• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
Nr. 4, NOIEMBRIE 2008
   I   N   T   E   R   S   E   C   T   I   I
 ,
 
CUPRINS
Politici româneşti în toamna electorală .....2000 de tancuri ruseşti pe Prut ....................„O ţară divizată nu va progresaniciodată” .....................................................„Nu trebuie să condamnăm veteranii,indiferent de armata în care au luptat” ....Apropo de ei... (monolog) ..............................Economia şi blestemul muncii ......................Economia naţională vis-a-vis decriza mondială .............................................Despre ştirile ProTv ......................................Violenţa: atac la demnitatea femeilor ..........Am un sfat: LĂSAŢI FUMATUL! ...............Turistul şi Moldova ........................................Toamna gutuilor .............................................De ce avem nevoie de religie de stat? ...........Om între oameni şi episcop întreepiscopi (II) ................................................Judecata impostorilor trebuie grăbită .........Reuniţi pentru ziua de mâine .......................Oameni şi acordeoane ...................................Opera lui Mircea Eliade întresacru şi profan .............................................Paris, Paris... .................................................Românii tăinuiţi în Serbia ............................
1186531615111317192214
Potrivit Art. 206 C.P., responsabilitatea
 juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor.Deasemenea, subliniem faptul că nu
toate articolele publicate au în totalitate
şi valoare actuală; dar, potrivit normelor  jurnalistice internaţionale, nu interven
-im în textele originale, responsabilitatea
aparţinând şi traducătorilor.
REDACŢIA
Coordonator ediţie
 Nicu Cârlig
Senior editor
Andrei Vartic
Echipa de redacţie
 Nicolae CiobanuIon MischevcaVlad MadanVadim Bolocan
Camelia Bazarcă
Viorica DeleanuIlinca Babuci
Colaboratori
Mariana Ţăranu, Alexandru Lupuşor,Elena Drăguţan, Viorica Pogreban,
Serivan Costel G., Simion Caragia,
Tatiana Bernevec, Victoria Ţurcanu,Eugen Frunză, Natalia Rezneac, Dragoş
Condrea.
Concepţie gracă
Ionuţ Murgu
Fotograe
MEDIA ART
ISSN 2065 - 0531
2008
EDITOR
SibArt
212325247910
 
3
Nr. 4, Noiembrie 2008
INTERSECŢII
Apropierea alegerilor parlamentare din România anului2008, dar şi noua, sângeroasa, escaladare a conictelor îngheţate din fosta URSS (devenită acută şi aproapeimposibil de rezolvat problemă globală), impune iar îndiscuţia politică rolul Basarabiei şi Bucovinei pentrudestinul neamului românesc şi al României. Daca te uiţi pe harta Europei, e şi din goana supravieţuirii, observiuşor că prinderea acestor străvechi teritorii româneşti (bachiar, aşa cum arată cercetarea arheologică, teritorii-matcăale neamului românesc, în Basarabia de Nord şi Bucovinaind atestată în Evul Mediu şi prima ţară românească)între jocul geopolitic şi realitatea geopolitică are de foartemult timp semnicaţii globale. Nu zadarnic Rusia batecu pumnul în mesele de la ONU, UE, NATO sau OSCEatât de năprasnic atunci când este vorba de această fâşieîngustă de străvechi pământ românesc, atât de devastatde batjocura geopolitică. Şi, indcă guvernanţii de laBucureşti din 23 august 1939 nu „înţelegeau” când acestelovituri de pumn sunt trişate şi când sunt adevărate (şi cinee vinovat de slăbiciunea Armatei Române din acea vremeîncă nu ni s-a spus), şi cei de azi se fac a nu vedea că poporul român din Basarabia şi Bucovina există în număr de 4 milioane, cu puternice tradiţii româneşti, cu marirăzboaie etnico-culturale ne-pierdute contra dominaţieiruseşti şi comuniste.Dacă ar  gândit altfel toţi basarabenii şi bucovinenii ar  redevenit - după cetăţenia lor, dar şi după origine -, încădin 1 ianuarie 1990 cetăţeni români şi azi alta era hartaEuropei Occidentale. Rusia, de pildă, a acordat cetăţenie
