie greu de combatut: Daca mor tii nu vor nvia, nici Cristos, care a murit, nu a fost sculat din mor ti. Ce ar nsemna aceasta? Predicarea vestii bune ar fi zadarnica si o mare minciuna. De fapt, nvierea lui Cristos este un element-cheie al doctrinei crestine, fiind n stran sa legatura cu unele dintre cele mai importante nva taturi ale Bibliei, cum ar fi suveranitatea lui Dumnezeu, numele si Regatul sau, precum si sal varea noastra. Daca nvierea n-ar fi avut loc, mesajul transmis de Pavel si de ceilal ti apostoli ar fi fost lipsit de valoare. De asemenea, daca Cristos nu a fost sculat din mor ti, credin ta crestin a n-ar avea niciun rost, ar fi lipsita de con tinut si s-ar baza pe o minciuna.

In plus, Pavel si ceilal ti discipoli ar fi min tit nu numai cu privire la nvierea lui Isus, ci si cu privire la Iehova Dumnezeu, cel care, potrivit cuvin telor lor, l-a nviat pe Isus. De asemenea, afirma tia Cristos a murit pentru pacatele noastre ar fi falsa. Daca Salvatorul nsusi n-a fost salvat din moarte, cum putea el sa-i salveze pe al tii? (1 Co rinteni 15:3) Aceasta ar nsemna ca speran ta n nviere a crestinilor care murisera, unii dintre ei ca martiri, n-a fost altceva decat o iluzie. Pavel a concluzionat: Daca numai n via ta aceasta am sperat n Cristos, suntem cei mai de plans dintre to ti oamenii (1 Corinteni 15:19). Asemenea altor crestini, Pavel a suferit pierderi, a fost persecutat, a trecut prin greuta ti si a mu rit deoarece a crezut n nviere si n tot ce va de veni posibil datorita ei. Cat de zadarnice ar fi fost toate acestea daca nvierea ar fi fost o minciuna! CE MOTIVE AVEM SA CREDEM IN INVIERE Pavel era convins ca nva taturile crestine nu se bazau pe o minciuna. El stia ca Isus nviase si le-a prezentat pe scurt corintenilor dovezile n favoa rea nvierii: Cristos a murit pentru pacatele noas tre, potrivit Scripturilor, a fost ngropat, a fost sculat din mor ti a treia zi, potrivit Scripturilor, si i s-a aratat lui Chifa, apoi celor doisprezece.1 Pa vel adauga: Dupa aceea, li s-a aratat la peste cinci sute de fra ti odata, dintre care majoritatea sunt n via ta si astazi, iar unii au adormit n moarte. Pe urma i s-a aratat lui Iacov, apoi tutu ror apostolilor si, ultimului dintre to ti, mi s-a aratat si mie (1 Corinteni 15:38).
1 Expresia cei doisprezece se refera la apostoli n general, nu la numarul lor. De exemplu, la un moment dat, dupa moartea lui Iuda Iscariot, au fost doar unsprezece apostoli. Cu o anu mita ocazie, Isus s-a aratat doar la zece dintre ei, ntrucat Toma nu era prezent (Ioan 20:24).

TURNUL DE VEGHE

 Pavel si ncepe argumenta tia n sprijinul nvie rii afirmand cu convingere ca Cristos a murit pen tru pacatele noastre, a fost a nviat. Pe ngropat si ce se baza ncrederea sa? In primul rand, pe decla ra tiile multor martori oculari. Dupa ce a nviat, Isus li s-a aratat pe rand unor persoane (inclusiv lui Pavel), unor grupuri mici si chiar unei mul timi de 500 de oameni. Fara ndoiala, mul ti dintre acestia primisera cu nencredere vestea ca Isus nviase (Luca 24:111). Majoritatea martorilor ocu lari erau nca n via ta pe timpul lui Pavel si puteau confirma ca Isus li se aratase dupa nviere (1 Co rinteni 15:6). Marturia a unu sau a doi martori pu tea fi contestata cu usurin ta, dar nu si marturia a cinci sute sau chiar a mai mul ti martori oculari. De asemenea, sa remarcam ca Pavel foloseste de doua ori expresia potrivit Scripturilor cand spune ca Isus a murit, a fost ngropat si a nviat. Aceste evenimente confirmau ca profe tiile din Scripturile ebraice despre Mesia se mplinisera, dovedind astfel ca Isus era cu adevarat promisul Mesia. Desi au existat martori oculari ai nvierii, iar Scripturile au profe tit ca Isus va nvia, nvierea lui a fost si continua sa fie un subiect controver sat. Unii sus tin ca trupul sau a fost furat de dis cipoli, care au apoi ca au fost martori ai pretins nvierii sale. Insa discipolii nu aveau nici puterea, nici autoritatea sa treaca de garzile romane care pazeau mormantul. Al tii cred ca apari tiile de du pa nviere ale lui Isus au fost simple nchipuiri. Aceasta ipoteza este contrazisa de faptul ca Isus li s-a aratat n diferite ocazii mai multor persoa ne. De asemenea, ar fi logic sa credem ca o n chipuire le-a dat apostolilor sa manance, asa cum s-a ntamplat cand nviatul Isus li s-a aratat n Ga lileea? (Ioan 21:914) Mai mult decat atat, putea
1 MARTIE 2013

