SCOALA SPECIALA NR.

2 BUZAU

GRUPUL SCOLAR ELENA DOAMNA FOCSANI

CSEI C-TIN PUFAN VASLUI

GRUPUL DE EXPERTI PSIHOLOGI

GHID ORIENTATIV DE INSTRUMENTE, MATERIALE SI TEHNICI SPECIFICE PSIHOLOGULUI SCOLAR DIN SCOLILE PENTRU DEFICIENTI DE AUZ
Ghid intocmit, adaptat, redactat si ingrijit de: PSIHOLOG SCOLAR SUCIU IONELIA CJRAE FOCSANI PSIHOLOG SCOLAR POSTOLACHE ANA-MARIA SCOALA SPECIALA NR. 2 BUZAU PSIHOLOG SCOLAR ROMANESCU PETRICA CSEI C-TIN PUFAN VASLUI

CUPRINS
Cuprins2 Argument.....3 Genograma descriere...4 Genograma model5 Genograma aplicatie...6 Ecoharta descriere....7 Ecoharta model.....8 Ecoharta aplicatie..9 Testul sociometric descriere10 Testul sociometric model....11 Testul sociometric aplicatie.....12 Metoda ABC descriere....13 Metoda ABC model....14 Metoda ABC aplicatie....16 Metoda autoinstructiei descriere.18 Metoda autoinstructiei planse.....19 Metoda Video InteractionTraining-VIT.34 Bibliografie.45

ARGUMENT
Problematica elevului cu dizabiliti, n general, i a celui cu deficien senzorial de auz n special, este foarte complex, fapt ce ne oblig pe noi, cadrele didactice, s acordm o atenie deosebit muncii pe care o desfurm, folosind n acest sens metode, tehnici, instrumente de lucru ct mai diversificate. Din punct de vedere al psihologului colar, cunoaterea fiecrui elev n parte , a particularitilor pe care acesta le prezint, a influenelor pe care le suport, precum i gradul de implicare al familiei n educaia sa toate acestea constituie premise favorabile pentru o intervenie de specialitate eficient. Acest ghid prezint cteva instrumente, metode i tehnici de lucru utilizate n cele trei uniti colare cuprinse n derularea proiectului RONDO de ctre psihologii colari, i anume: genograma, ecoharta, testul sociometric ( acestea reprezentnd o practic permanent n colile noastre) dar i altele noi, precum: metoda ABC, metoda autoinstruciei i metoda Video Interaction Training ( VIT ). Despre acestea din urm am luat cunotin graie ntlnirii cu specialitii de la Institutul Viataal din Olanda i le mulumim pe aceast cale pentru toate informaiile pe care ni le-au transmis, pentru exerciiile aplicative deosebit de utile i, dincolo de acestea, trebuie s recunoatem c noi, cei implicai n proiect, am nvat s avem alte atitudini i alt mod de implicare n relaia cu elevii, cu prinii, cu celelalte cadre didactice. Am realizat faptul c la intrarea unui elev n coal avem nevoie s tim mult mai multe date dect cele oferite de dosarul care l nsoete. Spre exemplu, pentru a afla date despre familia sa, despre mediul socio-economic din care provine, despre natura relaiilor existente cu diferite instituii i gradul de intensitate i influen al acestora, utilizm cu succes genograma i ecoharta. Integrarea elevului n colectivul clasei sau al colii, cunoaterea grupului su de prieteni, a percepiei pe care o au cei din jur fa de el, coeziunea grupului, intervenia pe care o realizm asupra individului dar i asupra grupului, toate aceste rezultate i activiti se datoreaz utilizrii testului sociometric la nivelul clasei i la anumite intervale de timp. Fiecare elev are propria sa personalitate i nu de puine ori prezint comportamente inadecvate n timpul orelor sau n afara acestora. Metoda ABC vine n sprijinul cadrelor didactice pentru a-i ajuta s-i schimbe aceste comportamente/atitudini iar autoinstrtucia deschide calea contientizrii cauzelor unui comportament nedorit, oferind n acelai timp, prin procedee de raionalizare, rezolvarea problemei. n activitatea noastr la clas, de multe ori nu realizm c anumitor elevi le acordm prea puin atenie, nu solicitm suficient colectivul clasei pentru a-i integra, nu ncurajm ntotdeauna micile lor progrese, nu le cerem prerea. Utilizarea metodei VIT ne ajut att pe noi, ct i pe prini s contientizm aceste atitudini ale noastre i s le ndreptm, n beneficiul elevului/copilului. Este suficient, este puin? Nu tim. Ceea ce tim cu siguran este faptul c aceste metode i tehnici de lucru au fost utilizate pe toat perioada proiectuluii att n colile speciale, ct i n cele de mas, iar rezultatele au fost deosebite. De aceea, sperm ca acest ghid s fie utilizat de ct mai muli psihologi colari n nobila activitate pe care o desfoar la catedr.

