Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
SMCE_2011_C3

SMCE_2011_C3

Ratings: (0)|Views: 274|Likes:
Published by Paunescu Mihai

More info:

Published by: Paunescu Mihai on Apr 08, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/20/2014

pdf

text

original

 
 66
7. CONVERSIA ENERGIEI NUCLEARE DEFUZIUNE ÎN ENERGIE ELECTRIC
Ă
 
7.1. REAC
Ţ
IA DE FUZIUNE NUCLEAR
Ă
 
O alt
ă
cale de a ob
ţ
ine energie prin transformarea masei în energieeste reac
ţ
ia de fuziune nuclear
ă
. Singurul fenomen de
ardere
 complet
ă
a materiei, în care toat
ă
masa este convertit
ă
în energie esteprocesul de anihilare a
materiei
cu
antimateria
. Dar pân
ă
în prezentnu s-a g
ă
sit un procedeu practic de realizare a acestei culmi aconversiei. Cele mai înalte randamente se pot ob
ţ
ine utilizând reac
ţ
iilede fisiune nuclear
ă
a unor nuclee grele
ş
i fuziune a unor nucleeu
ş
oare, la care doar sub 0.4% din mas
ă
este convertit
ă
în energie.
 
Astfel energia rezultat
ă
în urma fision
ă
rii unui atom de
235
este de190 MeV iar la fuziunea deuteriului (
 D
) cu tritiul (
) se ob
ţ
ine 17.6MeV.
Ş
i acest lucru e spectaculos, având în vedere c
ă
la arderea unuiatom de carbon se ob
ţ
ine abia o energie de 4 eV.Deuteriul
ş
i tritiul sunt izotopi ai hidrogenului care mai au înnucleu, pe lâng
ă
un proton
ş
i câte unul sau doi neutroni.Utilizarea energiei de fuziune are urm
ă
toarele avantaje în raport cucea de fisiune:
 
rezervele de materiale fisionabile (uraniu) sunt epuizabile într-un num
ă
r redus de ani (50-100), pe când rezervele de deuteriusunt foarte mari (1/7000 din apa m
ă
rilor
ş
i oceanelor);
 
efectele de poluare a mediului sunt mult mai reduse.Procesul de
fuziune nuclear
ă
are loc în mod curent în soare
ş
istele, dar pe P
ă
mânt singura sa aplica
ţ
ie este deocamdat
ă
 distrug
ă
toarea bomb
ă
cu hidrogen în care temperaturile mari necesarereac
ţ
iei de fuziune se realizeaz
ă
cu o mic
ă
bomb
ă
de fisiune.Reac
ţ
iile de fuziune cele mai cunoscute sunt:
 MeV n He D D
27,3
10322121
++=+
, (7.1)
 MeV  p D D
03.4
11312121
++=+
, (7.2)
 MeV n He D
5.17
10423121
++=+
. (7.3)
 