 o nchipuire sa le spuna oamenilor s-o atinga? (Luca 24:3639) Al tii sus tin ca nvierea a fost o nsel atorie pusa la cale de discipoli. Dar ce ar fi ob tinut ei daca ar fi procedat astfel? Discipolii au fost batjocori ti si au ndurat multe suferin te, iar unii dintre ei chiar au murit din cauza ca au depus marturie despre nviere. Ar fi riscat ei atat de mult doar pentru a sus tine o minciuna? In plus, prima oara ei au de pus marturie la Ierusalim, chiar sub privirile per secutorilor, care cautau motive sa-i condamne. Invierea le-a dat discipolilor curaj sa depuna marturie despre Domnul lor n pofida celor mai aprige persecu tii. Credin ta n nviere a devenit o

parte esen tiala a doctrinei crestine. Primii cres tini nu si-au pus via ta n pericol doar pentru a depune marturie despre un nva tator n telept ca re a fost ucis. Ei au fost dispusi sa-si riste via ta pentru a anun ta ca Isus a nviat deoarece faptul acesta demonstra ca el era Cristosul, Fiul lui Dum nezeu, o persoana vie, cu multa autoritate, care i sprijinea si lui era o garan i ndruma. Invierea tie ca si ei vor nvia. Intr-adevar, daca Isus n-ar fi fost sculat din mor ti, crestinismul n-ar mai fi exis tat. Daca Isus n-ar fi nviat, probabil ca astazi nici macar n-am fi auzit de el. Dar ce nsemnatate are pentru noi nvierea lui Cristos?

INTREBARI FRECVENTE
Cine va nvia? Va fi o nviere atat a celor drepti, cat si a celor nedrepti. (Faptele 24:15) Printre cei drepti care vor nvia se vor afla barbati si femei fidele, cum ar fi Noe, Avraam si Sara. Cei nedrepti sunt cei care n-au respectat normele lui Dum nezeu deoarece n-au avut ocazia sa le cunoas ca si sa le aplice. Unde vor nvia mortii? Unii vor nvia la viat a spirituala nemuritoare n cer pentru a domni cu Cristos ca regi preoti si peste pamant (Revelatia 5:9, 10). Insa cei mai multi vor fi readusi la viat a pe pamant. Ei se vor bucura de viat a vesnic a pe un pamant transfor mat n paradis (Luca 23:3943). C and va avea loc nvierea? Intr-un moment din viitor, dupa ce oamenii rai vor fi nlaturati de pe pamant. Biblia arata ca, n timpul domniei de o mie de ani a lui Isus, cand pamantul va fi transformat n paradis, va avea loc o nviere la scara mult mai mare (Revelatia 20:6). Exista vreo legatura ntre obiceiurile de Paste si nviere? Obiceiurile de Paste, cum ar fi ciocnitul oualor, mersul la biserica pentru a lua lumina, nnoirea hainelor si primenirea caselor, si au originea n unele ritualuri pagane. Niciunul dintre aceste obiceiuri nu are legatura cu nvierea lui Isus. Are vreo important a daca tinem sau nu aceste obiceiuri? Da, deoarece n Cuvantul sau, Dum nezeu ne porunceste din religia falsa sa iesim si sa ne nchinam Tatalui cu spirit si cu adevar (Ioan 4:23; 2 Corinteni 6:17). Daca Isus este Dumnezeu, asa cum sustin unele confesiuni, cine l-a nviat pe Isus? Isus nu este Dumnezeu, ci Fiul lui Dumnezeu. Numele lui Dumnezeu este Iehova. El l-a nviat pe Isus (Romani 10:9). Un biblist spune: Ni meni, nici chiar Isus, nu s-a putut nvia singur (Baker Exegetical Commentary on the New Testament).1
1 Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vezi capito lele 7 si 8 ale car tii Ce ne nva ta n realitate Biblia?, publicata de Martorii lui Iehova, sau accesa ti site-ul www.jw.org.

TURNUL DE VEGHE

 Invierea lui Isus nseamna viat a!