GENOGRAMA
O metoda eficienta prin care terapeutul poate obtine o perspectiva sistemica asupra familiei si implicit a problemelor cu care se confrunta aceasta este de a configura genograma familiei. Genograma este un instrument util de adunare a informatiilor preliminare necesare in evaluarea familiilor aflate intr-un proces de terapie si care ajuta la explorarea organizarii si functionarii familiei, conturind o imagine de ansamblu, dar si in profunzime, a fenomenelor psiho-sociale care se desfasoara in interiorul sistemului. Ea reprezinta o configurare schematica a legaturilor de familie si relatiilor dintre membri, construita pe baza arborelui genealogic extins pe 2-4 generatii si care ofera o imagine asupra structurii, dezvoltarii, dinamicii familiei, ceea ce permite intelegerea problemelor dintr-o perspectiva istorica. (McGoldrick 1985) Pentru membri acest lucru este util in impartasirea in comun a unor experiente emotionale intense (actuale sau din trecut), iar pentru terapeut este util in stabilirea scopurilor terapiei, orientarea interventiei si alegerea strategiilor de lucru. Solicitarea de informatii necesare pentru construirea genogramei ofera totodata oportunitatea membrilor de a revedea obiectiv propria istorie de viata si trecutul comun, ceea ce le faciliteaza exprimarea emotionala intr-un mediu necritic si neacuzator. (Andolfi 1979) Genograma permite vizualizarea acestor tipuri de relatii, conexiuni, interactiuni interpersonale, asigurind o clarificare a proceselor emotionale, dar mai ales ajuta terapia sa progreseze prin identificarea si analiza unor fenomene psiho-sociale din interiorul familiei, cum ar fi : diade, triunghiuri, aliante, coalitii, triangulatii. Dinamica familiei poate fi studiata prin focus- genograma care aprofundeaza teme cum ar fi : tipurile de relatii dintre membri si climatul afectiv din familie, legaturile de atasament, aliante si coalitii in interiorul sistemului, roluri si modele culturale perpetuate in familie din generatie in generatie, sau alte teme specifice in functie de particularitatile fiecarui caz. (DeMaria 1999)

coala________________________________ Psihodiagnostician_______________________

Numele________________________ Prenumele______________________ Clasa___________Data___________

GENOGRAMA

Semne convenionale Sex-masculin -feminin deces divor cstorie cu durat 1 cstorii multiple concubinaj ordine fratrie ..1, 2, 3 , 2 3

Observaii

14

copil adoptat sau n plasament

14

hipoacuzie

grad de hipoacuzie: -uoar=U -medie=M -sever=S -cofoza=C -protezare=P

coala_______________________________ Psihodiagnostician______________________

Numele________________________ Prenumele______________________ Clasa___________Data___________

GENOGRAMA

23

19

17

16

13

10

s Semne convenionale Sex-masculin -feminin deces

s Observaii

14
Comunicare cu asistentul social Comunicare cu Protectia Copilului

divor cstorie cu durat 1 cstorii multiple concubinaj ordine fratrie ..1, 2, 3 , 2 3 Intrumarea copilului catre comisia de expertiza Recomandarea orientarii spre o scoala speciala Protezarea copilului

copil adoptat sau n plasament

14
hipoacuzie s

grad de hipoacuzie: -uoar=U -medie=M -sever=S -cofoza=C -protezare=P

ECOHARTA
Ecoharta (ecomapa) reprezint un instrument cu ajutorul cruia se precizeaz grafic locul individului i familiei n context social, evideniind natura relaiilor existente, intensitatea conflictelor. A fost utilizat n cercetari pentru ilustrarea grafic a studiului de caz. Ecomapa este un instrument de evaluare dezvoltat de ctre Ann Hartman, n care sunt incluse sistemele importante pentru familie i natura relaiilor de familie cu aceste sisteme. Campton i Galaway, susin c ecomapa a fost dezvoltat ca o metod de planificare i intervenie. Ea trateaz n mod dinamic sistemul comunicational, limitele (graniele) n care sunt cuprinse persoanele sau familiile, ntr-o anumit perioad a vieii. Construirea ecomapei este o cale dinamic de a prezenta conexiunile dintre familie, oameni i instituiile din spaiul vital. Ecomapa ofer o vedere de ansamblu a sistemului complex, de familie i prezint pattern-urile i relaiile organizaionale asigurnd o imagine a echilibrului dintre cerine i resurse. Se realizeaz cu ajutorul unor coduri, simboluri, care exprim o gam variat de raporturi individuale i sociale ale subiecilor analizai. Puncte tari: Se intocmeste usor Se decodifica usor Poate fi folosita si interpretata de specialisti dar si de alte persoane Puncte slabe: Nu ofera informatii detaliate Trebuie refacuta periodic
Ofera indicii importante doar impreuna cu alte instrumente

Scoala_____________________________________

Prof. psihodiagnostician______________________

Numele: Prenumele: Clasa: Data:

ECOHARTA

diriginte prieteni biserica familia divertisment

plimbari educator bibliotec a institutii culturale instructor scoala hobby 1

hobby 2 hobby 3

Relatii conventionale Foarte intense Conflictuale Intrerupte Stranse Distante Confuze Reper social u-usoara Grad de hipoacuzie m-medie s-severa c-cofoza Sexul 1-masculin 2 -feminin Protezare-p Relatie univoca Relatie biunivoca

Balanta stresori-resurse

Observatii

Scoala__________________________________

Prof. psihodiagnostician__________________

Numele: Prenumele: Clasa: Data:

ECOHARTA

diriginte prieteni biserica familia divertisment

educator

14 1 s P

plimbari

institutii culturale instructor

biblioteca scoala hobby 1 ssport

hobby 2 hobby 3

Relatii conventionale Foarte intense Conflictuale Intrerupte Stranse Distante Confuze Reper social u-usoara Grad de hipoacuzie m-medie s-severa c-cofoza Sexul 1-masculin 2 -feminin Protezare-p Relatie univoca Relatie biunivoca

Balanta stresori-resurse

Observatii Terapie comportamentala

Consiliere individuala Consilierea familiei Comunicare cu asistentul social si persoanele care intra in contact cu copilul

TESTUL SOCIOMETRIC
METODE SI TEHNICI DE CERCETARE A GRUPURILOR MICI
Propusa de J. L. Moreno

Metoda propune masurarea relatiilor afectiv-simpatetice dintre memmrii grupurilor sociale

Itemi : Cu ce coleg(a) din clasa iti place sa fii prieten(a)? Cu ce coleg(a) din clasa nu iti place sa fii prieten(a)? Cu cine ai (nu)dori sa-ti petreci timpul liber ? Cu cine ai (nu) dori sa stai in banca ?

