Professional Documents
Culture Documents
3 9
2
1 max
1
10 213 , 306481 116 841 14 , 3 1
2
m L
D
V
,
_
3 9
2
2 max
2
10 835 , 168288 93 576 14 , 3 2
2
m L
D
V
,
_
3 9
2
3 max
3
10 891 , 922011 198 25 , 1482 14 , 3 3
2
m L
D
V
,
_
3 9
2
4 max
4
10 478 , 625965 131 1521 14 , 3 4
2
m L
D
V
,
_
3 9
2
5 max
5
10 197 , 807675 204 25 , 1260 14 , 3 5
2
m L
D
V
,
_
3 9
2
6 max
6
10 016 , 848230 192 25 , 1406 14 , 3 6
2
m L
D
V
,
_
3 9
2
7 max
7
10 056 , 1603589 217 25 . 2352 14 , 3 7
2
m L
D
V
,
_
3 9
2
8 max
8
10 728 , 492601 128 1225 14 , 3 8
2
m L
D
V
,
_
3 9
2
9 max
9
10 049 , 94287 98 25 , 306 14 , 3 9
2
m L
D
V
,
_
3 9
2
10 max
10
10 347 , 706858 160 25 , 1406 14 , 3 10
2
m L
D
V
,
_
3 9
2
11 max
11
10 81 , 539424 153 25 , 1122 14 , 3 11
2
m L
D
V
,
_
3 9
2
12 max
12
10 311 , 927002 194 1521 14 , 3 12
2
m L
D
V
,
_
3 9
2
13 max
13
10 277 , 75266 88 25 , 272 14 , 3 13
2
m L
D
V
,
_
3 9
2
14 max
14
10 552 , 1521611 224 25 , 2162 14 , 3 14
2
m L
D
V
,
_
3 9
2
15 max
15
10 119 , 627566 178 25 , 1122 14 , 3 15
2
m L
D
V
,
_
b) Determinarea greutatii brute
Densitatea materialului este:
3 3
/ 7800 / 8 . 7 m kg cm g
Formula densitatii materialului este:
V
m
Greutatea bruta=masa
[ ] kg V m
kg m m kg V m 39 , 2 10 213 , 306481 / 7800
3 9 3
1 1
i
i
x
, supus conditiilor:
reg numar x x
I i E t x C R
n S F x K
I i n S F x
i i
an rec i i
j
tij j tpli i ui
j
tij j tpli i
int , 0
, ...... 1 , 0
, ..... 1 ,
+
j
tij j tpli i
n S F x
( ) ( ) an t h s D F
rep tpli
min/ 224640 60 416 4160 8 2 260 % 10 8 2 260
( ) 62 . 0 4325 4779 5852 6370 6768 5 224640
1 1
+ + + + x x
( ) ( ) 44 . 11 4325 28 4779 53 5852 74 6370 97 6768 93 76 224640
2 2
+ + + + + x x
( ) ( ) ( ) 45 . 9 4325 63 77 4779 71 48 5852 75 6370 44 36 6768 0 224640
3 3
+ + + + + + + x x
42 . 0 4325 0 4770 0 3940 0 6370 0 6768 14 224640
4 4
+ + + + x x
18 . 4 4325 28 4779 27 5852 38 6370 35 6768 36 224640
5 5
+ + + + x x
Cel de-al doilea termen al sistemului de inegalitatii conduce la urmatoarele rezultate:
j
tij j tpli i ui
n S F x K
( ) 83 . 0 4325 4779 5852 6370 6768 5 224640 75 . 0
1 1
+ + + + x x
( ) ( ) 24 . 15 4325 28 4779 53 5852 74 6370 97 6768 93 76 224640 75 . 0
2 2
+ + + + + x x
( ) ( ) 01 . 11 4325 78 4779 71 48 5852 75 6370 44 36 6768 0 224640 75 . 0
3 3
+ + + + + + x x
07 . 1 4325 20 4770 0 3940 0 6370 0 6768 14 224640 75 . 0
4 4
+ + + + x x
57 . 5 4325 28 4779 27 5852 38 6370 35 6768 36 224640 75 . 0
5 5
+ + + + x x
Daca se considera ca toate componentele care vor materializa modulele-operatie i
sunt nou achizitionate, cunoastem costurile lor C
i
, atunci ecuaia de eficienta a sistemului
devine:
0 66 . 1
an rec i i
E t x C
unde: E
an
= EPC+BS+EENC
EPC - economia la pretul de cost
EENC - efecte economice necuantificabile
BS - beneficii suplimentare
[ ] an lei
IPM CAS
S n
S EPC
i j
tij tij
j
/
100
1
100
1
60
,
_
+
,
_
unde: C
1000 PM
- costuri la 1000 lei productie realizata [lei]
F
tm
- fondul de timp de lucru anual al unui muncitor [ore/an]
W - productivitatea medie a muncii realizata [lei/an * persoan]
( ) ( )
an lei BS
BS
/ 24 . 257503
25 . 0 19850 1880 60 / 198 4325 204 4779 192 5852 217 6370 224 6768
+ + + +
Ean= EPC+BS+EENC=1466600.24+257503.24+175000=1899103.48lei/an
In urma acestor calcule se poate determina ecuatia de eficienta a sistemului:
0 66 . 1
an rec i i
E t x C
unde: C
i
- costul utilajelor de la operatia i
trec durata de recuperare a investitiei este de 5 ani
( ) 0 1899103.48 5 38400 8700 29400 28000 5400 66 . 1
5 4 3 2 1
+ + + + x x x x x
4 . 9495517 63744 14442 48804 46480 8964
5 4 3 2 1
+ + + + x x x x x
4.2. Rezolvarea modelului matematic
Modelul va cuprinde o functie obiectiv si 11 restrictii. Asezand coeficientii
necunoscutelor x
i
sub forma matriceala pentru a putea fi rezolvat cu ajutorul programarii
matematice liniare.
Prima linie reprezinta funcia obiectiv:
min Z = x
1
+ x
2
+ x
3
+ x
4
+ x
5
,
celelalte linii deteminand numarul de masini necesar pentru fiecare modul de prelucrare,
conform notatiei initiale x
1
= centruire, x
2
=strunjire, x
3
= frezare, x
4
= gurire, x
5
= rectificare.