I
NVIEREA lui Isus nu este un simplu fapt care a avut loc cu mult timp n urma si care nu are ni cio nsemnatate pentru noi. Apostolul Pavel a ara tat cat de importanta este aceasta nviere cand a scris: Cristos a fost sculat din mor ti, primul rod al celor care au adormit n moarte. Caci, avand n vedere ca moartea vine printr-un om, nvierea mor tilor vine tot printr-un om. Fiindca, asa cum to ti mor prin Adam, tot asa to ti vor fi readusi la via ta prin Cristos (1 Corinteni 15:2022). Isus a nviat n ziua de 16 nisan, 33 e.n., cand evreii obisnuiau sa-i prezinte lui Iehova Dumne zeu, la templul din Ierusalim, primele roade din recolta de cereale. Numindu-l pe Isus primul rod, Pavel a dat de n teles ca si al ti oameni urmau sa fie nvia ti. Urmatoarele cuvinte ale lui Pavel arata ce a de venit posibil datorita nvierii lui Isus: Avand n vedere ca moartea vine printr-un om, nvierea mor tilor vine tot printr-un om. Intrucat am mos tenit de la Adam si imperfec tiunea, cu to pacatul tii murim. Insa, dandu-si via ta perfecta ca ras cumparare, Isus a facut posibila prin nvierea sa eliberarea omenirii din sclavia pacatului si a mor tii. Exprimand n mod concis aceasta idee, Pavel a scris n Romani 6:23: Plata pacatului este moar tea, nsa darul pe care l da Dumnezeu este via ta vesnic a prin Cristos Isus, Domnul nostru. Isus nsusi a explicat ce nseamna pentru noi moartea si nvierea sa. El a spus cu privire la sine: Asa n pustiu, tot asa cum Moise a nal tat sarpele trebuie sa fie nal tat Fiul omului, pentru ca orici ne crede n el sa aiba via ta vesnic a. Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ncat l-a dat pe Fiul sau unic-nascut, pentru ca oricine manifesta credin ta n el sa nu fie distrus, ci sa aiba via ta ves nica (Ioan 3:1416). Sa ne imaginam: via ta vesnic a fara durere, fara necazuri si fara suferin ta! (Revela tia 21:3, 4) Ce per spectiva minunata! Un biblist s-a exprimat astfel: Daca cimitirele ne amintesc ca via ta este trecatoa re, nvierea ne asigura ca moartea este trecatoare ( Baker Exegetical Commentary on the New Testament). Intr-adevar, nvierea lui Isus nseamna via ta!
1 MARTIE 2013

 V-ATI INTREBAT?

Care erau obiceiurile de nmormantare la evreii din secolul I?

Evreii si ngropau imediat mortii, de obicei n ziua n care avea loc decesul. De ce? Deoarece cadavrele se descompuneau repede din cauza climei foarte calde din Orientul Mijlociu. In plus, ngro parea unei persoane decedate dupa mai multe zile era, pe timpul acela, o dovada de lipsa de respect la adresa defunctului si a familiei acestuia. Evangheliile si a cel putin cartea Faptele mentioneaz patru situa tii n care ziua nmormantarii a coincis cu ziua decesului (Matei 27:5760; Faptele 5:510; 7:608:2). Cu cateva secole nainte, Rahela, sotia mult iubita a lui Iacob, a murit n timp ce ea si ntrea ga familie se aflau ntr-o calatorie. Iacob nu i-a dus trupul n mor mantul familiei, ci si-a ngropat sotia ntr-un mormant aflat pe drumul spre . . . Betleem (Geneza 35:19, 20, 2729). Din relatarile biblice care vorbesc despre obiceiurile de nmor acordau o atentie mantare la evrei ntelegem ca acestia speciala pregatirii corpului pentru nmormantare. Familia si prietenii spalau corpul celui decedat, l ungeau cu mirodenii si cu ulei parfumat si l nfasurau n panza (Ioan 19:39, 40; Faptele 9:3641). Vecinii si alte persoane veneau pentru a-si exprima regretul si pentru a con sola familia ndurerata (Marcu 5:38, 39).

Multe familii de evrei si ngropau mor tii n grote sau n morminte sapate n roca moale, ntalnita n multe regiuni din Israel. Acest obicei era mostenit de la patriarhi. Avraam, Sara, Isaac, Iacob si altii Macpela, langa Hebron (Ge au fost nmormantati n pestera neza 23:19; 25:8, 9; 49:2931; 50:13). Isus a fost ngropat ntr-un mormant sapat n stanc a (Marcu 15:46). Un astfel de mormant avea o intrare ngusta. In interiorul lui erau sapate mai multe nise sau spatii dispuse ca niste rafturi, unde erau asezate trupurile rudelor decedate. Dupa ce cadavre le se descompuneau, osemintele erau stranse si ntr-o asezate cutie de piatra numita osuar, asa n timpul lui cum se obisnuia Isus. In felul acesta, familia facea loc pentru urmatoarele nhu mari. Legea mozaica le interzicea israelitilor sa faca pregatiri de n mormantare n sabat. Intrucat Isus a murit cu aproximativ trei ore nainte de nceperea sabatului, Iosif din Arimateea si altii l-au n mormantat nainte de a termina de pregatit trupul pentru nmor mantare (Luca 23:5056). De aceea, cateva femei s-au dus la mormantul lui Isus dupa sabat pentru a termina pregatirile (Marcu 16:1; Luca 24:1).

A fost nmormantat Isus potrivit traditiei evreiesti?

TURNUL DE VEGHE

 CITITORII INTREAB A . . .

I-a promis Isus raufacatorului ca va merge la cer?