Atentie la intrebarile emotionaleaplicate suplimentar : DE CE ? DIN CE MOTIV ?

De ce aplicam testul sociometric ? 1. Putem observa orientarea pozitiva a relatiilor din grup 2. Putem vedea si explica tensiunile existente intre membrii grupului 3. Vedem liderul informal din grup 4. Vedem liderul formal din grup 5. Observam membrii ingnorati

Pasi: 1. Aplicarea intrebarilor 2. Intocmirea sociomatricei 3. Calcularea indicilor sociometrici

4. 5. 6. 7.

Intocmirea sociogramei Calcularea indicelui de coeziuneal grupului Interpretarea Interventia

10

CABINET PSIHODIAGNOSTIC PROFESOR TEST SOCIOMETRIC Clasa: Data: Item 1: Cu ce coleg(a) din clasa iti place sa fii prieten(a)? Item 2: Cu ce coleg(a) din clasa nu iti place sa fii prieten(a)? Sociomatricea
NE Nume elev

/// /// /// /// /// /// /// /// /// /// ///
IEA

ISP Indicii sociometrici -indicele de expansivitate afectiva al subiectilor IEA=alegeri+respingeri(primite) -indicele de statut preferential al subiectilor ISP=alegeri-respingeri(primite)/N-1 Indicele de coeziune al grupului Cgr.=alegeri reciproce 2/N(N-1)= Sociograma -preferinte unilaterale -respingeri unilaterale -preferinta reciproce -respingeri reciproce

11

CABINET PSIHODIAGNOSTIC PROFESOR

Clasa: Data:

TEST SOCIOMETRIC Item 1: Cu ce coleg(a) din clasa iti place sa fii prieten(a)? Item 2: Cu ce coleg(a) din clasa nu iti place sa fii prieten(a)? Sociomatricea

NE

1 2 !!! 4 5 6 7 8 9

1 ///

2 ///

!!! /// -

4 /// + + -

5 + + /// + +

6 +

9 +

Nume elev

+ + /// + + + /// + /// -

+ + ///

+ +

3 0 IEA ISP
3 0,37

1 1
2 0

0 6
6 -0,75

2 2
4 0

4 1
5 0,37

3 0
3 0,37

3 0
3 0,37

1 2
3 -0,12

3 2
5 0,12

Indicii sociometrici -indicele de expansivitate afectiva al subiectilor IEA=alegeri+respingeri(primite) -indicele de statut preferential al subiectilor ISP=alegeri-respingeri(primite)/N-1 Indicele de coeziune al grupului Cgr.=alegeri reciproce 2/N(N-1)=8/56=0,14 Sociograma -preferinte unilaterale -preferinta reciproce -respingeri unilaterale -respingeri reciproce

2 1 4

8 6 7
12

ANALIZA A-B-C
Analiza ABC este un mod de a schimba comportamentele nedoriteadica formate si dobandite inadecvat. Face parte din terapiile cognitiv-comportamentale si se refera la faptul ca un input A este procesat la nivel cognitiv B rezultand un comportament nedorit C. Pentru schimbarea unui comportament nedorit se intervine prin A A1..B 1..C1 Urmand prin contorizarea feed-back 1 sa apara: A2.B2..C2 Schema de baza este urmatoarea : Input Ce vedeti : Isi indeplineste sarcina, sau copilul se plimba de Activitati din clasa : colo colo, se tot intoarce Interesante ? pe scaun, se uita pe geam, Prea simple ii dirijeaza pe ceilalti copii Prea dificile ? sau Sau. A Antecedent B Behavior

Efect : Recompensa ? Dispare sarcina ? Ajutor suplimentar ? Atentie ? Nimic ? Etc. C Consecinta Efect : Si efectul poate fi de asemenea diferit C1 Consecinta Efect: Daca schimbati efectul

Ce vedeti: Input Daca schimbati input-ul Comportamentul se poate la fel de bine schimba A1 Antecedent Input Si input-ul se poate de asemenea schimba A2 Antecedent B1 Behavior Ce vedeti : Si comportamentul se poate de asemenea schimba B2 Behavior

C2 Consecinta

In cazul in care comportamentul unui copil este o problema Uneori trebuie ca d-stra sa va achimbati modul de a preda sau de a reactiona sau sa schimbati managementul clasei Si comportamentul copilului se va schimba de asemenea !
13

ANALIZ FUNCTIONAL SCHEMA ABC

Elev:.................................................................................. Data observatiei:................................................................ Observator:........................................................................ Secventa de activitate observata
A - Antecedent, ce s-a ntmplat nainte de a observa comportamentul B - comportamentul copilului C - Consecinta, ce se ntmpl dup comportament

14

ANALIZA & OBSERVATII

Aspectul care a impus realizarea observatiei: ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________

Manifestarea comportamentala observata prin intermediul analizei ABC-1 : ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________

Obiective viitoare pentru imbunatatirea comportamentului: ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________