Valoarea 28094 reprezint suma seriilor anuale ale reperelor din clasa A, iar 224640
reprezinta fondul de timp disponibil al unei masini.
Ultima linie a matricii este ecuatia de eficienta a sistemului:
0 66 . 1
an rec i i
E t x C
Modelul va fi rulat pe calculator fara restrictia ca x
i
sa fie numar intreg. In urma rularii
programului, s-au obtinut urmatoarele rezultate:
x
1
=0.62; x
2
= 11.44 ; x
3
=9.45 ; x
4
= 0.42 ; x
5
=4.18.
Cu aceste rezultate se calculeaza gradul de utilizare al fiecarui modul-operatie:
[%] 100
sin .
sin .
i ma de adoptat nr
i ma de teoretic nr
K
ui
% 62 100
1
62 . 0
uc
K
% 88 100
13
44 . 11
% 33 . 95 100
12
44 . 11
uS uS
K K
% 91 . 85 100
11
45 . 9
% 5 . 94 100
10
45 . 9
uF uF
K K
% 42 100
1
42 . 0
uG
K
% 6 . 83 100
5
18 . 4
uR
K
Deoarece gradul de incarcare la operatiile de strunjire si frezare este prea mare, se mai
adauga o masina.
Trebuie precizat ca aceasta configurare a sistemului a fost efectuata in conditii
statice, netinandu-se seama de caracterul aleator al intrarii diferitelor repere in sistem si nici
de caracterul aleator al prelucrarilor in cadrul modulelor.
4.3. Amplasarea spatiala a modulelor de prelucrare ale SFF
Pentru a rezolva acest aspect se va folosi metoda gamelor fictive. Aceasta metoda
urmareste, in principal, realizarea unor fluxuri de fabricatie fara intoarceri.
In cele ce urmeaza se va prezenta fluxul de fabricatie pentru reperele ce intra in
nucleul tipologic.
Tabel 9
Asadar, din cele 5 repere din nucleul tipologic, 5 au intoarceri de flux, intoarceri ce
trebuie eliminate. Pentru a face acest lucru, este necesar a completa un tabel cu incarcarea
modulelor pe numere de operatie.
Pentru generarea acestui tabel se procedeaza astfel:
- se calculeaza consumul anual de timp (timpul unitar inmultit cu seria anuala de
fabricatie pentru fiecare tip de prelucrare) la toate reperele cuprinse in nucleul tipologic;
-numarul teoretic N
t
de masini se calculeaza prin impartirea valorii consumului anual
de timp pe fiecare tip de operatie la 224640, valoare ce reprezinta fondul anual de timp al unei
masini.
Tabel 10
Modul
op.
Incarcare corespunzatoare nr. crt al reperelor in
cadrul procesului tehnologic
[min/an]
Incarcar
ea
anuala
totala
[min/an]
Numar
teoretic
de
masini
Numar
masini
adoptat Op.1 Op.2 Op.3 Op.4 Op.5
C 140470 140470 0.625 1
S 514368 1425325 629424 2569117 11.436 13
F 1230637 892064 2122701 9.449 11
G 94752 94752 0.422 1
R 222376 703756 926132 3.894 5
Eliminarea intoarcerilor in flux se realizeaza prin ordonarea incarcarilor
corespunzatoare numarului curent al operatiei de-a lungul diagonalei principale, asa dupa cum
se arata in tabelul 11.
Tabel 11
Mod Incarcare corespunzatoare nr. crt al reperelor in cadrul Incarcarea Numar Numar
M
O
D
Op.
Nr.crt. al
operatiei
in cadrul
procesului
tehnologic
pentru
R14
Flux
tehno
logic
R14
Nr.crt. al
operatiei in
cadrul
procesului
tehnologic
pentru R7
Flux
tehno
logic
R7
Nr.crt. al
operatiei in
cadrul
procesului
tehnologic
pentru R6
Flux
tehno
logic
R6
Nr.crt. al
operatiei in
cadrul
procesului
tehnologic
pentru R5
Flux
tehno
logic
R5
Nr.crt. al
operatiei in
cadrul
procesului
tehnologic
pentru R3
Flux
tehno
logic
R3
C 1 1 1 1 1
S 2,4 3 3 3 3
F 2,4 2 2,4 2,4
G 3
R 5 5 4 5 5
op.
procesului tehnologic
[min/an]
anuala
totala
[min/an
teoretic
de
masini
masini
adoptat
Op.1 Op.2 Op.3 Op.4 Op.5
C 140470 140470 0.625 1
S
1
514368 514368 2.289 3
F
1
1230637 1230637 5.478 6
S2 1425325 1425325 6.344 7
G 94752 94752 0.422 1
S3 629424 629424 2.802 3
F
2
892064 892064 3.971 5
R
1
222376 222376 0.99 1
R
2
703756 703756 3.133 4
Aceasta procedura atrage dupa sine divizarea modulelor de prelucrare, ducand la
cresterea numarului de masini.
Amplasarea in spatiu a acestor module se poate face in mai multe variante, tinandu-se
cont de spatiul efectiv de lucru existent, de scurtarea traseelor de transport, asigurand
scurtarea si simplificarea comunicatiilor dintre module. In toate situatile este nevoie de o
economisire a spatiului de aceea e nevoie de o aranjare judicioasa a masinilor.
Tabel 12
Mod
op.
Incarcare corespunzatoare nr. crt al reperelor in
cadrul procesului tehnologic
[min/an]
Incarcarea
anuala
totala
[min/an]
Numar
teoretic
de
masini
Numar
masini
adoptat
Op.1 Op.2 Op.3 Op.4 Op.5
C 140470 140470 0.625 1
S
1
514368 514368 2.289 3
F
1
1230637 1230637 5.478 6
G 94752 94752 0.422 1
S2 2054749 2054749 9.147 10
F
2
892064 892064 3.971 5
R
1
926132 926132 4.123 5
Tabel 13
M
O
D
Op.