Multi oameni si pun aceasta ntrebare gandin du-se la promisiunea pe care Isus i-a facut-o rau facatorului tintuit alaturi de el: Adevarat ti spun astazi: Vei fi cu mine n Paradis! (Luca 23:43). Sa remarcam totusi ca Isus nu a zis unde avea sa fie acel Paradis. A vrut oare Isus sa spuna ca rau facatorul va fi mpreuna cu el n cer? Sa vedem mai ntai daca raufacatorul ntrunea cerintele pentru a primi viat a n cer. Cei care au sperant a cereasca trebuie sa fie botezati n apa si cu spirit sfant. Astfel, ei devin discipoli ai lui Isus, nascuti de spirit (Ioan 3:3, 5). De aseme nea, ei trebuie sa respecte normele morale ale lui Dumnezeu si sa manifeste calitati precum cinstea, integritatea si compasiunea (1 Corinteni 6:911). In plus, ei trebuie sa-si pastreze loialita tea fat a de Dumnezeu si fat a de Cristos pana la sfarsitul cursei lor pamantesti (Luca 22:2830; 2 Timotei 2:12). Numai cei care ntrunesc aces te cerinte sunt demni de a fi nviati si se califi ca pentru responsabilitatea importanta care i as teapta n cer, aceea de a sluji alaturi de Cristos o mie de ani ca preoti si regi peste omenire (Revelatia 20:6). Insa raufacatorul tintuit alaturi de Isus a trait si a murit ca un criminal (Luca 23:32, 3941). Este adevarat ca el a avut o atitudine plina de respect cand i-a spus lui Isus: Adu-ti aminte de mine cand vei ajunge n regatul tau! (Luca 23:42). Cu toate acestea, el nu a devenit un discipol al lui Isus, botezat si nascut de spirit, iar n timpul vietii dovedit integritatea si nu si-a loialitatea. Asa dar, ar fi logic sa credem ca Isus i-a promis ca va domni n cer alaturi de continuatorii sai fideli, care si-au dovedit integritatea? (Romani 2:6, 7) Sa ilustram: Daca cineva ti-a furat o suma de bani si te roaga sa-l ier ti, ai putea decide sa nu-l dai n judecata. Dar ai accepta sa-ti conduca afa cerea sau sa aiba grija de familia ta? Binenteles ca nu. Asemenea responsabilitati ta le-ai ncredin numai celor n care ai ncredere deplina. In mod similar, cei care au speranta de a trai n cer tre buie sa se dovedeasca persoane de ncredere, care vor sustine normele drepte ale lui Dumne zeu n timp ce vor domni peste omenire (Revela tia 2:10). Desi a parut sincer n ultimele sale clipe de viat a, raufacatorul nu a fost o astfel de per soana. Totusi, nu i-a spus Isus raufacatorului ca va fi cu el n cer chiar n acea zi? Nu, deoarece nici Isus nu a urcat la cer n acea zi. Trei zile, el a fost n inima pamantului, adica n mormant (Matei 12:40; Marcu 10:34). Dupa ce a nviat, el a ra mas pe pamant 40 de zile si abia apoi a urcat la cer (Faptele 1:3, 9). Prin urmare, raufacatorul nu avea cum sa fie n acea zi cu Isus n cer. Atunci unde a rauf acatorul avea sa traiasc dupa nviere? In Paradisul pamantesc, peste care va domni Isus (Faptele 24:15; Revelatia 21:3, 4). Pentru a afla mai multe despre acest Paradis si despre cerintele lui Dumnezeu, luati legatura cu Martorii lui Iehova.

 RELATARE AUTOBIOGRAFIC A

Vedeam, dar nu ntelegeam

RELATARE DE OLIVIER HAMEL

In 1975, cand aveam doi ani, mama a fost prima care si-a dat seama ca ceva nu era n regula cu mine. In timp ce ma tinea n brate, o prietena a ei a scapat un obiect greu, care a facut un zgomot puternic. Mama a observat ca nici macar nu am tresarit. La varsta de trei ani nca nu vorbeam. Apoi, specialistii au confirmat ca eram complet surd.

Cand aveam n jur de cinci ani

Parin tii mei au divor tat cand eram mic. Mama a fost nevoita sa-si creasca singura copiii: pe mine si pe ceilal ti fra ti mai mari ai mei, doi baie ti si o fat a. Pe atunci, n Fran ta, metodele folosite n scolile speciale pentru surzi erau diferite de cele din pre zent, iar unele dintre ele produceau multa suferin ta. Cu toate acestea, nca din copilarie, am avut un avantaj pe care mul ti surzi nu-l au. Sa va explic. Pe timpul acela, mul ti nva tatori credeau ca ele vii surzi trebuiau obliga ti sa nve te sa vorbeasca si sa citeasca de pe buze. De fapt, n Fran ta, unde am crescut eu, limbajul semnelor era interzis n scoli. In timpul orelor, unii copii surzi erau lega ti cu mainile la spate. Inainte de a merge la scoal a, am luat ore de lo gopedie n fiecare saptamana. Eram tinut de ma xilare sau de cap si obligat sa scot de mai multe ori sunete pe care nu le auzeam. Nu puteam comunica cu ceilal ti copii. Acei ani mi-au pricinuit multa suferin ta. Apoi, la varsta de sase ani, am mers la o scoa la speciala cu internat, unde am cunoscut pentru