Data si secventa de activitate propusa pentru viitoarea observatie/ analiza ABC(-2): ___________________________________________________________________________

Manifestarea comportamentala observata prin intermediul analizei ABC -2 (modificari comportamentale, regres sau progres observat) ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________

15

ANALIZ FUNCTIONAL

SCHEMA ABC(exemplu)
Elev: GB Data observatiei:10.11.2009 Observator:PA Secventa de activitate observata:COMUNICARE Durata observatiei : 10 min
A - Antecedent, ce s-a ntmplat nainte de a observa comportamentul B - comportamentul copilului C - Consecinta, ce se ntmpl dup comportament

-pune cartea pe masa -arata o imagine

-o apuca, trage de carte

-explica ce vor face cu cartea

-arata in LMG ca vrea cartea -se uita la elev sa fie a ei -gesticuleaza, se agita pe scaun

-realizeaza contact vizual

-se incrunta, da din maini repetat, intrerupe repetat

-face semn in LMG sa se opreasca si sa fie atenta -explica, arata cu degetul -zambeste -intreaba -incurajeaza sa continue

-arata o imagine din carte

-priveste cartea, intoarce foile, se intoarce pe scaun, se uita la profesor, isi pune capul pe banca, apoi face semn ca nu vrea sa continue activ

-intreaba

-lauda -priveste atent imaginea, repeta o datacu profesorul -ia creionul, se joaca cu el in banca, ofteaza -se uita la ceilalti copii

16

ANALIZA & OBSERVATII

Aspectul care a impus realizarea observatiei: -dificultati de adaptare la ritmul de invatare al clasei -manifestari comportamentale opozante

Manifestarea comportamentala observata prin intermediul analizei ABC-1 : -contact vizual redus, fluctuant -e usor de distras de stimuli exteriori -isi misca mainile si picioarele, negasindu-si locul -respinge activitatea fara a face nici un efort de concentrare sau mintal

Obiective viitoare pentru imbunatatirea comportamentului: 1. insusirea controlului vizual 2. formularea mai clara/ferma a regulilor 3. abordarea unor activitati mai atractive

Data si secventa de activitate propusa pentru viitoarea observatie/ analiza ABC-2: Secventa comunicare / 18.12.2009

Manifestarea comportamentala observata prin intermediul analizei ABC -2 (modificari comportamentale, regres sau progres observat) 1. Este imbunatatit controlul vizual 2. Activitatile de lucru au crescut ca prag de atractivitate 3. Se ajunge la indeplinirea sarcinii de lucru

17

METODA AUTOINSTRUCTIEI

Este o metoda de autoanaliza psihologica prin intermediul unor planse care poate deschide calea constientizarii cauzelor unui comportament prost invatat, oferind in acelasi timp solutii prin procedee de rationalizare si rezolvare a unei problemei. Metoda consta in 5 serii de planse cu urmatoarea structura: Seria 1 1 plansa Seria 2 4 planse Seria 3 4 planse Seria 4 4 planse Seria 5 4 planse Plansele sunt analizate impreuna cu elevul in cauza urmand ca coordonarea initiativei si desfasurarea etapelor sa fie dezvoltate si conduse de psihoterapeut. Aceste etape sunt urmatoarele: Se constientizeaza problema de catre profesor 1. STOP! GNDETE-TE! Se contorizeaza anticipat problema data spre rezolvare de catre profesor prin urmatorii itemi: 2.1 Care este problema mea? 2.2 Cum pot s o rezolv? 2.3 Am aplicat bine planul ? 2.4 Este rezultatul cel scontat? Se lucreaza impreuna cu elevul pe 5 planse cu urmatorii itemi : 3.1 Ce se ntmpl? 3.2 Ce pot face? 3.3 Care cred ca e cea mai bun soluie? 3.4 Ce aleg? 3.5 Am procedat bine? Se lucreaza impreuna cu elevul pe 5 planse cu urmatorii itemi : 4.1 Ce se ntmpl? 4.2 Ce pot face? 4.3 Ce soluie aleg ? 4.4 Cum sa fac? Cum a fost? din punctul de vedere al elevului Cum a fost? din punctul de vedere al profesorului Se lucreaza cu elevul punand accent pe constientizarea si rezolvarii problemei de catre elev prin urmatorii itemi : 5.1 Stop. Ce se intampla 5.2 Ce fel de soluii exist? 5.3 Am ales soluia corect? 5.4 Care sunt efectele soluiilor mele?

18

1. STOP! GNDETE-TE

19

2.1

Care este problema mea?

2.2 Cum pot s o rezolv?

2.3

Am aplicat bine planul ?

2. 4 Este rezultatul cel scontat?

20

3.1 Ce se ntmpl?

21

3.2 Ce pot face?

22

3.3 Care cred ca e cea mai bun soluie? Ce aleg?

23

3.4 Am procedat bine?

24

4.1 Ce se ntmpl?

25

4.2 Ce pot face?

26

4.3 Ce soluie aleg ?

27

4.4 Cum sa fac?

Cum a fost?
din punctul de vedere al elevului

Cum a fost?
din punctul de vedere al profesorului

28

5.1 Stop! Ce se ntampl?

29

5.2 Ce fel de soluii exist?

30

5.3 Care sunt efectele soluiilor mele?

31

5.4 Am ales soluia corect?

32

METODA VIDEO INTERACTION TRENING-VIT

Motto: O imagine face cat o mie de cuvinte!