Nr.crt. al
operatiei
in cadrul
procesului
tehnologic
pentru
R14
Flux
tehno
logic
R14
Nr.crt. al
operatiei in
cadrul
procesului
tehnologic
pentru R7
Flux
tehno
logic
R7
Nr.crt. al
operatiei in
cadrul
procesului
tehnologic
pentru R6
Flux
tehno
logic
R6
Nr.crt. al
operatiei in
cadrul
procesului
tehnologic
pentru R5
Flux
tehno
logic
R5
Nr.crt. al
operatiei in
cadrul
procesului
tehnologic
pentru R3
Flux
tehno
logic
R3
C 1 1 1 1 1
S
1
2
F
1
2 2 2 2
G 3
S
2
4 3 3 3 3
F
2
4 4 4
R
1
5 5 4 5 5
Pe baza acestor consideratii pentru cazul nostru, amplasarea spatiala a modulelor de
lucru ar putea fi de urmatorul gen:
Figura 2 Amplasarea utilajelor
4.4. Determinarea valorii robotilor inclusi in sistem
Din analiza statistica a sistemelor flexibile de fabricatie cu prelucrare mecanica, care
prelucreaza piese de rotatie si prismatice, structura S.F.F. cuprinde in medie un robot la 4.38
unitati de prelucrare.
Conform acestei statistici, pentru cazul nostru, vom avea:
31/4.38 = 7.08=> 8 roboti
Problema estimarii valorii robotilor este relativ dificila, data fiind diversitatea acestora
ca performante si modele constructive. A aprecia insa valoarea robotilor este absolut necesar
in perioada de proiectare a S.F.F. in vederea calculului necesarului de fonduri de investitii
pentru introducerea S.F.F.
Estimarea pretului robotilor pleaca de la 5 caracteristici ale acestora. Redam acest
calcul in continuare, pe baza a 5 caracteristici:
m
p
- capacitatea portanta a robotului [Kg], adica greutatea maxima a reperului;
g
m
- grade de mobilitate ale robotului;
v
sl
- volumul spatiului de lucru al robotului;
v
med
- viteza medie de deplasare pe traiectorie [m/s];
p
p
- precizia de pozitionare [mm];
Pe baza performantelor robotilor se obtin punctaje. Insumand punctajele pentru
toate caracteristicile avute in vedere, se obtine un numar global de puncte care se transforma
in valoare astfel:
Ccom = cursul comercial al leului in raport cu euro
=> Ccom = 4 lei/EUR
Pentru cazul nostru performantele robotilor sunt:
g
m
= 5 ; v
sl
= 10 m
3
; v
med
= 0.9 m/s ; p
p
= t 1 mm
Pe baza acestor date se obtine urmatorul punctaj pentru roboti:
- m
p
= 0.3 puncte
- g
m
= 3.2 puncte
- v
sl
= 0.9 puncte Total = 11 puncte
- v
med
=2.1 puncte
- p
p
= 4.5 puncte
Actionarea fiind hidraulica si considerand Ccom = 4 [lei/EUR], pretul estimativ pentru un
robot va fi: P
robot
= lei 282084 2 / 4 11 12822
Presupunand ca intregul sistem de transfer este realizat de cei 8 roboti, se poate estima
costul S.F.F. astfel:
-modulul de centruire (1 masina) 1*5400 = 5400 lei
-modulul de strunjire (13 masini) 13*28000 = 364000lei
-modulul de frezare (11 masini) 11*29400 = 323400lei
-modulul de gaurire (1 masini) 1*8700 = 8700lei
-modulul de rectificare (5 masini) 5*38400= 192000lei
Total 893500lei
Sistemul de transfer:
- roboti (8 unitati) 8* 282084 =2256672lei
Total 3150172lei
5. Determinarea loturilor optime de fabricatie in SFF
Problematica determinarii loturilor de fabricatie in SFF trebuie neaparat asociata cu
modul de lucru al SFF. Am putea considera doua principale modalitati de functionare a SFF:
a) tipurile de repere intra in sistem aleator in mod individual
b) tipurile de repere intra in sistem determinist in mod individual sau grupate in loturi.
Determinarea loturilor optime se realizeaza cu formula:
n
n
n
i
i
n
i i
i
i i
Q
N
Q
N
Q
N
K
a
P
N
c N
K .... ,
2
1
2
2
1
1
1
1
*
,
_
*
*
K
N
Q
i
i
unde: Q
*
i
-marimea optima a lotului de fabricatie [buc/lot]
K
*
-numarul optim de loturi pe an
N
i
-seria anuala [buc/an]
C
i
-costul unitar al reperului de tipul i [lei/buc]
-rata stocarii =0.2 [lei/leu*an]
p
i
-capacitatea de productie a sistemului pentru reperul de tip i [buc/an]
a
i
-costul lansarii in fabricatie a unui lot de repere tip i [lei/lot]
5.1. Determinarea costului de lansare
Costul de pregatire incheiere a
i,
se obtine prin media aritmeticaa valorilor de pe
coloana aferenta reperului i din matricea coeficientilor de afinitate si valoarea unui punct de
afinitate care este de 90 lei.
Matricea coeficientilor de afinitate, valoarea costului lansarii Tabel 14
R14 R7 R6 R5 R3
R14 0 1 2 4 3
R7 1 0 2 3 4
R6 3 4 0 2 1
R5 4 3 1 0 2
R3 3 4 1 2 0
11/4=2.75 12/4=3 6/4=1.5 11/4=2.75 10/4=2.5
a
i
(lei/lot)
2.75*10.5=
=28.87
3*10.5=
=31.5
1.5*10.5=15.75 2.75*10.5=
=28.87
2.5*10.5=
=26.25
5.2. Determinarea costului unitar al fiecarui reper
Costul piesei de tip ise calculeaza cu formula:
C
i
= P
Ci
- MN
P
Ci
= M+MN(1 + Rs/100)](1+ Ri/100)
unde: M cheltuielile cu materialul [RON/buc]
MN-cheltuielile cu manopera
RI -regia intreprinderii [%] = (30%)
RS-regia sectiei [%] = (300%)
M=P
M
GB(1 + Tra/100) - G
des
P
des
unde: G
B
-greutatea bruta
P
M
-pretul materialului (3.85 lei/kg)
Tra-cheltuieli de transport-aprovizionare (5%)
G
des
-greutatea deseului (25% din G
B
)
P
des
-pretul de valorificare a deseului (0.88 lei/kg)
,
_
,
_
100
1
100
1
60
IMP CAS
s n
MN
tij tij
unde: n
tij
-timpul de prelucrare pentru reperul i
s
tij
-salariul tarifar orar brut al muncitorului (10.7 lei/ora)
Cu aceste date se calculeaza ci pentru toate reperele din nucleul tipologic.