prima oara al ti copii surzi. Insa si aici era inter zis limbajul semnelor. Daca vorbeam prin semne n timpul orelor, eram fie lovi ti peste degete, fie trasi pe de par. Cu toate acestea, faceam semne ascuns, folosind coduri inventate de noi. In sfar sit, puteam sa comunic cu ceilal ti copii! Au urmat patru ani ferici ti din via ta mea. Din nefericire nsa, la varsta de zece ani am fost mutat la o scoal a primara pentru copii au zitori. Am suferit foarte mult. Am crezut ca to ti ceilal ti copii surzi au murit si ca numai eu mai ramasesem. Urmand sfaturile medicilor, care se temeau ca voi uita ce nva tasem la lec tiile de lo gopedie, familia mea nu a nva tat limbajul sem nelor si nu mi-a dat voie sa stau n compania co piilor surzi. Si acum mi amintesc de vizita la un specialist n probleme de auz. Avea pe birou o carte de limbajul semnelor. Cand am vazut ima ginile de pe coperta, am aratat spre ea si am cerut cartea. Doctorul a ascuns-o imediat.1
1 Abia n anul 1991, guvernul francez a autorizat folosirea lim bajului semnelor n scolile pentru surzi.

10

TURNUL DE VEGHE

 Mama s-a straduit sa ne creasca dupa princi piile biblice. Ne lua cu ea la ntrunirile Martori lor lui Iehova din Merignac, de langa Bordeaux. Nu n telegeam prea multe lucruri la ntruniri. Insa fra tii si surorile din congrega tie stateau cu randul langa mine si-mi scriau ideile care se dis cutau. Am fost impresionat de iubirea si de inte resul lor. Acasa, mama studia Biblia cu mine, nsa nu n telegeam pe deplin sensul celor nva tate. Ma sim team ca profetul Daniel, care a spus dupa ce a primit o profe tie de la un nger: Am auzit, dar n-am n teles (Daniel 12:8). Eu nsa vedeam, dar nu n telegeam. Cu toate acestea, nva taturile de baza ale Bi bliei au prins, ncetul cu ncetul, radacini n ini ma mea. Pre tuiam lucrurile pe care le n telegeam si ncercam sa le aplic n via ta. De asemenea, n va tam observand cum se purtau ceilal ti. Biblia ne spune, de exemplu, sa fim rabdatori (Iacov 5:7, 8). Eu nsa nu n telegeam la ce se refera cuvantul rabdare. Dar, observandu-i pe fra tii mei de cre din ta cum manifestau aceasta calitate, am ajuns sa n teleg ce este rabdarea. Intr-adevar, congre ga tia crestin a a fost un mare ajutor pentru mine. Cand eram adolescent, am vazut pe strada ca ti va tineri surzi care comunicau n limbajul sem nelor. Am nceput sa ma ntalnesc cu ei pe as cuns si sa nva t limbajul semnelor francez. Cu toate acestea, am continuat sa asist la ntrunirile crestine. Aici l-am ntalnit pe Stephane, un Mar tor tanar, care s-a ocupat n mod special de mine. Depunea mari eforturi ca sa comunicam. M-am atasat mult de el. Nu dupa mult timp nsa, am primit o grea lovitura. Stephane a fost trimis la nchisoare pentru ca refuzase sa faca serviciul mi litar. Acest lucru m-a descurajat atat de mult, n cat nu am mai mers la ntruniri decat foarte rar. Dupa unsprezece luni, Stephane a iesit din n chisoare si s-a ntors acasa. Am fost foarte sur O GREA LOVITURA, APOI O SURPRIZA MINUNATA

INCEP SA STUDIEZ BIBLIA

prins cand Stephane a nceput sa comunice cu mine n limbajul semnelor. Nu-mi venea sa cred! Ce se ntamplase? In nchisoare, Stephane nva tase limbajul semnelor francez. Cand i-am obser vat misc arile mainilor si expresia fe tei, mi-am dat imediat seama ce avea sa nsemne acest lucru pentru mine. Eram n culmea fericirii! Stephane a nceput sa studieze Biblia cu mine. Abia atunci am nceput sa n teleg cu adevarat n va taturile Bibliei. Era ca si cum as fi pus cap la cap piesele unui puzzle! Cand eram copil, mi placea sa ma uit la imaginile din publica tiile noastre biblice. Faceam compara tii ntre personaje si examinam fiecare detaliu pentru a-mi ntipari n minte relatarile. Inva tasem despre Avraam, despre saman ta si despre marea mul22:1518; Retime (Geneza vela tia 7:9). Insa aceste no tiuni au capatat cu adevarat sens pentru mine abia cand mi-au fost explicate n limba jul semnelor. In sfarsit, gasi sem limba pe care puteam sa o n teleg si n care puteam sa comunic! Pentru ca acum n telegeam ce se spunea la ntruniri, m-a ajutat inima mi-a fost sensibiliza- St ephane s a n Biblia teleg ta si am vrut sa cunosc mai multe lucruri. Cu ajutorul lui Stephane, am ajuns sa n teleg din ce n ce mai bine adevarul biblic, iar n 1992 mi-am dedicat via ta lui Iehova Dumnezeu si m-am botezat. Desi facusem progrese frumoase, eram nca o persoa na nchisa si timida din cauza lipsei de comunica re din perioada copilariei.
LUPT CU TIMIDITATEA IN SFARSIT, INTELEG ADEVARUL BIBLIC

