Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1.4KActivity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Costache Negruzzi - Al. Lapusneanu

Costache Negruzzi - Al. Lapusneanu

Ratings:

4.17

(18)
|Views: 164,330 |Likes:
Published by georgiana

More info:

Published by: georgiana on Mar 21, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/08/2014

pdf

text

original

 
 Alexandru L
ă
pu
ş
neanul
 
Dac
ă
voi nu m
ă
vre
ţ
i, eu v
ă
vreau…
 
Iacov Eraclid, poreclit Despotul, perise ucis de Buzduganul lui
Ş
tefan Tom
ş
a, careacum cîrmuia
ţ
ara, dar Alexandru L
ă
 pu
ş
neanul, dup
ă
înfrîngerea sa în dou
ă
rînduri, de o
ş
tile
 
Despotului, fugind la Constantinopol, izbutise a lua o
ş
ti turce
ş
ti
ş
i se înturna acum saizgoneasc
ă
pre r 
ă
 pitorul Tom
ş
a
ş
i s
ă
-
ş
i ia scaunul, pre care nu l-ar fi perdut, de n-ar fi fostvîndut de boieri. Intrase în Moldavia, întov
ă
ăş
it de
ş
epte mii spahii
ş
i de vreo trei mii oastede strînsur 
ă
. Îns
ă
pe lîng
ă
aceste, avea porunci împ
ă
ă
te
ş
ti c
ă
tr 
ă
hanul tatarilor Nogai, ca s
ă
-ideie oricît ajutor de oaste va cere.L
ă
 pu
ş
neanul mergea al
ă
turea cu vornicul Bogdan, amîndoi c
ă
l
ă
ri pe armasari turce
ş
ti
ş
i înarma
ţ
i din cap p
ă
n
ă
în picioare.
 
 — Ce soco
ţ
i, Bogdane, zise dup
ă
pu
ţ
in
ă
t
ă
cere, izbîndi-vom oare?
 
 — S
ă
nu te îndoie
ş
ti, m
ă
ria-ta, r 
ă
spunse curtezanul,
ţ
ara geme subt asuprirea Tom
ş
ei.
 
Oastea toat
ă
se va supune cum i se va f 
ă
g
ă
dui mai mare simbrie. Boierii, cî
ţ
i i-au mai l
ă
sat vii,
 
numai frica mor 
ţ
ii îi mai
ţ
ine, dar cum vor vedea c
ă
m
ă
ria-ta vii cu putere, îndat
ă
vor alerga
 
ş
i-l vor l
ă
sa. — S
ă
deie Dumnezeu s
ă
n-aibi nevoie a face ceea ce au f 
ă
cut Mircea-vod
ă
la munteni;dar 
ţ
i-am mai spus, eu îi cunosc pre boierii no
ş
tri, c
ă
ci am tr 
ă
it cu dîn
ş
ii.
 
 — Aceasta r 
ă
mîne la înalt
ă
în
ţ
elepciunea m
ă
riei-tale.Vorbind a
ş
a, au ajuns aproape de Tecuci, unde poposir 
ă
la o dumbrav
ă
. — Doamne, zise un aprod apropiindu-se, ni
ş
te boieri sosind acum cer voie s
ă
seînf 
ăţ
i
ş
eze la maria-ta.
 
 — Vie, r 
ă
spunse Alexandru.Curînd intrar 
ă
sub cortul unde el
ş
edea încungiurat de boierii
ş
i c
ă
 pitanii s
ă
i, patru boieri, din care doi mai b
ă
trîni, iar doi juni. Ace
ş
tii erau vornicul Mo
ţ
oc, postelnicul Veveri
ţă
,
 
spatarul Spancioc
ş
i Stroici.Apropiindu-se de Alexandru-vod
ă
, se închinar 
ă
pîn
ă
la p
ă
mînt, f 
ă
ă
a-i s
ă
ruta poaladup
ă
obicei. — Bine-a
ţ
i venit, boieri! zise acesta silindu-se a zîmbi.
 