MN=(224+217+192+204+198)/60*10.7(1-35/100)(1-7/100) = 1035/60*10.7*0.65*0.93 =
=111.575 [lei/buc]
Cheltuielile cu materialul se calculeaza pentru fiecare reper in parte.
M
R14
=11.8683.85(1+0.05)-(2.9670.88) = 45.366 [lei/buc]
GN
des
= GB*25%
GN
des
= 11.868*25/100 = 2.967 [kg]
M
R7
=12.5083.851.05-(3.1270.88) = 47.811 [lei/buc]
GN
des
= 12.508*25/100 = 3.127 [kg]
M
R6
=6.6163.851.05-(1.6540.88) = 25.29 [lei/buc]
GN
des
= 6.616*25/100 = 1.654 [kg]
M
R5
=6.33.851.05-(1.5750.88) = 24.081 [lei/buc]
GN
des
= 6.3*25/100 = 1.575 [kg]
M
R3
=0.0123.851.05-(0.0030.88) = 0.046 [lei/buc]
GN
des
= 0.012*25/100 = 0.003 [kg]
P
Ci
= (M+MN)*(1 + Rs/100)*(1+ Ri/100)
(1+Rs/100) = 1+300/100 = 4
}
4*1.3 = 5.2
(1+Ri/100) = 1+30/100 = 1.3
P
C14
=(45.366+111.575) 5.2 = 816.093 [lei/buc]
P
C7
= (47.811+111.575)5.2 = 828.807 [lei/buc]
P
C6
= (25.29+111.575)5.2 = 711.698 [lei/buc]
P
C5
= (24.081+111.575)5.2 = 705.411 [lei/buc]
P
C3
= (0.046+111.575)5.2 = 580.429 [lei/buc]
Capacitatea de productie a sistemuluiP
i
de a produce sortimentul i s-a determinat
pornind de la capacitatile fiecarui modul. La calcul s-a utilizat metoda coeficientului fondului
de timp. Rezultatele sunt trecute in urmatoarele tabelele.
Centruire (C) 1 masina Tabel 15
Reper Seria anuala Timp de Consum anual de Coef. Capacitate de
0
[buc/an]
1
prel.unitar
[min/buc]
2
timp de prel.
[min/an]
3=1*2
fondului de
timp
4
productie
[buc/an]
5=1*4
R14 6768 5 33840 1.599 10822.032
R7 6370 5 31850 1.599 10185.63
R6 5852 5 29260 1.599 9357.348
R5 4779 5 23895 1.599 7641.621
R3 4325 5 21625 1.599 6915.675
Total 140470
Coeficientul de timp s-a determinat prin impartirea fondului de timp disponibil,
224640, (se inmulteste aceasta valoare cu numarul de masini) la valorea totala a consumului
anual de timp, 140470. Capacitatea de productie se determina inmultind coeficientul de timp
cu seria anuala de fabricatie.
Strunjire (S
1
) 3 masini Tabel 16
Reper
0
Seria anuala
[buc/an]
1
Timp de
prel.unitar
[min/buc]
2
Consum anual de
timp de prel.
[min/an]
3=1*2
Coef.
fondului de
timp
4
Capacitate de
productie
[buc/an]
5=1*4
R14 6768 76 514368 1.31 8867.368
Total 514368
Coeficientul fondului de timp de lucru al modulului operatiei de strunjire 1 este:
2246403/514368=673920/514368=1.31
Frezare (F1) 6 masini Tabel 17
Reper
0
Seria anuala
[buc/an]
1
Timp de
prel.unitar
[min/buc]
2
Consum anual de
timp de prel.
[min/an]
3=1*2
Coef.
fondului de
timp
4
Capacitate de
productie
[buc/an]
5=1*4
R7 6370 36 229320 1.095 6975.15
R6 5852 75 438900 1.095 6407.94
R5 4779 48 229392 1.095 5233.005
R3 4325 77 333025 1.095 4735.875
Total 1230637
Coeficientul fondului de timp de lucru al modulului operatiei de frezare 1 este:
2246406/1230637=1347840/1230637=1.095
Gaurire (G) 1 masina Tabel 18
Reper
0
Seria anuala
[buc/an]
1
Timp de
prel.unitar
[min/buc]
2
Consum anual de
timp de prel.
[min/an]
3=1*2
Coef.
fondului de
timp
4
Capacitate de
productie
[buc/an]
5=1*4
R14 6768 14 94752 2.37 16040.16
Total 94752
Coeficientul fondului de timp de lucru al modulului operatiei de gaurire este:
2246401/94752=2.37
Strunjire (S2) 10 masini Tabel 19
Reper Seria anuala
[buc/an]
Timp de
prel.unitar
[min/buc]
Consum anual de
timp de prel.
[min/an]
Coef.
fondului de
timp
Capacitate de
productie
[buc/an]
0 1 2 3=1*2 4 5=1*4
R14 6768 93 629424 1.093 7397.424
R7 6370 97 617890 1.093 6962.41
R6 5852 74 433048 1.093 6396.236
R5 4779 53 253287 1.093 5223.447
R3 4325 28 121100 1.093 4727.225
Total 2054749
Coeficientul fondului de timp de lucru al modulului operatiei de strunjire 2 este:
22464010/2054749=2246400/2054749=1.093
Frezare (F2) 5 masini Tabel 20
Reper
0
Seria anuala
[buc/an]
1
Timp de
prel.unitar
[min/buc]
2
Consum anual de
timp de prel.
[min/an]
3=1*2
Coef.
fondului de
timp
4
Capacitate de
productie
[buc/an]
5=1*4
R7 6370 44 280280 1.259 8019.83
R5 4779 71 339309 1.259 6016.761
R3 4325 63 272475 1.259 5445.175
Total 892064
Coeficientul fondului de timp de lucru al modulului operatiei de frezare 2 este:
2246405/892064=1123200/892064=1.259
Rectificare (R) - 5 masini Tabel 21
Reper
0
Seria anuala
[buc/an]
1
Timp de
prel.unitar
[min/buc]
2
Consum anual de
timp de prel.
