TEMA 2: BAZELE TEORIEI CERERII I OFERTEI

1. Esena i factorii cererii i ofertei. Legea cererii i ofertei. 2. Elasticitatea cererii i ofertei. Modele de calcul a elasticitii i tipuri de coeficieni 3. Echilibrul pieei i aplicarea n practic a modelului cerere-ofert

1. Esena i factorii cererii i ofertei. Legea cererii i ofertei.

Cererea reprezint cantitatea dintr-un anumit bun pe care consumatorul dorete si poate sa o cumpere intr-un anumit interval de timp, la un anumit nivel al preului. Asemeni bunurilor care se mpart in bunuri substituibile ,complementare sau derivate, cererea la rndul ei poate fi: a)cerere pentru bunurile substituibile, adica cerea pentru bunuri care satisfac aceleasi nevoi. b)cerere pentru bunuri complementare, cerere pentru bunuri care se folosesc impreuna. c)cerere derivate(ex:cererea pentru faina este deeterminata de cerera pentru pine). Cererea poate fi : a)individuala (cantitatea dintr-un bun pe care un consummator este decis sa o cumpere,dispunind si de mijloacele banesti corespunzatoare); b)totala sau de piata(suma cererii tuturor cumparatorilor de pe piata bunuluui respectiv). Marimea cererii este determinata de factorii:volumul cererii,pretul cererii,functia sau factorii cererii. Funcia cererii consumatorului fa de bunul X este: Qx = (Px, Py, Pz, N, Y, G), unde: Px, Py, Pz preurile mrfurilor x, y, z. N numrul consumatorilor. Y venitul consumatorului. G preferinele consumatorului Legea cererii Legea cererii exprima raportul de interdependenta dintre modificarea pretului unitar al unui produs si schimbarea cantitatii cerute. O data cu cresterea pretului la un bun ,cantitatea ceruta de consumator tinde sa scada, si invers, o scadere a pretului genereaza tendinta de sporire a cantitatii cerute. Cu alte cuvinte , atunci cnd preturile scad, cumparatorul tinde sa procure mai multe marfuri, iar atunci cind preturile cresc, cererea scade. Curba cererii, reprezint variaiile cererii de mrfuri si / sau servicii in funcie de un factor explicativ (pre, venit etc).

Factorii care influenteaza modificarea cererii: 1.Modificarea veniturilor banesti ale consumatorilor; 2.Schimbarea preferintelor consumatorilor sub influienta modei sau a publicitatii; 3.Modificarea pretului la bunurile substituibile si la cele coplementare; 4.Schimbarea anticipatii;or consumatorilor privind evolutia pietei; 5.Modificarea numarului si a structurii consumatorilor .De exemplu reducerea natalitatii determina o reducere a cererii de imbracaminte pentru copii,iar imbatrinirea populatiei sporeste cerea de medicamente si asistenta sociala. Cel de al doilea factor important (dupa pret) care determina comportamentul cererii este venitul. Daca insa in raport cu cresterea pretului cererea se afla in pozitie descrescatoare,atunci o data cu cresterea veniturilor se mareste si cererea. Elasticitatea cererii si tipurile ei. Modificarea relative a cantitatii cerute in functie de influienta unui anumit factor al cererii sau,altfel spus,gradul de sensibilitate al cererii fata de modificarea pretului sau a altor factori,se numeste elasticitatea cererii. Elasticitatea cererii se calasifica in: elasticitatea la pret elasticitatea la venit elasticitatea incrucisata Elasticitatea cererii fata de pret ,de exemplu,se masoara prin raportul modificarii procentuale a cantitatii cerute dintr-un bun ca raspuns la modificarea procentuala a pretului acestuia. Elasticitatea cererii masoara sensibilitatea cererii consumatorilor ,in sensul maririi sau micsorarii cantitatii de bunuri cumparate fata de variatiile pretului la produsul respective sau fata de alte conditii ale cererii. Elasticitatea cererii se msoar cu ajutorul coeficientului elasticit ii care exprim
gradul modificrii cererii n funcie de schimbarea preului: Ec p = Q , unde: P

Q - variaia cererii unui bun economic; P - variaia preului unui bun economic; Modaliti de determinare a elasticitii cererii sunt: 1. dac funcia cererii este exprimat n form analitic Q= a + b * p, coeficientul elasticitii se va determina astfel:

Ec p =

Q P * P Q

unde: Q - variaia cererii unui bun economic; P - variaia preului unui bun economic; Q cantitatea cerut (iniial); P - preul iniial.
2. Cnd cererea este o funcie de gradul I vom avea:
Ec p = Q P1 * P Q1

Q - variaia cererii unui bun economic; P - variaia preului unui bun economic; Q1 cantitatea cerut la nivelul curent; P1 - preul la nivelul curent. 3. Cnd schimbrile preului sunt substaniale se recomand s se calculeze dup formula:
Ec p = Q P 0 + P1 * P Q 0 + Q1

unde: Q - variaia cererii unui bun economic; P - variaia preului unui bun economic; Q1 cantitatea cerut la nivelul curent; Q0 cantitatea cerut la nivelul de baz; P1 - preul la nivelul curent; P0 - preul la nivelul de baz. In funcie de msura sensibilitii fata de modificarea preului, cererea poate fi : 1. perfect inelastic, Ecp = 0. Cantitatea cerut este constant, indiferent de pre 2. inelastic , 0 < Ecp < 1. Variaia preului exercit o influen relativ slab asupra nivelului cererii. 3. cu elasticitate unitar, Ecp = 1. Preul i cererea variaz proporional, dar n sens opus. 4. elastic, Ecp > 1. O mic variaie a preului condiioneaz o modificare substanial a cantitii cerute. 5. perfect elastica Ecp = . Cantitatea cerut variaz esenial pentru o modificare foarte mic a preului. Cererea elastica exista atunci cind modificarea preului conditioneaza modificarea cererii. De exemplu ,daca preul unui bun creste cu 20%, cantitatea ceruta poate sa scada cu 30% sau cu 20%.In cazul cererii rigide sau inelastice insa (lucru ce se intimpla de obicei, cu bunurile de prima necessitate, cum ar fi piinea ,chibriturile ,vesela ,sarea),o data cu cresterea sau micsorarea pretului,cerea la aceste bunuri ramine aproximativ acceasi, rigida. Cererea cu elasticitate unitara exista atunci cind pretul si cantitatea ceruta se modifica cu acelasi procent.

2. Elasticitatea cererii i ofertei. Modele de calcul a elasticitii i tipuri de coeficieni

Oferta reprezinta cantitatea de produse pe care vinzatori sint dispusi sa o vinda, intr-o perioada de timp, la un anumit nivel al pretului. Cantitatea de bunuri vinduta este mai mica decit cantitatea de bunuri oferita pe piata.Spre deosebire de cerere ,dependent ofertei de pret este directa ,altfel spus ,cu cit pretul este mai ridicat ,cu atit este mai mare cantitatea de bunuri oferita. Interdependenta dintre schimbarea pretului si modificarea cantitatii de bunuri oferite constituie continutul legii ofertei. Cresterea pretului conditioneaza crestera cantitatii oferite si invers. Oferta poate fi: a) individuala(cantitatea de bunuri pe care un producator este dispus sa o vinda la un pret anumit) b) totala sau de piata(totalitatea ofertelor individuale). Funcia ofertei este: Qo = (Px, Py, Pz, N, C, T, A), unde: Px, Py, Pz preurile mrfurilor x, y, z. N numrul firmelor ce produc acelai bun. C costul de producie. T taxele i subsidiile. A previziunile privind evoluia preului, evenimentelor social politice i naturale. Factorul principal care determina schimbarea ofertei este pretul .Cu cit pretul creste ,cu atit cantitatea de bunuri oferita este mai mare. Aadar, curba ofertei pune n evidenta cantitatea de bunuri pe care un ofertant este dispus sa o ofere, ntr-o anumita perioada de timp, la diferite niveluri de preturi. Altfel, se poate spune, ca ea arata care este pretul la care ofertantul este dispus sa ofere diferite cantitati dintr-un bun oarecare, ntr-o anumita perioada.