 — S
ă
fii m.ta s
ă
n
ă
tos, r 
ă
spunser 
ă
boierii. — Am auzit, urm
ă
Alexandru, de bîntuirile
ţă
rii
ş
i am venit s-o mîntui;
ş
tiu c
ă
 
ţ
ara m-
 
a
ş
teapt
ă
cu bucurie. — S
ă
nu b
ă
nuie
ş
ti, m
ă
ria-ta, zise Mo
ţ
oc,
ţ
ara este lini
ş
tit
ă
 
ş
i poate c
ă
m
ă
ria-ta ai auzitlucrurile precum nu sînt; c
ă
ci a
ş
a este obiceiul norodului nostru, s
ă
fac
ă
din
ţ
în
ţ
ar arm
ă
sar.
 
Pentru aceea ob
ş
tia ne-au trimis pre noi s
ă
-
ţ
i spunem c
ă
norodul nu te vrea, nici te iube
ş
te
ş
i
 
m.ta s
ă
te întorci înapoi ca… — Dac
ă
voi nu m
ă
vre
ţ
i, eu v
ă
vreau, r 
ă
spunse L
ă
 pu
ş
neanul, a c
ă
ruia ochi scîntier 
ă
ca
 
un fulger,
ş
i dac
ă
voi nu m
ă
iubi
ţ
i, eu v
ă
iubesc pre voi
ş
i voi merge ori cu voia, ori f 
ă
ă
voia
 
voastr 
ă
. S
ă
m
ă
-ntorc? Mai degrab
ă
-
ş
i va întoarce Dun
ă
rea cursul înd
ă
ă
 pt. A! Nu m
ă
vrea
ţ
ara? Nu m
ă
vre
ţ
i voi, cum în
ţă
leg?
 
 — Solului nu i se taie capul, zise Spancioc; noi sîntem datori a-
ţ
i spune adev
ă
rul.
 
Boierii sînt hot
ă
ţ
i a pribegi la unguri, la le
ş
i
ş
i la munteni, pe unde au to
ţ
i rude
ş
i prieteni.1
 
Vor veni cu o
ş
ti streine
ş
i vai de biata
ţ
ar 
ă
cînd vom avea r 
ă
zboaie între noi
ş
i poate
ş
i m
ă
riei-tale nu-i va fi bine, pentru c
ă
domnul Tom
ş
a… — Tic
ă
los nu poate fi acel ce s-au învrednicit a se numi unsul lui Dumnezeu, ziseVeveri
ţă
.
 
 — Au doar nu sînt
ş
i eu unsul lui Dumnezeu? au doar nu mi-a
ţ
i jurat
ş
i mie credin
ţă
,
 
cînd eram numai stolnicul Petre? Nu m-a
ţ
i ales voi? Cum au fost obl
ă
duirea mea? Ce sînge
 
am v
ă
rsat? Care s-au întors de la u
ş
a mea, f 
ă
ă
s
ă
ş
tige dreptate
ş
i mîngîiere?
Ş
i îns
ă
, acumnu m
ă
vre
ţ
i, nu m
ă
iubi
ţ
i? Ha! ha! ha!
 
Rîdea; mu
ş
chii i se suceau în rîsul acesta
ş
i ochii lui hojma clipeau. — Cu voia m
ă
riei-tale, zise Stroici, vedem c
ă
mo
ş
ia noastr 
ă
a s
ă
cad
ă
de isnoav
ă
înc
ă
lcarea p
ă
gînilor. Cînd ast
ă
negur 
ă
de turci va pr 
ă
da
ş
i va pustii
ţ
ara, pe ce vei domni m
ă
ria-
 
ta? — 
Ş
i cu ce vei s
ă
tura l
ă
comia acestor cete de p
ă
gîni ce aduci cu m
ă
ria-ta? ad
ă
ogiSpancioc. — Cu averile voastre, nu cu banii
ţă
ranilor pre care-i jupi
ţ
i voi. Voi mulge
ţ
i laptele
 
ţă
rii, dar au venit vremea s
ă
v
ă
mulg
ş
i eu pre voi. Destul, boieri! Întoarce
ţ
i-v
ă
 
ş
i spune
ţ
i celui
 
ce v-au trimis ca s
ă
se fereasc
ă
s
ă
nu dau peste el, de nu vrea s
ă
fac din ciolanile lui surle
ş
idin pelea lui c
ă
 ptu
ş
eal
ă
dobelor mele.Boierii ie
ş
ir 
ă
mîhni
ţ
i; Mo
ţ
oc r 
ă
mase.
 