tuturor osetinilor, transnistrenilor de diferite etnii, inclusiv
românilor de acolo, abhazilor etc; Bulgaria, numai dupăorigine, tuturor bulgarilor din Basarabia; Germania, numaidupă originea nemţească, tuturor nemţilor împrăştiaţi prin fostul imperiu sovietic, inclusiv tuturor nemţilor dinBasarabia. Numai România s-a ruşinat de cele 4 milioanede români din Basarabia şi Bucovina, aşa de parcă MihailKogălniceanu, B. P. Hasdeu, Constantin Stere, VasilePârvan, Gherman Pântea, Ştefan Lupaşcu, Paul Goma,Eugen Coşeriu sau mitropoliţii Naniescu, Plămădeală,Vornicescu – ca să dăm numai câteva pilde - nu ar  românidin Basarabia).Or, trebuie să i orb cu totul, vorba românului, ca să nuvezi ce a văzut, de pildă, “Tratatul de pace de la Paris”, din20 octombrie 1920, care a arătat şi politiceşte foarte moralşi omeneşte foarte demn, că pentru binele păcii generaledin Europa, pentru bunăstarea ei generală, Basarabia şiBucovina trebuie să e unită cu România de la izvoarele Nistrului şi până la vărsarea lui în Marea Neagră. De ce,aşadar, puternicii acestei lumi (cu tragediile ei umanitare dinCecenia şi Iraq, Georgia şi Afganistan, dar şi cu îngrăşareafără măsură, şi cu pustiirea peste măsură a suetelor cetăţenilor euro-atlantici – vezi cazurile demente aleatrocităţilor din şcolile europene şi americane) nu permit - cuatâta înverşunare! - ca micuţa Basarabie şi poporul român dinBasarabia să se reunească resc cu România şi să dispară dela sine un mare focar de instabilitate al Europei? Răspunsulcel mai trist la această întrebare este că ţinta ruperii în două a poporului român la hotarul lui de est (care e jumătate dinspaţiul de la Marea Neagră până la cea Baltică, aşa cumstabilise şi “Tratatul de la Paris” din 1920), sângerareanecontenită a celui mai sărac petic de pământ european(sărac din cauza hrăpăreţilor geopolitici), este tocmai starealui de rană sângerândă, tocmai starea lui de virtuală fo-coasă nucleară pe capul de pod de la Tiraspol, gata să ex- plodeze după 27 august 1991 în orice clipă. Guvernărilor recente ale României (nu şi ale întregului poporul român)se vede că le prieşte această sângerare necontenită a 4milioane de români dincolo de hotarul de est al Românieişi, tocmai de aceea, refuză cu atâta îndârjire să le redea basarabenilor cetăţenia lor românească (guvernul Năstasea întrerupt în 2003 cu totul acordarea cetăţeniei române pentru basarabeni, iar cel condus de C. P. Tăriceanu le-adiminuat considerabil după anunţul de la Bruxelles dinianuarie 2007 al preşedintelui României, Traian Băsescu,că România ar putea acorda cetăţenia românească la cei peste un milion de basarabeni care depusese o cerere înacest sens). Nimic altceva decât cetăţenia lor românească.Atâta le trebuie acestor oameni năpăstuiţi, dar deosebit deharnici şi curajoşi (a spus-o încă Miron Costin) de la celmai instabil hotar al Europei, pentru a transforma Nistruldin rană sângerândă în hotar de stabilitate al UE.Problema ne-rezolvată a cetăţeniei române a basarabe-nilor şi bucovinenilor sugerează o amoralitate politică de proporţii - cu cât mai săraci şi mai batjocoriţi din punctde vedere social, religios şi etnic sunt românii dinBasarabia şi Bucovina, cu atâta şed mai bine în funcţiimajoritatea politicienilor pragmatici (şi, de ochii lumii,corecţi) ai statutului român. Cu cât mai deşelată este clasa politică basarabeană (mituită copios şi din exterior, şi dininterior), cu cât este mai amorală, mai zombicată, mai
Politici româneşti în toamna electorală
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...