[min/an]
3=1*2
Coef.
fondului de
timp
4
Capacitate de
productie
[buc/an]
5=1*4
R14 6768 36 243648 1.212 8202.816
R7 6370 35 222950 1.212 7720.44
R6 5852 38 222376 1.212 7092.624
R5 4779 27 129033 1.212 5792.148
R3 4325 25 108125 1.212 5241.9
Total 926132
Coeficientul fondului de timp de lucru al modulului operatiei de rectificare este:
2246405/926132=1123200/926132=1.212
Pentru fiecare reper se construieste balanta capacitatilor de productie; capacitatile de
productie a sistemului pentru fiecare reper Pi va fi data de minumul capacitatilor modulelor
care concura la realizarea reperului respectiv.
Tabel 22
Reperul 14
Modul operatie Capacitatea de productie
C = 5 10822.032
S1 = 76 8867.368
G = 14 16040.16
S2 = 93 7397.424
R = 36 8202.816
Figura 3. Capacitatea de productie pentru reperul 14
Tabel 23
Reperul 7
Modul operatie Capacitate de productie
C = 5 10185.63
F1 = 36 6975.15
S2 = 97 6962.41
F2 = 44 8019.83
R = 35 7720.44
Figura 4. Capacitatea de productie pentru reperul 7
Tabel 24
Reperul 6
Modul operatie Capacitate de productie
C = 5 9357.348
F1 = 75 6407.94
S2 = 74 6396.236
R = 38 7092.624
Figura 5. Capacitatea de productie pentru reperul 7
Tabel 25
Reperul 5
Modul operatie Capacitate de productie
C = 5 7641.621
F1 = 48 5233.005
S2 = 53 5223.447
F2 = 71 6016.761
R = 27 4635.63
Figura 6. Capacitatea de productie pentru reperul 5
Tabel 26
Reperul 3
Modul operatie Capacitate de productie
C = 5 6915.675
F1 = 77 4735.875
S2 = 28 4727.225
F2 = 63 5445.175
R = 25 5241.9
Figura 7. Capacitatea de productie pentru reperul 3
Avand acum toate valorile cunoscute, se poate determina K
*
cu formula aratata anterior:
( )
109 64 . 108
48 . 262
759 . 3098283
25 . 26 87 . 28 75 . 15 5 . 31 87 . 28 2
)] 9 . 5241 / 4325 1 (
) 148 . 5792 / 4779 1 ( ) 624 . 7092 / 5852 1 ( ) 44 . 7720 / 6370 1 ( ) 816 . 8202 / 6768 1 [( 2 . 0
)] 854 . 468 4325 ( ) 836 . 593 4779 ( ) 123 . 600 5852 ( ) 232 . 717 6370 ( ) 518 . 704 6768 [(
2
1
*
1
1
+ + + +
+ + + +
+ + + +
,
_
n
i
i
n
i i
i
i i
a
P
N
C N
K
K*=108.64 => K*=109 (lot/an)
QR1=N14/K*=6768/109=62.09=63 [buc/lot]
QR4=N7/K*=6370/109=58.44=59 [buc/lot]
QR2=N6/K*=5852/109=53.68=54 buc/lot]
QR10=N
5
/K*=4779/109=43.84=44 [buc/lot]
QR15=N
3
/K*=4325/109=39.67=40 [buc/lot]
6. Determinarea succesiunii de intrare in sistem a tipurilor de produse (succesiune
predeterminata)
6.1. Euristica nr.1: (metoda descompunerii in componente tare conexe)
In matricea coeficientilor de afinitate invalidam arcele cu lungimea mai mare decat o valoare
predeterminata.
Se iau arcele mai mari de 1; valorile ramase le inlocuim cu 1 si obtinem matricea
conexiunilor din grafic. Pornind de la matricea conexiunilor se urmareste decompunerea
grafului in niste subdiviziuni numite tare conexe:
-se scrie matricea coeficientilor de afinitate;
-se construiesc vectorii V1 si V1
Matricea coeficientilor de afinitate Tabel 27
R14 R7 R6 R5 R3
R14 0 1 2 4 3
R7 1 0 2 3 4
R6 3 4 0 2 1
R5 4 3 1 0 2
R3 3 4 1 2 0
Tabel 28
R14 R7 R6 R5 R3 V1 V2
R14 1 1 1
R7 1 1 1
R6 1 1 1
R5 1 1 1
R3 1 1 1
V1 1 1 1 1 1
V2 1 1 1
Componenta tare conexa care va contine varful initial se determina cu relatia:
C1 = 'V1V1; ' R7; =' R14; R7;
C2 = ' V2V2; ' R5; =' R6; R5; R3;
Se contruieste matricea A, in care coloanele se obtin prin adunarea booleana a
coloanelor corespunzatoare varfurilor care sunt cuprinse in componenta conexa.
Tabel 29
C1 C2
R14 1 1
R7 1 1
R6 0 1
R5 0 1
R3 0 1
Din matricea A se obtine matricea A adunand liniile din A pe componente.
Tabel 30
A =
Inlocuind cu zero valorile de pe diagonala principala a lui A se obtine A*
Tabel 31
A* =
Din matricea A* se obtine matricea drumurilor din graf, D printr-o procedura similara
generarii liniilor V. Ca sa existe drum hamiltonian in graf initial aferent matricei conexiunilor,
trebuie ca numarul de cifre 1 din matricea D sa fie : n(n-1)/2
unde: n = numarul de linii ale matricei
D =
C1 C2
C1 1 1
C2 0 1
C1 C2
C1 0 1
C2 0 0
C1 C2
C1 0 1
C2 0 0
A =
n(n-1)/2 = 2*1/2 = 1
Exista drum hamiltonian pentru euristica 1. (C1 C2)
6.2. Euristica nr.2:( metoda inmultirii matricilor latine)
Acest tip de matrice se determina cu formula:
tij = 1) ij, daca exista arc intre i si j
2) 0, daca nu exista arc intre i si j
Se pune conditia eliminarii din graf a arcelor cu o valoare mai mare decat 1. Cu aceste
considerente: determinam matricea T. Apoi se calculeaza matricile de rang superior, pana la
rangul 4. In matricea de rang 4 ar trebui sa avem pe prima linie drumul hamiltonian. Daca nu
este asa, se revine asupra calculelor si se valideaza si arcurile cu valoarea 2.