 — Ce-ai r 
ă
mas? întreb
ă
L
ă
 pu
ş
neanul. — Doamne! Doamne! zise Mo
ţ
oc, c
ă
zînd în genunchi, nu ne pedepsi
ţ
i pre noi dup
ă
 
 
ă
ă
delegile naostre! Ad
ă
-
ţ
i aminte c
ă
e
ş
ti p
ă
mîntean, ad
ă
-
ţ
i aminte de zisa scripturei
ş
i iart
ă
 
 
gre
ş
i
ţ
ilor t
ă
i! Cru
ţă
pre biata
ţ
ar 
ă
. Doamne! sloboade o
ş
tile aceste de p
ă
gîni; vin
ă
numai cu
 
ţ
i moldoveni ai pe lîng
ă
m
ă
ria-ta
ş
i noi chize
ş
luim c
ă
un fir de p
ă
r nu se va cl
ă
ti din capul
 
în
ă
l
ţ
imei-tale;
ş
i de-
ţ
i vor trebui o
ş
ti, ne vom înarma noi cu femei
ş
i copii, vom r 
ă
dica
ţ
ara în picioare, vom r 
ă
dica slugile
ş
i vecinii no
ş
tri. Încredi-te în noi! — S
ă
m
ă
-ncred în voi? zise L
ă
 pu
ş
neanul în
ţ
elegînd planul lui. Pesemne gînde
ş
ti c
ă
eu
 
ş
tiu zic
ă
toarea [4] moldoveneasc
ă
: „Lupul p
ă
rul schimb
ă
, iar n
ă
ravul ba“? Pesemne nu v
ă
 cunosc eu
ş
i pre tine mai vîrtos? Nu
ş
tiu, c
ă
fiind mai mare peste o
ş
tile mele, cum ai v
ă
zut c
ă
 m-au biruit, m-ai l
ă
sat? Veveri
ţă
îmi este vechi du
ş
man, dar înc
ă
i niciodat
ă
nu s-au ascuns;
 
Spancioc este înc
ă
tîn
ă
r, în inima lui este iubire de mo
ş
ie; Îmi place a privi sume
ţ
ia lui, pre
 
care nu se sile
ş
te a o t
ă
inui. Stroici este un copil, care nu cunoa
ş
te înc
ă
pre oameni, nu
ş
tie ceeste îmbunarea
ş
i minciuna; lui i se par c
ă
toate paserile ce zboar 
ă
se m
ă
nînc
ă
. Dar tu,Mo
ţ
oace? învechit în zile rele, deprins a te ciocoi la to
ţ
i domnii, ai vîndut pre Despot, m-ai
 
vîndut
ş
i pre mine, vei vinde
ş
i pre Tom
ş
a; spune-mi, n-a
ş
fi n
ă
t
ă
ă
u de frunte, c
ă
nd m-a
ş
 încrede în tine? Eu te iert îns
ă
, c-ai îndr 
ă
znit a crede c
ă
iar m
ă
vei putea în
ş
ela,
ş
i î
ţ
i
 
ă
g
ă
duiesc c
ă
sabia mea nu se va mînji în sîngele t
ă
u; te voi cru
ţ
a, c
ă
ci îmi e
ş
ti trebuitor, ca s
ă
 m
ă
u
ş
urezi de bl
ă
stemurile norodului. Sînt al
ţ
i trîntori de care trebuie cur 
ăţ
it stupul.Mo
ţ
oc îi s
ă
rut
ă
mîna, asemenea cînelui care, în loc s
ă
mu
ş
ce, linge mîna care-l bate. El
 
era mul
ţă
mit de f 
ă
g
ă
duin
ţ
a ce cî
ş
tigase;
ş
tia c
ă
Alexandru-vod
ă
a s
ă
aib
ă
nevoie de un
 