67
Se observ
ă
c
ă
cea mai favorabil
ă
reac
ţ
ie de fuziune este cea dintredeuteriu
ş
i tritiu. Energia rezultat
ă
corespunde defectului de mas
ă
 dintre elementele ce intr
ă
în reac
ţ
ie
ş
i cele care rezult
ă
. Energia sereg
ă
se
ş
te sub forma energiei cinetice a elementelor rezultate dinreac
ţ
ie. Astfel la fuziunea
 D-T 
energia rezultat
ă
se împarteaproximativ în raport invers cu masele conform legilor mecanicii: 14MeV pentru neutroni
ş
i 3.5 MeV pentru particulele alfa (atomii deheliu).Fuziunea a doi atomi implic
ă
apropierea nucleelor lor pân
ă
ladistan
ţ
e de 10
-13
cm. Aceast
ă
apropiere este legat
ă
de mari dificult
ăţ
idatorit
ă
enormelor for
ţ
e de respingere electrostatic
ă
dintre nuclee carecon
ţ
in protoni, for
ţ
e electrostatice invers propor
ţ
ionale cu p
ă
tratuldistan
ţ
ei dintre ele.Pentru a apropia nucleele între ele la distan
ţ
e a
ş
a mici, este nevoieca acestea s
ă
fie accelerate la viteze foarte mari în acceleratoare departicule sau s
ă
cre
ş
tem viteza nucleilor
ş
i energia lor cinetic
ă
prin înc
ă
lzire. E nevoie de înc
ă
lzirea lor la milioane de grade Celsius.Deocamdat
ă
reac
ţ
ia de fuziune are loc în soare la milioane de grade
ş
iproduce energie solar
ă
care ajunge
ş
i pe p
ă
mânt. Tot la milioane degrade se produce
ş
i reac
ţ
ia de fuziune în bomba cu hidrogen.În prezent se studiaz
ă
în toat
ă
lumea controlarea reac
ţ
iei defuziune în
reactoare de fuziune
pentru producerea de energieelectric
ă
, aceasta fiind solu
ţ
ia de viitor a crizei energetice. Acest lucruse bazeaz
ă
pe faptul c
ă
deuteriul se g
ă
se
ş
te în cantit
ăţ
i nelimitate înapa m
ă
rilor
ş
i oceanelor.Nu acela
ş
i lucru se poate spune despre tritiu care este un izotopradioactiv al hidrogenului cu un timp de înjum
ă
t
ăţ
ire de 12,5 ani. Darpentru producerea de tritiu s-a imaginat o solu
ţ
ie ingenioas
ă
,regenerarea tritiului, asem
ă
n
ă
toare solu
ţ
iei de la reactoarele de fisiunereproduc
ă
toare. Astfel, reactoarele de fuziune se realizeaz
ă
cu pere
ţ
ide litiu topit. Litiul topit serve
ş
te în principal la r
ă
cirea reactorului,deci la extrac
ţ
ia c
ă
ldurii produse în reactor. Dup
ă
cum se vede înultima reac
ţ
ie, în urma reac
ţ
iei de fuziune se produc neutroni
ş
i atomide heliu. Dar, înc
ă
de la câteva mii de grade, atomii î 
ş
i pierd înveli
ş
ulelectronic
ş
i se ionizeaz
ă
formând a
ş
a numita
plasm
ă
, materieformat
ă
din particule înc
ă
rcate electric, particule uniform distribuite
 
 68
datorit
ă
for
ţ
elor electrostatice, a
ş
a încât plasma este neutr
ă
din punctde vedere electric. Nucleii de
 He
forma
ţ
i, având sarcin
ă
pozitiv
ă
(+2)vor r
ă
mâne în plasm
ă
pe când neutronii forma
ţ
i, fiind neutri din punctde vedere electric, vor p
ă
r
ă
si plasma
ş
i lovindu-se de pere
ţ
ii din litiutopit vor ceda acestora energia lor cinetic
ă
asigurând eliminareaenergiei de reac
ţ
ie din reactor precum
ş
i vor participa la formarea detritiu dup
ă
reac
ţ
ia:
36011324
48
 LinTHeMeV 
+ = + +
,
, (7.4)
3701132401
27
 LinTHenMeV 
+ = + +
,
. (7.5)În acest fel, în litiul topit care se extrage din reactor se g
ă
se
ş
tetritiu care este separat
ş
i poate fi utilizat pentru reac
ţ
ii deuteriu-tritiu.Litiul natural con
ţ
ine 7.4%
 Li
ş
i 92.6%
 Li
.Programele de cercetare în domeniul fuziunii lente sau a fuziuniicontrolate se desf 
ăş
oar
ă
în multe
ţă
ri ale lumii de mai bine de 30 deani f 
ă
r
ă
rezultate palpabile.
7.2. PLASMA
Producerea reac
ţ
iei de fuziune este legat
ă
de existen
ţ
a plasmei careeste a patra stare de agregare a materiei. Existen
ţ
a ei a fost intuit
ă
înc
ă
 din antichitate: grecii, chinezii
ş
i indienii antici, în filosofia loracceptau c
ă
totul este alc
ă
tuit din 4 elemente: p
ă
mânt, aer, ap
ă
 
ş
i foc(plasm
ă
). Deci plasma corespunde unei substan
ţ
e alc
ă
tuite dinparticule înc
ă
rcate electro-pozitiv, electro-negativ
ş
i neutre din punctde vedere electric.Se definesc:
 
n
e
- num
ă
rul de electroni pe unitatea de volum;
 
n
i
- num
ă
rul de ioni pozitivi pe unitatea de volum;
 
n
0
- num
ă
rul de particule neutre.În general plasma este neutr
ă
din punct de vedere electric, adic
ă
:
n
e
= n
i
= n
- concentra
ţ
ia de particule înc
ă
rcate sau densitateaplasmei.Un alt parametru global al plasmei este gradul de ionizare (
α
):
α 
=+
nnn
0
. (7.6)

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->