Matricea coeficientilor de afinitate Tabel 33
R14 R7 R6 R5 R3
R14 0 1 2 4 3
R7 1 0 2 3 4
R6 3 4 0 2 1
R5 4 3 1 0 2
R3 3 4 1 2 0
Tabel 34
R14 R7 R6 R5 R3
R14 1 1
R7 1 1
R6 1 1
R5 1 1
R3 1 1
Tabel 35
T =
R14 R7 R6 R5 R3
R14 0 12 13 0 0
R7 21 0 23 0 0
R6 0 0 0 34 35
R5 0 0 43 0 45
R3 0 0 53 54 0
Se construieste T* pastrandu-se din T doar indicele j coloana.
Tabel 36
T* =
R14 R7 R6 R5 R3
R14 0 2 3 0 0
R7 1 0 3 0 0
R6 0 0 0 4 5
R5 0 0 3 0 5
R3 0 0 3 4 0
Se efectueaza produsul latin al matricelor astfel:
Tabel 37
R14 R7 R6 R5 R3
T
2
=
TLT*
R14 0 0 0 0
R7 0 0 213 234 235
R6 0 0 0 354 345
R5 0 0 453 0 435
R3 0 0 543 534 0
Tabel 38
T
3
=
T
2
LT
*
R14 R7 R6 R5 R3
R14 0 0 0 0 0
R7 0 0 0 2134
2354
2135
2345
R6 0 0 0 0 0
R5 0 0 0 0 0
R3 0 0 0 0 0
Tabel 39
T
4
=
T
3
LT
*
R14 R7 R6 R5 R3
R14 0 0 0 0 0
R7 0 0 0 21354 21345
R6 0 0 0 0 0
R5 0 0 0 0 0
R3 0 0 0 0 0
21345 => R7-R14-R6-R5-R3 => CT=7
21354 => R7-R14-R6-R3-R5 => CT=6..........=> Drumul Hamiltonian
7. Verificarea functionarii dinamice a SFF
Studiul dinamic al functionarii SFF, necesita interpratarea SFF ca o retea de sisteme
de asteptare, iar, impreuna, alcatuiesc o retea de sisteme de asteptare. Sistemele de asteptare
cele mai cunoscute si studiate sunt cele in care intrarile sunt descrise cu o distributie Poisson,
iar timpul de servire are o distributie exponential-negativa.
Asadar, fiecare modul va fi considerat un sistem de asteptare. Ramane de verificat
daca la nivelul fiecarui modul:
1. Fluxul de intrare in modul este de tip Poisson;
2. Timpul de servire are repartitie exponential-negativa.
Fiecare sistem de asteptare este caracterizat prin parametrul intrarilor , care este
numarul mediu de unitati ce intra in sistemul de asteptara intr-un interval de timp si
parametrul servirilor , care reprezinta numarul mediu de unitati servite in sistemul de
asteptare intr-un interval de timp.
Pentru modulul Centruire parametrul a fost calculat astfel:
c = ( S
a
)/F
t
= 28094/3744 = 7.5 buc/ora
unde: S
a
-seriile anuale ale reperelor din nucleul tipologic
F
t
-fondul de timp de lucru = 224640/60 = 3744 ore/an
7.1. Determinarea caracterului servirilor in modulele SFF
Parametrul se calculeaza pentru centruire atfel:
c = 60/t
prel
= 60/5 = 12 buc/ora
tprel = (durata de prel.San) / San = 140470/28094 = 5 buc/min
Similar se calculeaza parametrul si pentru celelalte module, obtinandu-se rezultatele:
Pentru strunjire1:
S1 = 60/ t
prel
= 60/76 = 0.79 buc/ora
tprel = 6768*76/6768 = 76 min/buc
Pentru frezare1:
F1 = 60/ t
prel
= 60/57.7 = 1.04 buc/ora
tprel = 1230637/21326 = 57.7 min/buc
Pentru gaurire:
G = 60/ t
prel
= 60/14 = 4.28 buc/ora
tprel = 14 min/buc
Pentru strunjire2:
S2 = 60/ t
prel
= 60/73.14 = 0.82 buc/ora
tprel = 2054749/28094 = 73.14 min/buc
Pentru frezare2:
F2 = 60/ t
prel
= 60/57.65 = 1.04 buc/ora
tprel = 892064/15474 = 57.65 min/buc
Pentru rectificare:
R = 60/ t
prel
= 60/39.96 = 1.82 buc/ora
tprel = 926132/28092 = 32.96 min/buc
Aceste rezultate sunt obtinute plecand de la ipoteza ca modulul operatie este deservit
de o singura masina, motiv pentru care aceste rezultate trebuiesc inmultite cu numarul de
masini aferent fiecarui modul, operatie in urma careia rezulta adevarata valoare pentru :
S1
=0.79 3 = 2.37;
F1
= 1.04 6 = 6.24;
G
= 4.28;
S2
= 0.82 10 = 8.2;
F2
= 1.04 5 = 5.2;
R
= 1.82 5 = 9.1;
Am aratat ca este convenabil ca timpul de prelucrare (servire) in modulele SFF sa aiba
o distributie exponential-negativa.
Cu ajutorul testelor de concordanta se va determina daca observatiile experimantale
sunt sau nu distribuite exponential-negativ. Vom folosi in acest scop testul de concordanta
Kolmogorov.