intrigant precum el. Deputa
ţ
ii erau porunci
ţ
i de Tom
ş
a, ca neputînd înturna pre L
ă
 pu
ş
neanul
 
din cale, s
ă
-
ş
i urmeze drumul la Constantinopol, unde, prin jalobe
ş
i dare de bani, s
ă
 mijloceasc
ă
mazilia lui. Dar v
ă
zînd c
ă
el venea cu însu
ş
i învoirea Por 
ţ
ii; pe de alta, sfiindu-se
 
a se întoarce f 
ă
ă
nici o isprav
ă
la Tom
ş
a cerur 
ă
voie s
ă
ă
mîie a-l întov
ă
ăş
i. Acesta era planul lui Mo
ţ
oc ca s
ă
se poat
ă
lipi de L
ă
 pu
ş
neanul. Voia li se dete.2
 
 Ai s
ă
dai sam
ă
, doamn
ă
!…
Tom
ş
a, nesim
ţ
indu-se în stare a se împotrivi, fugise în Valahia
ş
i L
ă
 pu
ş
neanul nu
 
întîlnise nici o împiedicare în drumul s
ă
u. Norodul pretutindene îl întîmpina cu bucurie
ş
in
ă
dejde, aducîndu-
ş
i aminte de înt
ă
ia lui domnie, în care el nu avusese vreme a-
ş
i dezv
ă
luiurîtul caracter.Boierii îns
ă
tremurau. Ei aveau dou
ă
mari cuvinte a fi îngriji
ţ
i:
ş
tiau c
ă
norodul îi
 
ur 
ăş
te,
ş
i pre domn c
ă
nu-i iube
ş
te.Îndat
ă
ce sosise, L
ă
 pu
ş
neanul porunci s
ă
împle cu lemne toate cet
ăţ
ile Moldaviei, afar 
ă
 
 
de Hotin
ş
i le arse, vrînd s
ă
strice prin aceasta azilul nemul
ţă
mi
ţ
ilor, carii de multe ori, subt
 
ad
ă
 postul zidurilor acestora, urzeau comploturi
ş
i a
ţ
î
ţ
au revolte. Ca s
ă
sece influin
ţ
a boierilor 
 
ş
i s
ă
stîrpeasc
ă
scuiburile feudalit
ăţ
ii, îi despoia de averi sub feluri de pretexte, lipsindu-i cuchipul acesta de singurul mijloc cu care puteau ademeni
ş
i corumpe pre norod.Dar nesocotind de ajuns planul acesta, îi omorea din cînd în cînd. La cea mai mic
ă
 gre
ş
eal
ă
dreg
ă
toreasc
ă
, la cea mai mic
ă
plîngere ce i s-ar 
ă
ta, capul vinovatului se spînzura în poarta cur 
ţ
ii, cu o
ţ
idul
ă
vestitoare gre
ş
alei lui, adev
ă
rate sau pl
ă
smuite
ş
i el nu apuca s
ă
 
 
 putrezeasc
ă
, cînd alt cap îi lua locul. Nime nu îndr 
ă
znea a gr 
ă
i împotriva lui, cu cît mai vîrtos a lucra ceva. O gvardienumeroas
ă
de lefecii albanezi, serbi, unguri, izgoni
ţ
i pentru relele lor fapte, î
ş
i aflaser 
ă
 
 
sc
ă
 pare lîng
ă
Alexandru, care, pl
ă
tindu-i bine, îi avea h
ă
ă
zi
ţ
i; iar o
ş
tile moldovene, sub
 
c
ă
 pitani creature a lui, le
ţ
inea pe margeni; slobozînd îns
ă
pre osta
ş
i pe la casele lor, le
 
m
ă
rginise în pu
ţ
in num
ă
r.
 