Factorii de influenta: 1.pretul; 2.costul de productie, care ,de exemplu, poate fi redus in urma utilizarii unor noi tehnologii.El poate sa creasca din cauza sporirii pretului la resursele limitate.Daca costul de productie se va reduce, atunci oferta pentru bunurile respective se va mari. Si invers, cind costul de productie va creste , oferta se va reduce. 3.Numarul de ofertanti, adica numarul firmelor care produc acelasi bun.Iesirea pe piata a noilor firme va contribui la cresterea ofertei,indiferent de prt. 4.Schimbarea pretului la alte bunuri, fapt care va conditiona trecerea resurselor la alte domenii de activitate prin plecarea unor firme din ramura data , ceea ce va contribui la reducerea ofertei. 5.Politica fiscal si subsidiile. Majoritatea impozitului pe profit si a altor taxe provoaca o reducere a ofertei si invers, micsorarea lor contibuie la sporirea ofertei.In cazul in care statul acorda unor firme si industrii anumite subsidii ,acestea incurajeaza cresterea ofertei.

6.Calamitatile natural si social-politice.Calamitatile natural, cum arfi inundatiile ,seceta, cutremurele de pamint, ingheturile etc., conditioneaza de obicei ,reducerea ofertei.Conditiile social-politice pot fi favorabile cresterii ofertei(stabilitate politica, de exemplu) sau defavorabile (schimbarea frecventa a guvernelor si a regulior de joc) 7. Anticiparea preturilor Elasticitatea ofertei si tipurile ei. Elasticitatea ofertei reprezinta sensibilitatea ofertei marfii la variatiile diferitor factori , mai ales la variatiile pretului. Elasticitatea ofertei se msoar cu ajutorul coeficientului elasticit ii care exprim
gradul modificrii ofertei n funcie de schimbarea preului: 1. Eo p =
Q P 0 + P1 * , unde: P Q 0 + Q1

Q - variaia ofertei unui bun economic; P - variaia preului unui bun economic; Q1 cantitatea oferit la nivelul curent; Q0 cantitatea oferit la nivelul de baz; P1 - preul la nivelul curent; P0 - preul la nivelul de baz.
2.

Eo p =

Q 0 P 0
0

Q - variaia procentual a ofertei unui bun economic; P - variaia procentual a preului unui bun economic; Elasticitatea ofertei este de mai multe tipuri: perfect inelastic, Eop = 0, la orice modificare a preului oferta nu se modific; inelastic , 0 < Eop < 1 . Variaia ofertei este mai mic dect variaia preului. cu elasticitatea unitara, Eop = 1. Unui procent de modificare a preului i corespunde unul similar de modificare a ofertei. elastic, Eop > 1. Unui procent de modificare a preului i corespunde o modificare mai mare a ofertei. perfect elastica Eop = . La un pre dat oferta crete la infinit. Factorii care determina elasticitatea sunt: costul productiei- cind costul creste, scade elasticitatea ofertei, si invers. gradul de substituire- daca gradul de substituire este mare, atunci creste elasticitatea ofertei. posibilitatile de stocare a bunurilor- elasticitatea creste daca posibilitatile de stocare sunt mari. perioada de timp de la modificarea pretului.

3. Echilibrul pieei i aplicarea n practic a modelului cerere-ofert

Analizind cererea si oferta, precum si pretul, care este factorul principal care le determina pe ambele, observam faptul ca ele toate se afla intr-o interdependenta. Atit cererea, cit si oferta

determina marimea pretului, ba chiar mai mult: Pretul de piata se stabileste in urma confruntarii dintre cerere si oferta. Pe piata se inregistreaza ba un exces de cerere, ba exces de oferta. Insa in urma sugestiilor cumparatorilor si vinzatorilor cu privire la pretul unui bun, si in urma contrapunerii cererei si a ofertei precum si a pretului dorit se stabileste un pret de echilibru, sau i se mai spune pretul de piata, ce urmeaza a-i satisface pe cumparatori si vinzatori. Pretul de echilibru se stabileste atunci cind cantitatea ceruta dintr-un bun este egala cu cantitatea oferita, sau grafic la intersectia curbei cererii si ofertei n punctul E. La un pret de-asupra punctului de echilibru cantitatea pe care producatorii doresc sa o vnda, sa o ofere va excede cantitatea pe care consumatorii vor dori sa o cumpere, producnd un surplus de bunuri si exercitnd o presiune n bloc asupra preturilor. Similar, un pret mai mic dect pretul de echilibru va genera o stare de insuficienta si cumparatorii vor fi dispusi sa cumpere la preturi mai mari, pretul urcnd astfel catre pretul de echilibru. Deplasarea pe curbele de oferta si cerere, desigur va modifica si echilibrul de piata aparnd un nou pret de echilibru si vnzndu-se o alta cantitate de bunuri.