In cele din urma, micul grup de surzi din care faceam si eu parte s-a alaturat unei congrega tii din
1 MARTIE 2013

11

 Tin and o tema n limbajul semnelor francez

So tia mea, Vanessa, este un adevarat sprijin pentru mine

In Departamentul de traducere la filiala

Pessac, o suburbie a orasului Bordeaux. Aceasta schimbare a fost bine-venita si am continuat sa fac progrese pe plan spiritual. Chiar daca mi era greu sa comunic cu ceilal ti, prietenii mei auzitori faceau tot posibilul sa n teleg totul. Un cuplu, Gilles si Elodie, s-au straduit sa comunice cu mi ne. Adesea, ei ma invitau dupa ntruniri sa luam masa mpreuna sau sa bem o cafea. Am legat ast fel o prietenie frumoasa. Ce bucurie este sa faci parte dintr-un popor care urmeaza caile iubitoare ale lui Dumnezeu! In aceasta congrega tie am ntalnit-o pe Vanessa, o sora ncantatoare, sensibila si cu un puternic sim t al drepta tii. Ea nu a considerat deficien ta mea un obstacol, ci o ocazie de a nva ta sa comu nice cu o persoana surda. M-am ndragostit de ea, iar n 2005 ne-am casatorit. Desi comunicarea nu este unul dintre punctele mele tari, Vanessa m-a ajutat sa lupt cu timiditatea si sa nu ezit sa ma ex prim. Apreciez sincer sprijinul pe care mi-l ofera ca sa ma achit de responsabilita tile mele. In anul n care ne-am casatorit, Filiala Martori lor lui Iehova din Louviers (Fran ta) m-a invitat sa particip pentru o luna la un curs pentru traducatori. In ultimii ani, filiala a depus eforturi pentru a produce materiale video n limbajul semnelor francez. Dar, avand n vedere volumul mare de munca, echipa de traducatori avea nevoie de ajutor.
UN ALT DAR DE LA IEHOVA

Atat eu, cat si Vanessa am considerat ca este un mare privilegiu si un dar de la Iehova sa slu jesc la filiala. Insa recunosc ca ne-am facut si une le griji. Ne-am ntrebat: Ce se va ntampla cu gru pa noastr cu a de limbajul semnelor? Ce vom face casa? I si va g asi Vanessa un loc de munc a n zo na? Insa Iehova s-a ngrijit ntr-un mod extraordinar de noi si ne-a oferit o solu tie la fiecare pro blema. Intr-adevar, am sim tit iubirea lui Iehova pentru noi si pentru cei surzi.
SPRIJIN DIN PARTEA UNUI POPOR UNIT

Participarea la activitatea de traducere m-a aju tat sa n teleg mai bine cate eforturi se depun pen tru a-i ajuta pe surzi sa-l cunoasca pe Dumnezeu. Ma bucur cand vad ca mul ti colaboratori crestini se straduiesc sa nve te cateva semne ca sa co munice cu mine. Nu ma simt deloc neglijat! De fapt, aceste exprimari de iubire dovedesc unita tea extraordinara care exista n poporul lui Iehova (Psalmul 133:1). Ii sunt recunoscator lui Iehova ca, prin interme diul congrega tiei crestine, s-a ngrijit ntotdeauna sa existe cineva care sa ma ajute. De asemenea, ma simt onorat ca Iehova, Creatorul nostru iubi tor, m-a folosit pentru a-i ajuta pe surzi sa-l cu noasca si cu nerabda sa se apropie de el. Astept re ziua n care barierele din calea comunicarii vor fi nlaturate si to ti, ca o familie unita, vom vorbi limba pura, adica adevarul despre Iehova Dumnezeu si 3:9). despre scopurile sale (Tefania

12

TURNUL DE VEGHE

 APROPIATI-V A DE DUMNEZEU

Care este prima dintre toate poruncile?