Întru o zi el se primbla singur prin sala palatului domnesc. Avusese o lung
ă
vorb
ă
cuMo
ţ
oc, care intrase iar în favor 
ş
i care ie
ş
ea, dup
ă
ce îi înf 
ăţ
o
şă
se planul unei nou
ă
contribu
ţ
ii.Se p
ă
rea neastîmp
ă
rat, vorbea singur 
ş
i se cuno
ş
tea c
ă
mediteaz
ă
vreo nou
ă
moarte, vreo nou
ă
 daun
ă
, cînd o u
şă
laturalnic
ă
deschizîndu-se, l
ă
s
ă
s
ă
intre doamna Ruxandra.La moartea p
ă
rintelui ei, bunului Petre Rare
ş
, care — zice hronica — cu mult
ă
jale
ş
imîhniciune a tuturor s-au îngropat în sf. monastirea Probota, zidit
ă
de el, Ruxandra r 
ă
m
ă
seseîn fraged
ă
vîrst
ă
, sub tuturatul a doi fra
ţ
i mai mari, Ilia
ş
 
ş
i
Ş
tefan. Ilia
ş
, urmînd în tronul
 
 p
ă
rintelui s
ă
u, dup
ă
o scurt
ă
 
ş
i desfrînat
ă
domnie, se duce la Constantinopol, unde îmbr 
ăţ
o
şă
 
 
mahometismul
ş
i în locul lui se sui pe tron
Ş
tefan. Acesta fu mai r 
ă
u decît fratele s
ă
u; începua sili pre str 
ă
ini
ş
i pre catolici a-
ş
i lep
ă
da relegea,
ş
i multe familii bogate ce se locuiser 
ă
în
ţ
ar 
ă
pribegir 
ă
din pricina aceasta, aducînd s
ă
ă
cie p
ă
mîntului
ş
i c
ă
dere nego
ţ
ului. Boierii care,
 
cei mai mul
ţ
i, era încuscri
ţ
i cu polonii
ş
i cu ungurii, se sup
ă
rar 
ă
,
ş
i cor 
ă
spunzîndu-se cu
 
 boierii pribegi, hot
ă
rîr 
ă
pieirea lui. Poate ar fi mai întîrziat a-
ş
i pune în lucrare planul, dac
ă
 desfrînarea lui nu l-ar fi gr 
ă
 bit. „Nu h
ă
l
ă
duia de r 
ă
ul lui nici o jupîneas
ă
, dac
ă
era frumoas
ă
,“,zice hronicarul în naivitatea sa. Într-o zi, cînd se afla la
Ţ
u
ţ
ora, nemaia
ş
teptînd sosirea boierilor pribegi, boierii ce erau cu dînsul, ca s
ă
nu-l scape, au t
ă
iat frînghiile cortului subcarele el
ş
edea
ş
i, dînd n
ă
val
ă
, l-au ucis.Acum numai Ruxandra r 
ă
m
ă
sese din familia lui Petru Rare
ş
 
ş
i pre dînsa boierii uciga
ş
io hot
ă
rîser 
ă
a fi so
ţ
ie un oarec
ă
rui numit Jolde, pre care ei îl aleses
ă
ă
de domn. Dar 
 
L
ă
 pu
ş
neanul, ales de boierii pribegi, întîmpinînd pre Joldea, îl birui
ş
i prinzîndu-l îi t
ă
ie nasul
ş
i-l dete la c
ă
lug
ă
rie;
ş
i ca s
ă
trag
ă
inimile norodului în care via înc
ă
pomenirea lui Rare
ş
, seînsur 
ă
 
ş
i lu
ă
el pre fiica lui.Astfel ginga
ş
a Ruxandra ajunses
ă
a fi parte biruitorului.Cînd intr 
ă
în sal
ă
, ea era îmbr 
ă
cat
ă
cu toat
ă
pompa cuvenit
ă
unii so
ţ
ii, fiice
ş
i surori de
 
domn.Peste zobonul de stof 
ă
aurit
ă
, purta un beni
ş
el de felendre
ş
albastru bl
ă
nit cu samur, ac
ă
ruia mînice atîrnau dinapoi; era încins
ă
cu un colan de aur, ce se închia cu mari paftale de3

Activity (1,371)

You've already reviewed this. Edit your review.
Oncioiu Vlad liked this
Violeta Alexa liked this
Ana Dragan liked this
Iloc Daniela liked this
Ruxandra Onel liked this
1 hundred thousand reads
Marta Ioana liked this
Rareș Voronski liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->