1. Modulul centruire
Tabel 40
Reper Timp
de prel.
ore/buc
Frecvena
absoluta
S
an [buc/an]
Functia de
repartitie
empirica
Functia de repart.
teoretica
F(t
i
)=1-e
-
t
i
|F
n
(t
i
) - F(t
i
) |
ti F
n
(t
i
)
R14 0.083 6768 0.2409055 0.6395218 0.3886163
R7 0.083 6370 0.2267388 0.6395218 0.4027830
R6 0.083 5852 0.2083007 0.6395218 0.4212211
R5 0.083 4779 0.1701075 0.6395218 0.4594143
R3 0.083 4325 0.1539474 0.6395218 0.4755744
TOTAL 28094
2. Modulul strunjire 1
Tabel 41
Reper Timp
de prel.
ore/buc
ti
Frecvena
absoluta
S
an [buc/an]
Functia de
repartitie
empirica
F
n
(t
i
)
Functia de repart.
teoretica
F(t
i
)=1-e
-
t
i
|F
n
(t
i
) - F(t
i
) |
R14
1.26 6768 1 0.9490590 0.0509409
TOTAL 6768
3. Modulul frezare 1
Tabel 42
Reper Timp
de prel.
ore/buc
ti
Frecvena
absoluta
S
an [buc/an]
Functia de
repartitie
empirica
F
n
(t
i
)
Functia de repart.
teoretica
F(t
i
)=1-e
-
t
i
|F
n
(t
i
) - F(t
i
) |
R7 0.6 6370 0.2986964 0.9760688 0.6773724
R6 1.25 5852 0.2744068 0.9995803 0.7251735
R5 0.8 4779 0.2240926 0.9931036 0.7690110
R3 1.28 4325 0.2028040 0.9996518 0.7968477
TOTAL 21326
4. Modulul gaurire
Tabel 43
Reper Timp
de prel.
ore/buc
ti
Frecvena
absoluta
S
an
[buc/an]
Functia de
repartitie
empirica
F
n
(t
i
)
Functia de repart.
teoretica
F(t
i
)=1-e
-
ti
|F
n
(t
i
) - F(t
i
) |
R14 0.23 6768 1 0.3747874 0.6252125
TOTAL 6768
5. Modulul strunjire 2
Tabel 44
Reper Timp
de prel.
ore/buc
ti
Frecvena
absoluta
S
an [buc/an]
Functia de
repartitie
empirica
F
n
(t
i
)
Functia de repart.
teoretica
F(t
i
)=1-e
-
t
i
|F
n
(t
i
) - F(t
i
) |
R14 1.55 6768 0.2409055 0.9999968 0.7590913
R7 1.61 6370 0.2267388 0.9999980 0.7732592
R6 1.23 5852 0.2083007 0.9999570 0.7916563
R5 0.88 4779 0.1701075 0.9992489 0.8214140
R3 0.46 4325 0.1539474 0.9767276 0.8227802
TOTAL 28094
6. Modulul frezare 2
Tabel 45
Reper Timp
de prel.
ore/buc
ti
Frecvena
absoluta
S
an [buc/an]
Functia de
repartitie
empirica
F
n
(t
i
)
Functia de repart.
teoretica
F(t
i
)=1-e
-
t
i
|F
n
(t
i
) - F(t
i
) |
R7 0.73 6370 0.4116582 0.9772778 0.5656196
R5 1.18 4779 0.3088406 0.9977955 0.6889549
R3 1.05 4325 0.2795010 0.9956749 0.7161739
TOTAL 15474
7. Modulul rectificare
Tabel 46
Reper Timp
de prel.
ore/buc
ti
Frecvena
absoluta
S
an [buc/an]
Functia de
repartitie
empirica
F
n
(t
i
)
Functia de repart.
teoretica
F(t
i
)=1-e
-
t
i
|F
n
(t
i
) - F(t
i
) |
R14 0.6 6768 0.2409055 0.9956749 0.7547694
R7 0.58 6370 0.2267388 0.9948145 0.7680757
R6 0.63 5852 0.2083007 0.9967055 0.7884048
R5 0.45 4779 0.1701075 0.9831348 0.8130273
R3 0.41 4325 0.1539474 0.9757567 0.8218093
TOTAL 28094
Ceea ce intereseaza in cadrul criteriului Kolmogorov este ultima coloana. Valoarea
maxima din aceasta coloana se compara cu o valoare d ce se determina astfel:
d =
0
/
n
,
unde:
0
un parametru extras din tabele corespunzatoare testului
n - numarul de repere prelucrate in cardul modulului
0
= 1.63 pentru o eroare de 1%
Daca valoarea maxima din cadrul coloanei este mai mica decat valoarea lui d, atunci se poate
spune ca timpul de servire pentru acel modul este exponential-negativ.
Pe baza acestor date, rezulta:
-la modulul C, d=1.63/ 5 = 0.73 > 0.47 ;
-la modulul S1, d=1.63/ 1 = 1.63 > 0.05 ;
-la modulul F1, d=1.63/ 4 = 0.81 > 0.79 ;
-la modulul G, d=1.63/ 1 = 1.63 > 0.62 ;
-la modulul S2, d=1.63/ 5 = 0.73 < 0.82 ;
-la modulul F2, d=1.63/ 3 = 0.94 > 0.71;
-la modulul R, d=1.63/ 5 = 0.73 < 0.82 .
Deci, se poate spune ca servirile sunt exponential-negative.
7.2. Calculul densitatii de trafic la modulele operatie
Pentru a determina valoarea lui si pentru celelalte module, se genereaza matricea K,
ce are ca elemente ponderile inscrise pe arcele ce leaga modulele de pe linie cu cele de pe
coloana.
R14: C S1 G S2 R; R14 => San = 6768
R7: C F1 S2 F2 - R; R7 => San = 6370
R6: C F1 S2 R; R6 => San = 5852
R5: C F1 S2 F2 R; R5 => San = 4779
R3: C F1 S2 F2 R; R3 => San = 4325
TOTAL San = 28094
C
S1 S2
F1 F2
G
R
R14, R7, R6,
R5, R3
R14
R14
R14
R14,R6
R7, R6,
R5, R3
R7, R6,
R5, R3
R7, R5,
R3
R7, R5,
R3
R14, R7, R6,
R5, R3
Figura 8. Intrarea produselor in sistem
Tabel 47
C S1 F1 G S2 F2 R
C 0 0.24 0.76 0 0 0 0
S1 0 0 0 1 0 0 0
F1 0 0 0 0 1 0 0
G 0 0 0 0 1 0 0
S2 0 0 0 0 0 0.55 0.45
F2 0 0 0 0 0 0 1
R 0 0 0 0 0 0 0
K
0
0
0
0
0
0
0
0.24
0
0
0
0
0
0
0.76
0
0
0
0
0
0
0
1
0
0
0
0
0
0
0
1
1
0
0
0
0
0
0
0
0.55
0
0
0
0
0
0
0.45
1
0
,
:
K
2
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0.24
0
0
0
0
0
0
0.76
1
0
0
0
0
0
0
0
0.55
0.55
0
0
0
0
0
0.45
0.45
0.55
0
0
K =
Matricea P s-a determinat prin adunarea matricilor calculate anterior, P = K + K
2
+ K
3
+ K
4
+ K
5
+ K
6
, in care elementele de pe prima linie, notate P
C, S1
= 0.813, P
C, F1
= 1, P
C, S2
=
0.674, P
C, F2
= 0.188, P
C, R
= 0.847, reprezinta coeficientul cu care se va inmulti
C
pentru a se
afla pentru fiecare modul.