INTALNIREA CU METODA VIDEO INTERACTING TRAINING VIT

In toamna anului 2008 in cadrul proiectului Matra Rondo am avut pentru prima data ocazia de a cunoaste metoda Video Interaction Training VIT . Un grup de profesori din fiecare scoala au fost instruiti in cadrul a doua sesiuni de training. La atelierele de lucru au participat si psihologii din fiecare scoala, avand responsabilitatea de a consilia profesorii si prelua intervizarea grupurilor de lucru din scoala pe care o reprezinta. Psihologii au beneficiat de o formare suplimentara axata in principal pe stabilirea obiectivelor si analiza filmarilor. Cadrul teoretic si prezentarile metodei de lucru cu imaginile in clasa au fost asigurate de formatori experimentai ai amplei organizaii olandeze Viataal : Jessie Hagemeijer, Ab Molenwijk si Marije van Hoeckel carora le multumim pentru sprijin si profesionalism. In urma sesiunilor de training, participantii nu au primit doar un set de instrumente care sa-i sustina in activitatea didactica pe care o desfasoara, ci totodata si-au dezvoltat abilitatile de interactiune si comunicare prin utilizarea efectiva a metodei in clasa. In fiecare scoala psihologul impreuna cu echipa sa de lucru si-a stabilit planul general pornind de la cele 5 intrebari: 1. Ce? Ce facem? (stabilirea aspectelor problematice la nivel individual, pe grupe restranse, pe clase, la nivelul interactiunii profesor-clasa, copil familie, in cadrul activitatilor extrascolare, etc.) 2. Cine? De cine avem nevoie? (elevi, diriginte, profesori, psiholog, parinte, diverse persoane care lucreaza cu copilul ) 3. Unde? Unde vom lucra?(gasirea si amenajarea unui spatiu de lucru corespunzator) 4. Cand? Cand vom putea lucra? (realizarea unui orar de filmare adecvat programului de lucru al fiecaruia dintre cei implicati) 5. Care? De ce fel de echipament avem nevoie? (stabilirea unei baze tehnice: o camera video, trepied, laptop, stick-uri, etc.) Chiar dupa prima sesiune de formare metoda VIT a fost implementata in scoli atragand si alte cadre didactice care si-au aratat interesul fata de aceasta. S-au realizat filmari, sedinte de
33

consiliere care au fost discutate impreuna cu specialistii olandezi in cea de-a doua sesiune de formare. Atat cadrele didactice implicate direct cat si ceilalti colegi au apreciat beneficiile si schimbarile positive aduse de metoda VIT, exprimandu-si entuziasmul si intentia de a continua utilizarea metodei VIT in diverse situatii educationale din scoala.

CE ESTE VIT? VIT este o metoda care are ca scop sprijinirea cadrelor didactice, copiilor, tinerilor si a familiilor lor pentru a intelege diferite aspecte comportamentale si pentru a-si imbunatati aptitudinile de comunicare. Ea ii ajuta pe oamenii sa recunoasca ceea ce fac bine si sa construiasca noi competente. Metoda porneste de la premisa ca solutia pentru dezvoltarea viitoare si schimbarile necesare revine in primul rand calitatii interactiuni dintre persoanele implicate.VIT este o metoda dinamica, interactiva, care promoveaza implicarea participantilor in propria reflectie sprijinindu-se pe materialul filmat. Metoda VIT are la baza o serie de valori si convingeri precum faptul ca: oamenii doresc sa comunice oameni in situatii problematice doresc sa se schimbe oamenilor le pasa cu adevarat de cei din jur toata lumea face cat poate de bine ceea ce face in momentul prezent o criza este o oportunitate pentru schimbare puterea de a schimba este in fiecare din noi sau in circumstantele situatiei in cauza.

C CUM S-A DEZVOLTAT? Metoda VIT s-a dezvoltat in Olanda la inceputul anilor 1980 fiind elaborata de catre Harrie Biemens si echipa sa, ca o modalitate de comunicare pentru sprijinirea familiilor ai caror copii erau adoptati sau intampinau diferite dificultati de comunicare. Colwyn Trevarthen, profesor la Universitatea din Edinburgh este cel care a furnizat nucleul teoretic central al aceastei metode si a fost implicat personal in dezvoltarea sa inca de la inceput. VIT si-a nceput dezvoltarea n Scotia n 1992 si de atunci a crescut constant. Aceasta crestere se datoreaza in principal recomandarilor facute de persoanele implicate, care au beneficiat de efectele acesteia. Metoda s-a raspandit ulterior si in Europa si n SUA, in prezent ea fiind utilizata pe scara larga in diferite domenii.

UNDE SE POATE APLICA SI DE CATRE CINE? VIT este utilizata de cel puin 3000 practicieni in peste 15 de tari din lume pentru a ajuta persoane cu cele mai diverse profesii (asistenta sociala, educatie si sanatate), precum si in managementul afacerilor. In domeniul educational metoda si-a dovedit eficienta in mod repetat atat pentru elevi cat si pentru profesori si asupra intregului climat din scoala. Exemple de utilizare VIT: - n cadrul lucrului cu parintii, pentru a sprijini relatiile parinti-copii; - in cadrul relatiilor dintre copil si/sau elev si profesor; - in cadrul activitatilor profesorilor, in vederea constientizarii propriilor abilitati de comunicare;
34

- in cadrul activitatilor educative cu intreaga clasa, in vederea imbunatatirii abilittilor de comunicare si team-builing;