Ce trebuie sa facem pentru a-i fi placuti lui Dum nezeu? Trebuie sa respectam un cod nesfarsit de legi? Din fericire, raspunsul este nu. Din cuvintele lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, reiese ca ceea ce pretinde Dumnezeu de la noi poate fi rezumat ntr-un singur cuvant. (Citeste Marcu 12:2831.) Sa analizam mai ntai contextul n care a rostit Isus aceste cuvinte. Era 11 nisan, cu cateva zile nainte de moartea sa. El preda n templu. Dusma nii lui ncercau sa-l prinda n cursa punandu-i ntre bari care erau subiectul unor dezbateri interminabi le. sale, el i-a lasat fara cuvinte. Prin raspunsurile In cele din urma, Isus a fost ntrebat: Care este prima dintre toate poruncile? (versetul 28). Aceasta nu era o ntrebare usoar a. Unii evrei aveau discutii aprinse cu privire la care era cea din tai, sau cea mai importanta, porunca dintre cele peste 600 de legi care alcatuiau Legea mozaica. Iar altii, dupa cat se pare, afirmau ca toate legile sunt la fel de importante si ca ar fi gresit ca unele porunci sa fie considerate mai importante decat al tele. Cum a raspuns Isus la aceasta ntrebare? Isus a mentionat doua porunci, nu una. Prima este: Sa-l iubesti pe Iehova, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau, cu toata mintea ta si cu toata for ta ta (versetul 30; Deuteronomul 6:5). Termenii inima, minte, suflet si for t a nu se exclud.1 Care este deci sensul cuvintelor lui Isus? Iubirea pentru Iehova trebuie sa implice n treaga fiint a, cu toate capacitatile si resursele ei. Intr-o lucrare de referint a se spune: Iubirea pentru Dumnezeu trebuie sa fie completa (The Exposi tors Bible Commentary). Daca l iubim pe Dumne zeu n acest fel, vom face tot posibilul sa avem un mod de viat a aprobat de el (1 Ioan 5:3).
1 In Biblie, termenul suflet se refera la ntreaga persoana. Asa dar, sufletul poate include inima, mintea si forta.

A doua porunca mentionat a de Isus este: Sa-l iubesti pe aproapele tau ca pe tine nsuti (versetul 31; Leviticul 19:18). Iubirea pentru Dumnezeu si iu birea pentru semeni sunt ntr-o stransa legatura. Daca l iubim pe Dumnezeu, ne vom iubi si seme nii (1 Ioan 4:20, 21). Iar daca ne iubim semenii ca pe noi nsine, ne vom purta cu ei asa cum am dori sa se poarte ei cu noi (Matei 7:12). In acest fel do vedim ca l iubim pe Dumnezeul care ne-a creat dupa imaginea sa atat pe noi, cat si pe ei (Geneza 1:26).

Tot ce pretinde Iehova de la slujitorii sai poate fi rezumat ntr-un singur cuvant: iubire
Cat de importante sunt poruncile de a-l iubi pe Dumnezeu si de a ne iubi semenii? Isus ne spune: Nu exista alta decat acestea porunca mai mare (versetul 31). In relatarea paralela, Isus a spus ca din aceste doua porunci deriva toate celelalte porunci (Matei 22:40). Nu trebuie sa facem mari eforturi pentru a-i fi placuti lui Dumnezeu. Tot ce pretinde el de la noi poate fi rezumat ntr-un singur cuvant: iubire. Aceasta a fost si va fi mereu esenta nchinarii ade varate. Insa iubirea nu presupune doar cuvinte sau sentimente, ci fapte (1 Ioan 3:18). Va invitam sa aflati cum puteti cultiva si manifesta iubire pentru Iehova, Cel care este iubire (1 Ioan 4:8).

SUGESTIE PENTRU CITIREA BIBLIEI IN MARTIE: Marcu 9Luca 6

 INVATA TI-V A COPIII

Petru si Anania au mintit

CE LEC TIE INVAT AM DE LA EI?
A minti nseamna a spune un lucru despre care stii ca nu este adevarat. Ai mintit vreodata?1 Chiar si unii adulti care l iubesc pe Dumnezeu au mintit. Cunosti un personaj biblic care a mintit? Unul dintre ei este Petru, un apostol al lui Isus. Stii de ce a mintit el? Asculta relatarea. Dupa arestarea sa, Isus este dus la casa mare lui preot. Este trecut de miezul noptii. Petru intr a n curtea marelui preot fara sa fie recunoscut. In lumi na focului, servitoarea marelui preot, care l-a lasat sa intre, l recunoaste. Si tu erai cu Isus, spune ea. Cuprins de frica, Petru neaga. Mai tarziu, o alta servitoare l-a vazut. Ea spu ne: Omul acesta era cu Isus. Petru neaga din nou. Dupa putin timp, niste oameni se apropie de el si tu esti unul dintre ei. i zic: Cu sigurant a, si Cuprins de frica, Petru minte a treia oara, spu nand: Nu-l cunosc pe omul acesta!. Atunci se au de cantatul unui cocos. Isus se uita la Petru, iar el si aminteste ce i-a spus Isus cu cateva ore n urma: Inainte sa cante cocosul, ma vei renega de trei ori. Petru ncepe sa planga. Ii pare atat de rau! Ti s-ar putea ntampla si ceva asemanator? tie Poate ca esti la scoal a si i auzi pe colegii tai vor bind despre Martorii lui Iehova. Ei nu saluta dra pelul, spune unul dintre ei. Nu si sarbatoresc zilele de nastere, adauga altul. Iar un altul spune: Nu sunt crestini pentru ca nu tin Craciunul. Apoi, un coleg te ntreaba: Nu-i asa ca si tu esti Martor al lui Iehova? Ce vei spune? Pregateste-te sa raspunzi la astfel de ntrebari nainte de a fi pus ntr-o situatie de acest gen. Pe tru nu a fost pregatit, iar cand a fost supus la pre 1 Linia marcheaza o pauza. Daca i cititi acest articol unui copil, permiteti-i sa se exprime.