Tabel 48
C S1 F1 G S2 F2 R
C 0 0.24 0.76 0.24 1 0.55 1
S1 0 0 0 1 1 0.55 1
K
3
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0.24
0
0
0
0
0
0
0.418
0.55
0
0
0
0
0
0.342
0.45
0.55
0.55
0
0
0
K
4
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0.132
0
0
0
0
0
0
0.526
0.55
0
0
0
0
0
K
5
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0.132
0
0
0
0
0
0
K
6
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
P
0
0
0
0
0
0
0
0.24
0
0
0
0
0
0
0.76
0
0
0
0
0
0
0.24
1
0
0
0
0
0
1
1
1
1
0
0
0
0.55
0.55
0.55
0.55
0.55
0
0
1
1
1
1
1
1
0
P K K
2
+ K
3
+ K
4
+ K
5
+ K
6
+ :
F
1
0 0 0 0 1 0.55 1
G 0 0 0 0 1 0.55 1
S2 0 0 0 0 0 0.55 1
F2 0 0 0 0 0 0 1
R 0 0 0 0 0 0 0
Parametrii de intrare in sistemele de asteptare constituite in modulele sistemului vor fi:
S1
=
C
* 0.24 = 7.5 * 0.24 = 1.8
F1
=
C
* 0.76 = 7.5 * 0.76 = 5.7
G
=
C
* 0.24 = 7.5 * 0.24 = 1.8
S2
=
C
* 1 = 7.5 * 1 = 7.5
F2
=
C
* 0.55 = 7.5 * 0.55 = 4.125
R
=
C
* 1 = 7.5 * 1 = 7.5
Cu aceste rezultate se calculeaza gradul de aglomerare pentru fiecare modul, utilizand
formula: = /s . Acest raport trebuie sa fie mai mic decat 1, daca rezulta o valoare mai
mare decat 1, sau apropiata de 1, aratand faptul ca la acel modul exista aglomerare.
Asadar:
C
=
C
/
C
= 7.5 / 12 = 0.62
S1
=
S1
/
S1
= 1.8 / 2.37 = 0.76
F1
=
F1
/
F1
= 5.7 / 6.24 = 0.91
G
=
G
/
G
= 1.8 / 4.28 = 0.42
S2
=
S2
/
S2
= 7.5 / 8.2 = 0.91
F2
=
F2
/
F2
= 4.125 / 5.2 = 0.79
R
=
R
/
R
= 7.5 / 9.1 = 0.82
8. Modelarea SFF cu ajutorul teoriei jocurilor
Se poate interpreta ca functionarea SFF se desfasoara in concordanta cu teoria
jocurilor matematice cu suma nula. Solutia va determina tipurile de repere care se vor prelucra
P =
in SFF si frecventa cu care acestea trebuie sa apara in sistem pentru a avea cost mediu de
tranzitie sub o valoare numita valoarea jocului.
Pentru a obtine aceste rezultate, se porneste de la matricea coeficientilor de afinitate si
se construieste sistem format din matricea coeficientilor:
Matricea coeficientilor de afinitate Tabel 49
R14 R7 R6 R5 R3
R14 0 1 2 4 3
R7 1 0 2 3 4
R6 3 4 0 2 1
R5 4 3 1 0 2
R3 3 4 1 2 0
max (x1+x2+x3+x4+x5)
S.C.:
0 X
1
+ 1 X
2
+ 2 X
3
+ 4 X
4
+ 3 X
5
1
1 X
1
+ 0 X
2
+ 2 X
3
+ 3 X
4
+ 4 X
5
1
3 X
1
+ 4 X
2
+ 0 X
3
+ 2 X
4
+ 1 X
5
1
4 X
1
+ 3 X
2
+ 1 X
3
+ 0 X
4
+ 2 X
5
1
3 X
1
+ 4 X
2
+ 1 X
3
+ 2 X
4
+ 0 X
5
1
Dupa rularea programului liniar cu Storm se obtine :
- unde X
1
... X
5
- frecventele cu care trebuie sa apara in sistem reperele R14, R7, R6, R5, R3.
Se pune conditia ca functia de eficienta sa fie max Z =
X
i
i
. Prin rulare pe calculator
se obtine solutia: Z = 0.615 ; X
1
=0.076; X
2
= 0.076 ; X
3
= 0.461; X
4
= 0; X
5
= 0
Se considera schimbarea de variabila V = 1/Z, avem urmatoarea solutie:
V = 1/0.615 = 1.62;
X
1
= X
1*
V = 0.076*1.62 = 0.12
X
2
= X
2*
V = 0.076*1.62 = 0.12
X
3
= X
3*
V = 0.461*1.62 = 0.76
Solutia modelului matematic va consta in tipurile de repere si probabilitatile cu care
acestea trebuie sa apara in sistem astfel incat sistemul sa functioneze economic.
X
1
= R14
,
X
2
= R7,
X
3
= R6.
Nucleul tipologic este format doar din reperele R14, R7 si R6.
Se observa ca alaturi de analiza ABC, interpretarea SFF ca joc matematic constituie o
metoda de selectie pentru a ingusta cat mai mult nomenclatorul tipurilor de repere.
Daca sistemul va prelucra R14 cu o frecventa de 12%, R7 cu o frecventa de 12% si R6
cu o frecventa de 76%, indiferent de numarul si tipul tranzitiilor efectuate intre R14-R7-R6,
costul de tranzitie sa fie mai mic decat valoarea jocului v , atunci se asigura o functionare
economica.