CARE SUNT SCOPURILE URMARITE DE VIT? In timpul comunicarii se intampla atat de multe lucruri in acelasi timp, incat este imposibil sa le inregistram pe toate cu ochiul liber. Comunicarea poate fi studiata indeaproape numai prin inregistrarea ei. De la semnalele mari pana la cea mai mica clipire a ochiului, camera va inregistra obiectiv cum se desfasoara interactiunea si comunicarea. Prin indrumarea profesorilor si prin folosirea acestui instrument se vizeaza optimizarea armoniei, astfel incat sa creasca bunastarea si dezvoltarea personala atat a profesorilor, cat si a elevilor. Principalul scop al metodei VIT este acela de a imbunatati comunicarea eficienta n situatia in care acesta apare in mod natural bazandu-se pe stilul unic al fiecarui individ, prin: cresterea gradului de constientizare; cresterea raspunsurilor adaptate la alte persoane; activarea participantilor si incurajarea spre a-si rezolva propriile probleme; reducerea stresului si cresterea increderii in sine; realizarea unor relatii de colaborare. Dar, totodata obiectivele vizeaza si cautarea de posibilitati in cadrul clasei si motivarea profesorilor sa reflecteze asupra propriului comportament.

CUM FUNCTIONEAZA METODA VIT? Consilierul VIT realizeaza inregistrari video de aproximativ 10 minute de interactiune intre participanti - fie intre adulti, un copil cu un adult, fie un profesor si un elev sau intre elevi. Secventa filmata poate prezenta orice fel de interaciuni, de exemplu un joc, o conversaie, lectura unei carti, jocuri afara sau in clasa. Acest film este apoi analizat, impreuna cu fiecare participant pentru a cauta elementele constitutive ale comunicarii, sau principiile de contact. Consilierul revine intr-o alta zi, cu aproximativ trei clipuri selectate care prezinta cele mai bune exemple de comunicare si interactiuni pozitive intre participanti. Clipurile sunt selectate cu ajutorul unui set de principii dezvoltate prin cercetare privind interactiunea eficienta. Apoi, aceste clipuri sunt apoi vizualizate cu participantii si are loc o discutie despre: ceea ce poate fi vazut, care este raspunsul emotional ce poate fi invatat si cum stimulam dezvoltarea Participantii ar trebui sa inceapa sa observe cat mai multe elemente privind abilitatile pe care le au si cum exact se poate construi n continuare interactiunea pe baza acestora. Pentru analiza VIT este important sa se aiba in vedere in principal: metodele de comunicare, feedback-ul oferit, adaptarea la tempoul si nivelul de comunicare al copilului si numirea comportamentului. Dar ceea ce este cel mai important este accentual care cade pe aspectele positive, cele negative devenind doar puncte de atentie care urmeaza a fi imbunatatite.

35

Pasi avuti in vedere in rezolvarea unei situatii de comunicare problematice: 1. Realizarea unei filmari de 10 minute a unei situatii selectate; 2. Profesorul revizuieste imaginile impreuna cu psihologul; 3. Cautarea unor elementele pozitive ; 4. Evidentierea punctelor de atentie; 5. Profesorul pune in practica punctele de atentie in situatii zilnice 6. Cea de-a doua inregistrare si revizuire 7. Alegerea de moment noi pentru a pune in practica ( atunci cand problematica initiala vizata in prima filmare a fost depasita cu succes)

Acest proces se repeta pana se obtine succesul scontat. Sesiunea de feedback poate dura aproximativ o ora pentru a discuta despre toate aspectele selectate din clipurile cu interaciunea de succes. Numarul de sesiuni de feeback pot varia n functie de nevoile participantilor. Inregistrarile si sesiunile de feedback permit participantilor sa recunoasca modul lor de interactiune pozitiva si astfel ajuta comunicarea. Metoda VIT aplicata in scoala reprezinta o metoda de instruire in care profesorii isi dezvolt abilitatile de interactionare si comunicare cu elevii. In mod obisnuit aceasta metoda foloseste pe langa materialele vizuale si analiza interactiunii. Instruirea incepe de la capacitile elevilor si profesorilor, o interactiune cu succes fiind punctul de pornire, condiie esentiala pentru dezvoltare.

36

Punctul de plecare n analiza interaciunii este comportamentul profesorului. Comportamentul, atitudinea si faptele profesorului sunt cele care contureaz climatul educaional. Se pot distinge trei aspecte: Metode i curriculum: care este stilul de predare al profesorului? Care sunt obiectivele? Ce materiale foloseste? Viteza, nivelul de dificultate, metodele folosite. Managementul clasei: cum este clasa organizata, care e rutina zilnica, aranjamentul clasei si al bancilor, sisteme. Interaciunea: relatia dintre profesor si elevi; cum se descurca profesorul cu elevii, se plac reciproc? Aceste trei aspecte formeaza climatul educational din clasa si vor ghida observatiile si analiza nregistrarilor. Aceste aspecte pot fi observate la diverse nivele: individual, de grup/clasa, scoala. Interactiunea este un aspect esential al climatului educational din clasa, dar trebuie completata de celelalte doua aspecte. Doar interactiunea eficienta nu este suficienta: interactiunea eficienta nu poate compensa metodele insuficiente sau managementul neorganizat al clasei.

