CONSECINŢELE

PRIMULUI

RĂZBOI

MONDIAL
 ALIANŢELE:
I. PUTERILE CENTRALE (Tripla Alianţă):
Germania ;
Austro-Ungaria ; 1882
Italia ;
2 aug.1914 Turcia ;
sept.1915 Bulgaria .

II. ANTANTA (Tripla Înţelegere):

Franţa ;
Anglia ; 1907
Rusia ;
15 august 1914 Japonia ;
3 mai 1915 Italia ;
martie 1916 Portugalia ;
august 1916 Romania ;
1917 Grecia;
aprilie 1917 S.U.A.
Pretextul primului război
mondial:
ANTANTA situaţie dificilă datorită Rusiei –după ce acesta semnase cu
Germania pacea de la Brest-Litovsk
În aceste confiţii şi România a fost nevoită să semneze pacea
cu Puterie centrale
-starea de război a fost menţinută până la începerea lucrărilor de la
Paris 18 ianuarie 1919-21 iunie 1920 UNDE hotarâri importante
au luat S.U.A, Anglia,Franţa,Japonia
28 iunie 1920- primul tratat dintre Germania si Antanta
în sala Oglinzilor-Versailles
TRATATELE:

12 NOV.1918-AUSTRIA-republică
16 NOV.1918 –UNGARIA-republică
6 NOV –POLONIA –independentă
24 NOV- regatul sârbilor,croaţilor şi slovenilor
AUSTRO-UNGARIA-destrămat

Rusia-anul fev.1918 revoluţie înlăturarea

ţarismului,câteva state –recăpătat independenţa
7 NOV.lovitura de stat bolşevică.
CONSECINŢELE
SOCIALE / DEMOGRAFICE
¤ victime
*numărul soldaţilor morţi recunoscuţi:
aproximativ 10 mil. : -Rusia = 2.762.064 ;
-Germania = 1.611.104 ;
-Franţa = 1.427.800 ;
- Austro-Ungaria = 911.000 ;
- Marea Britanie = 807.451. etc
*numărul soldaţiolor morţi presupuşi morţi :
aproximativ 3 milioane

*numărul soldaţilor răniţi şi grav răniţi:

aproximativ 20 milioane: Rusia : - răniţi 3 mil şi 950 de mii;
- grav răniţi 1 mil;
Germania: - răniţi 2.183.143;
-grav răniţi 1 mil 600 de mii;
Franţa: - răniţi 2 mil 344 de mii;
-grav răniţi 700 de mii;
*numărul civililor morţi:
aproximativ 13 milioane

* numărul civililor răniţi:

aproximativ 20 milioane
 *prizioneri:
aproximativ 6 milioane: -Rusia 2,5
milioane;
- Germania 772.552;
- Franţa 453.500;

*orfani:
aproximativ 9 milioane;

*văduve:
aproximativ 5 milioane;

*refugiaţi:
aproximativ 10 milioane.
 De asemenea războiul a
produs un număr
nemaiîntalnit de femei
singure, celibatare, văduve
sau divorţate. La începutul
anilor 20 s-a înregistrat o
rată mare a divorţurilor (în
Germania şi Franţa numărul
acestora se dublează iar în
Marea Britanie creşte de 4
ori). Explicaţiile acestui
fenomen care modifică o
dată în plus structurile
societăţii tradiţionale
constau în separările din
timpul războiului şi în
mutaţiile agresive petrecute
în moravurile societăţii în
timpul “anilor nebuni” –
perioada de la sfârşitul
conflictului în care s-a
Războiul a creat un nou tip social
¤ fostul combatant – ce cuprindea
milioanele de individualişti,
provenind din medii sociale
diferite, educaţi sau analfabeţi,
aceşti tineri fuseseră transformaţi
de război descoperind o
solidaritate formidabilă a
sentimentelor şi intereselor. de
europeni întorşi din război şi
marcaţi de cei patru ani de teribil
conflict.
¤ Cei patru ani de experienţe
cotidiene cumplite configuraseră
o altă mentalitate, specifică
spaţiului marţial şi transformaseră
radical speranţele şi aşteptările a
milioane de oameni.
¤războiul şi inflaţia galopantă au
precipitat unele evoluţii sociale,
accentuând inegalităţi sau
disparităţi pe scara socială,
avantajând anumite grupuri,
defavorizând pe altele, creind
- tot în plan
demografic/social
observăm o continuă
scădere a ratei
natalităţii consecinţă
directă a diminuării
populaţiei masculine
dar şi a modificării
mentalităţii.
- aceste fenomene se pot
identifica în piramida
vârstelor, care au
ajuns la maturitate
între anii 1934-1939
anii intensificării
¤ pierderi materiale;
¤ creşterea datoriilor-
distrugerile au afectat în
special ţările care au servit
drept câmp de bătălie în
timpul conflictului: Franţa
de Nord-Est, Belgia,
Olanda, Italia de Nord Est,
Serbia, România, Rusia
Europeană ;
¤ beligeranţii au avut
datorii externe mari :
 Franţa =33 mld ;

 Marea Britanie =32 mld ;

 Italia =20 mld ;

 DE PE URMA RĂZBOIULUI AU
AVUT DE PROFITAT MARI PUTERI
EXTRA-EUROPENE:
 Spectacolul macabru a patru
ani de continuu măcel a
umbrit optimismul secolului
XIX, a distrus încrederea
generaţiilor precedente în
apropiata instaurare a unei
societăţi mai bune, mai
libere, mai juste şi mai
prospere.
 Războiul a produs, în plan
mental, evoluţii
contradictorii. Astfel, în
timpul conflictului,
sentimentul religios şi
întrebările mistice asupra
sensului destinului uman au
renăscut. În egală măsură
însă, conflictul a însemnat
dezminţirea fraternităţii
evanghelice şi înrolarea
Observăm astfel că războiul a avut
mai mult consecinţe negative
decât pozitive (aşa cum s-a
aşteptat la început) ; fără să fi
fost în plan alte puteri au avut de
câştigat din punct de vedere
economic, iar din punct de
vedere teritorial cele care erau
interesate nu au obţinut pe
deplin ceea ce au urmărit.