14

 siuni, el a mintit. Insa i-a parut foarte rau pentru ce a facut, motiv pentru care Dumnezeu l-a iertat. Anania este un alt discipol al lui Isus din secolul I care a mintit. Dar Dumnezeu nu l-a iertat nici pe el, nici pe Safira, sotia lui. Ea a fost de acord ca sotul ei sa minta. Sa vedem de ce Dumnezeu nu i-a iertat pe Anania si pe Safira. La zece zile dupa ce Isus se desparte de apos toli si se ntoarce la Dumnezeu n cer, aproximativ 3000 de oameni sunt botezati n Ierusalim. Multi dintre ei au venit din tinuturi ndepartate pentru a lua parte la Sarbatoarea Penticostei. Dupa ce au devenit discipoli ai lui Isus, ei au vrut sa mai rama na un timp ca sa nvete mai multe lucruri despre noua lor credint a. Asadar, unii discipoli ai lui Isus i ajuta din punct de vedere material, folosindu-si banii. Anania si ei pe cei bote sotia lui vor sa-i ajute si zati de curand. Pentru a face rost de bani, ei vand un teren. Anania le duce banii apostolilor si le spu ne ca aceea era ntreaga suma obtinut a din van zarea terenului. Dar nu este adevarat. El a oprit o parte din bani. Dumnezeu i face cunoscut lucrul acesta lui Petru. De aceea, Petru i spune lui Ana nia: Ai cautat sa-i nseli nu pe oameni, ci pe Dum nezeu. Auzind aceste cuvinte, Anania cade si si da ultima suflare. Dupa aproximativ trei ore, intra si sotia ce i se ntamplase so lui Anania. Fara sa stie tului ei, Safira spune aceeasi minciuna, apoi cade si si da ultima suflare. O lectie impresionanta! Cat de important este sa spunem adevarul! Cu totii trebuie sa nvat am aceas ta lectie. ndeosebi cand Totusi, toti facem greseli, suntem tineri. Nu te bucuri ca Iehova te iube si ste te va ierta asa cum l-a iertat pe Petru? Insa nu uita ca trebuie sa spui adevarul. Iar, daca vei face vreodata greseala de a minti, trebuie sa-l implori pe Dumnezeu sa te ierte. Petru a facut acest lucru si a fost iertat. Daca te straduiesti s a nu min ti, Dumne zeu te va ierta si pe tine.
CITESTE IN BIBLIE

Matei 26:6975 Faptele 2:3842; 4:3237; 5:111

 R ASPUNSURI LA INTREB ARI BIBLICE

De ce este numit Isus Fiul lui Dumnezeu?

Dumnezeu nu are o sotie la cu care a dat nastere copii. El este Creatorul a tot ce are viat a. Oamenii au fost creati cu capacitatea de a imita calitatile divine. De aceea, Adam, primul om creat de Dum nezeu, este numit un fiu al lui Dumnezeu. In mod asemanator, Isus este numit Fiul lui Dumnezeu deoarece a fost creat cu calitati ca ale Tatalui sau. (Cititi Luca 3:38; Ioan 1:14, 49.)

Cand a fost creat Isus?

Dumnezeu l-a creat pe Isus nainte de a-l crea pe Adam. Prin intermediul lui Isus, Dumnezeu a facut toate celelalte lucruri, inclusiv ngerii. De aceea, Biblia l numeste pe Isus ntaiul nascut din toata crea lui Dumnezeu. (Cititi Coloseni 1:15, 16.) tia Inainte de a se naste n Betleem, Isus a trait ca spirit n cer. La timpul stabilit, Dumnezeu a tran sferat viata lui Isus n uterul Mariei. Astfel, Isus s-a nascut ca om. (Cititi Luca 1:3032; Ioan 6:38; 8:23.) Dar de ce l-a trimis Dumnezeu pe Isus pe pa mant? Ce rol special a ndeplinit Isus? Raspunsu rile la aceste ntrebari se gasesc n Biblie. Ele va vor ajuta sa ntelege ti mai bine si sa pretui ti tot ce au facut pentru noi Dumnezeu si Isus.

Inainte de a se naste n Betleem, Isus a trait ca spirit n cer

Pentru mai multe informa tii, vezi capitolul 4 din aceasta carte, publicata de Martorii lui Iehova.
CE NE INVAT A n realitate BIBLIA?

CITITI RASPUNSUL ONLINE LA ALTE INTREBARI BIBLICE

n o

Pute ti descarca gratuit aceasta revista, precum si edi tii anterioare

m q

Articole si activita ti pentru parin ti, adolescen ti si copii

Biblia disponibila online n aproximativ 50 de limbi

wp13 03/01-M