Interaciunea

Copilul cu limitri auditive i de comunicare

Managementul clasei

Metode i obiecte

37

Aceasta metoda ofera instruire prin autoreflectare, bazandu-se pe ciclul de reflectare a lui Korthagen. Acest ciclu ofera o baza in ceea ce priveste invatarea profesorilor sa-si auto-reflecte metodic propriile actiuni. Ciclul de reflectare Korthagen Pasul 1: actiune/ experienta. Profesorul interactioneaza si comunica cu un elev si/sau cu intregul grup. Acest lucru este inregistrat pe video. Pasul 2 : Revizuire. Imaginile sunt revazute n mod explicit in baza modelului ICC si a punctelor de atentie la nivelul grupului. Lungimea filmului furnizeaza un punct de plecare clar si comun. Pasul 3: Realizarea. In cadrul acestui pas sunt realizate aspectele esentiale ale interactiunii si comunicarii. Mai ales micro-analiza interactiunii furnizeaza profesorilor si indrumtorului ICC o intelegere a interactiunii cu succes. Pasul 4: Crearea de alternative pentru interactiune si comunicare din care sa alegem: profesorul isi va formula propriile obiective de predare pentru urmatoarea inregistrare. Pasul 5: Testarea. Aceasta este facuta dup fiecare intalnire in cadrul urmaririi instruirii. Profesorul isi realizeaza activitatea cu obiectivele de invatare pe care si le-a formulat. Aceasta inregistrare constituie pasul 1 pentru urmtorul ciclu de reflectare: actiune/ experienta.

Crearea de alternative din care s aleag

4
testare

Realizarea aspectelor eseniale

5 1 2
Revizuire

Aciune/ Experien

38

ASPECTE ETICE Filmarea video ca instrument de feedback este provocatoare: profesorii sunt filmati pe parcursul muncii lor, astfel comportamentul si actiunile devenind vizibile. Este necesar si important sa se poata lucra cu suficienta incredere pe parcursul efectuarii analizei video. De aceea imaginile si alte materiale sunt confidentiale, inclusiv: inregistrarile video si DVD, rapoartele si alte note scrise. Partile terte nu vor primi date personale fara acordul persoanelor implicate si toate partile implicate au dreptul de acces la datele inregistrate. De asemenea, imaginile video nu pot fi folosite in lucrari publice fara acordul scris al persoanelor aflate in cadru. In fiecare scoala trebuie sa existe un protocol de confidentialitate, iar inainte de efectuarea inregistrarilor video se incheie cate un contract de confidentialitate intre partile implicate (indiferent care sunt acestea: profesor, psiholog, parinte, elev). Materialele video sunt depozitate intr-un cabinet incuiat. La sfarsitul desfasurarii sedintelor VIT participantul vizat este intrebat daca doreste sa pastreze oricare dintre materiale sau toate materialele, ori acestea pot fi sterse la cerere, sau pot fi stocate in conformitate cu protocolul elaborat de scoala.

MODELE PENTRU GHIDUL DE VIZIONARE A FILMELOR REALIZATE CU AJUTORUL METODEI VIT Orice interactiune poate fi analizata dup schema comunicarii de baza. Prin analizarea interatiunii la clasa, trebuie luate in considerare elementele specifice ale situatiei scolare. Analiza va fi corecta, iar profesorul va observa consecintele doar cand se va lua in considerare situatia scolara. VIT are ca principii ale comunicarii de baza urmatoarele aspecte : - Urmarirea initiativelor Confirmarea receptarii Numirea/exprimarea aprobarii Joc de rol in conversatie Rolul de lider in comunicare

Este important sa se perceapa interactiunea in relatie cu varii aspecte ale comportamentului profesorului si sa se acorde atentie echilibrului dintre individ si grup. In continuare este prezentata schema comunicarii de baza cu elementele esentiale care trebuie avute in vedere de psiholog atunci cand realizeaza analiza comunicarii si interactiunii. Totodata sunt prezentate si modele de fise pentru inregistrarea principalelor aspecte urmarite de psiholog in analiza comunicarii si interactiunii.

39

Schema comunicrii de baz

Segmente
1. Iniiativ i receptare

Modele
Fiind atent

Elemente
Intoarcere ctre Urmrirea initiativelor privire Contact vizual Intonatii prietenoase (semne relaxate) Expresii faciale prietenoase Semne clare Semne vizibile Semne cu 2 mini

Punndu-se de acord

Primire Confirmarea primirii Atinoere Participare Adaptarea la tempo Incuviintare din can Exprimarea initiativei n manier aprobatoare Exprimarea n cuvinte a propriilor observaii (comportament / sentimente) Exprimare n cuvinte a propriului comportament / sentimente/ onduri/ intenii Rostire: "da"

2. Schimb n cerc sau n grup

Formarea unui cerc

formarea cercului privire n jur Constientizarea receptrii

Joc de rol

Preluarea rolulului - acordarea rolurilor eqale Incheierea rolului Schimb propuneri Conversatii

Cooperare 3. Consultare Formarea unei opinii

Lucru mpreun Ajutor reciproc Exprimarea prerilor solicitarea preri lor Schimb de opinie/examinare

Coninut 4. Rezolvarea conflictului Restabilirea contactului Negociere Definirea diferenelor

Inmnarea subiectelor Elaborarea i explorarea subiectelor Examinarea inteniilor Mergnd napoi la segmentul 1, 2, 3 Dup NU vine DA Stabilirea punctelor de vedere Ajungerea la o nelegere

40

Comunicarea de succes a profesorului Inregistrare elev: grup: activitate: Profesor: Supervizor:

Data: Ora:

Prezentarea intrebarii (dupa descrierea profesorului)

Semne mari Voce, expresii faciale si poziia corpului Contactul vizual Atenia la semne poziie tempo Comunicare neambigu Exprimare vocal pentru a consimi Definirea comportamentului dorit Contientizarea primirii Jocul de rol deschidere Schimb: Cum sunt acordate rolurile? AI cui este rndul? Sunt rolurile acordate egal? Incheierea unui rol coninut management

41

Didactica materiale nivel de diferentiere variatie pregatirea lectiei tinuta,etc. Managementul clasei aranjarea clasei reguli zgomote stimuli structura Formulati nucleul si puneti-l intr-un punct de actiune. Care sunt primii pasi ce trebuie luati?

Discutii

Puncte de atentie din partea profesorului

Discutarea punctului de actiune

Pareri despre discutie

Intelegeri

42

Puncte de atentie pentru ghidarea comunicarii

Nume:__________________________ Data:___________________________ Care este punctul dumneavoastra forte? __________________________________________________________________________ Puncte de atentie: __________________________________________________________________________ Analiza lungimii filmului: Urmarire

Receptarea si acordarea confirmarii receptarii

Predarea stefetei

Conducere

Echilibru intre conducerea prin activare si conducerea prin compensare Rezolvarea de problem si orientarea actiunii Pozitiv

Un nou punct de atentie

43

DE CE VIT? Eficacitatea acestei tehnici a fost demonstrata intr-o serie de studii recente. De exemplu, o meta-analiza a 29 de studii realizate de catre Fukkink (2008) arata efecte statistice pozitive semnificative ale feedback-ului interventiilor video asupra comportamentului si atitudinilor parintilor si asupra dezvoltarii copilului. Ce beneficii va aduce? Participantii devin mult mai constienti de propriile lor abilitati de comunicare eficienta prin vizualizarea lor in cadrul interactiunii. Punctele lor de vedere privind situatia de comunicare respectiva sunt ascultate, consilierul putand ghida si raspunde la orice nedumerire. Participantii se simt mai puternici, mai increzatori in propriile abilitati. Relatile, interactiunile si comportamentul lor se poate dezvolta considerabil in masura in care acestia isi schimba stilul de comunicare. Practicieni considera ca tehnica este utila din urmatoarele motive: Filmarea se face in context - acasa, la scoala, la locul de munca, astfel ca se bazeaza pe ceea ce se intampla cu adevarat. Participantii au posibilitatea de a se observa pe ei insisi interactionand. Procesul prin care participantii se vad ei nsisi cum comunica in mod eficient modifica si imbunatateste perceptia de sine. Exista un nivel ridicat de constientizare a propriilor aptitudini de interactiune si al potentialului de dezvoltare a acestora in continuare. Participantii se simt ascultati de consilier si simt ca sentimentele si punctele lor de vedere sunt receptate corect. Consilierul modeleaza principiile de contact in timpul feedback-ului pozitiv pentru a asigura un plan pentru dezvoltarea interactiunii si comunicarii. Se dezvolta o intelegere care este mpartasita. Sprijinul primit toate contribui la schimbari pozitive in comunicare si relatii cu ceilalti. Ce spun profesorii despre VIT? "Nu am stiut ca atat de mult din comunicare se exprima prin componenta non-verbala si adevarul este ca inveti sa constientizezi asta de pe ecran " "Nu am realizat ca am facut atat de multe in munca mea si ca sunt atat de multe lucruri pe care le fac foarte bine." "A fost greu la inceput sa ma vad pe ecran, dar m-a ajutat cu adevarat. " "Metoda VIT a contribuit mult la construirea increderii in mine si in propriile abilitati." "Filmul m-a ajutat pentru a vedea cum ne putem pune de acord unii cu altii."

44

BIBLIOGRAFIE

1. ARTHUR ARON, ELAINE N. ARON, Statistics for psychology Prentice hall, Upper Saddle River, NJ 07458 2. DAMASCHIN D., Mijloace tehnice moderne de compensare a deficientelor senzoriale, Analele Universitaii Bucureti, 1965. 3. GHERGU, A. (2006), Psihopedagogia persoanelor cu cerine speciale Strategii difereniate si incluzive in educaie, Editura Polirom, 4. GORGOS C, Dicionar enciclopedic de psihiatrie, Ed. Medical, Bucureti, 1988. 5. LUNGU O. , Ghid introductiv pentru SPSS 10.0, Seria psihologie experimental I aplicat. - IaI 2001, UAIC 6. MCCORMICK, B., - Teste screening pentru deficiena de auz la copiii mici, Bucureti, 1994 7. NEVEANU POPESCU P., Dicionar de psihologie, Ed. Albatros, Bucureti, 1978. 8. PAUNESCU C, Comunicarea prin limbaj la copiii cu audiomutitate, in Cercetri asupra comunicrii, Bucureti, 1973. 9. SIMA, I. Psihopedagogie. Studii i cercetri, EDP, Bucureti, 1998 10. VRASMAS T" DAUNT P., MUSU I., Integrarea in comunitate a copiilor cu cerinte educative speciale, Ed. Meridiane, Bucureti, 1996. 11. VRASMAS, T. (1998), Integrarea colara a copiilor cu handicap auditiv, in volumul Educaia integrata a copiilor cu handicap, coord. Verza, E., Paun, E., Reprezentanta UNICEF in Romnia. 12. Ianasi Mihaela Curs - Psihologia persoanelor cu nevoi speciale, UAIC , Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatie, 1998 13. Ianasi Mihaela - Curs - Psihologia persoanelor deficiente mintale, UAIC , Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatie, 1998 14. INTERNET Proiectul RONDO...http://www.pentrusurzi.org.ro

45