ELEMENTE DE ANALIZA A SITUATIILOR FINANCIARE

CUPRINS

I.

Analiza situatiilor financiare in FRANTA

1. Evolutia sistemului contabil francez 2. Principii si politici contabile 3. Bilantul contabil (le bilan) 4. Contul de rezultate (Compte de rsultat) 5. Variatia stocurilor 6. Calculul sodurilor intermediare de gestiune 7. Tabloul de utilizari si resurse 8. Tabloul fluxurilor de trezorerie 9. Anexe (Annexe) II. Analiza situatiilor financiare in SUA 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Evolutia sistemului contabil american Bilantul - Balance Sheet Contul de profit si pierdere - Statement of Income Calculul EBIT / EBITDA Situatia fluxurilor de numerar Situatia variatiei capitalurilor proprii Situatia rezultatului global Notele la situatiile financiare Notes

III. Comparative SUA-FRANTA

IV. Analiza situatiilor financiare in JAPONIA 1. Sistemului contabil Japonez

2

2. Bilantul - Balance Sheet 3. Contul de profit si pierdere - Statement of Income V. Comparative JAPONIA-SUA

VI. ANEXE

VII. BIBLIOGRAFIE

I.

Analiza situatiilor financiare in FRANTA

1. Evolutia sistemului contabil francez Statul a avut dintotdeauna un rol important in sistemul francez. -1673 Ordonnance de Commerce a lui Colbert; -1807 Code de Commerce al lui Napoleon - in perioada 1946-1983 statul a avut cel mai puternic rol in sistemul contabil, ulterior incepand sa scada datorita procesului de armonizare europeana. Acesta perioada se imparte astfel: 1946 1957 perioada de reconstructie si planificare indicativa, stabilirea planului contabil general (PCG), cu scop macroeconomic si aport redus al profesiei; 1958 1973 modernizare si crestere economica, legarea PCG de fiscalitate; 1974 1983 integrarea directivelor europene, cresterea formalismului dat de reguli; - 1984 prezent globalizare, deregularizare si privatizare contabilitate consolidata (dupa 1987), cresterea rolului profesiei, reorganizarea institutiilor. Sistemul de drept contabil francez (Droit comptable) - Surse publice: legi, decrete, ordine ministeriale, plan contabil national, directivele europene implementate - Surse mixte: o Consiliul National al Contabilitatii (CNC) creat in 1957, reformat in 1996 si in 2007, emite opinii care daca sunt

acceptate de Comitetul de Reglementare Contabila, devin reglementari, daca nu, sunt exemple de bune practici; o CRC creat in 1996, prezidat de Ministerul economiei si Finantelor, are putere de impunere. Exista o conectare intre contabilitate si fiscalitate deoarece exista corelatii intre PCG, Codul de Comert si Codul General de Impozite. Planul General de Conturi reprezinta un element particular al sistemului francez, el fiind un set detaliat de reguli de masurare, evaluare, recunoastere si model al un model al situatiilor financiare. PCG, creat in 1947, si administrat de CNC, este un amestec de idei germane si franceze. Acesta a mai fost revizuit in 1957, 1982, 1999). PCG 1982 invita intreprinderile sa prezinte conturile anuale prin unul di urmatoarele trei sisteme : Sistemul de baza (B) : comporta dispozitii contabile minimale de care trebuie sa tina cont intreprinderile mari si mijlocii Sistemul simplificat (A) : vizeaza intreprinderile de dimensiune modesta, care nu justifica recursul la sistemul de baza Sistemul dezvoltat (C) : propune doumente mai complete care scot in evidenta analiza datelor necesare studiului gestiunii intreprinderii. Prezentarea simplificata a conturilor anuale pentru comerciantii persoane juridice este admisa atunci cand acestea nu depasesc, la inchiderea a doua exercitii succesive anumite marimi pentru doua dintre urmatoarele trei criterii: Totalul bilantier (total du bilam) : marimea neta a elem. de activ Cifra de afaceri (chiffre daffaires) : marimea vanzarilor de bunuri si servicii legate de activitatea curenta, diminuata cu reducerile asupra vanzarilor, TVA si taxe asimilate Numarul de sal. permanenti (nombre de salaries permanents) Comercianti persoane juridice Total bilantier Cifra de afaceri Efectiv de salariati Rezulta: Caracteristici Intocmire -bilant -CPP -anexe simplificat simplificat simplificat 4 de baza de baza simplificat de baza de baza de baza Mici Societati de capitaluri Mijlocii Mari Franta <= 1.500.000 FRF <= 3.000.000 FRF <= 10 Directiva a 4-a <= 2.000.000 ECU <= 4.000.000 ECU <=50

2. Principii si politici contabile

-abordarea patrimonialista a contabilitatii (accent pe forma juridica); -evaluarea in general la costul istoric, cu modificarile aduse de prudenta -amortizarea fiscala -tratamentul leasingului financiar in afara bilantului, -evaluarea pentru contractele de constructii prin metoda terminarii lucrarilor.
3. Bilantul contabil (le bilan)

Obligativitatea intocmirii bilantului anual a fost instituita, in Franta, prin ordonanta comertului data de Colbert in 1673. Reguli particulare de prezentare a bilantului: Bilantul are o forma tabelara (de cont). O astfel de prezentare este privilegiata atat de Codul de comert cat si de decretul contabil Bilantul este prezentat inaintea afectarii (repartizarii) rezultatului. Rezultatul exercitiului este mentionat ca un element distinct in structura capitalurilor proprii. Elementele de activ sunt clasificate conform destinatiei lor, iar elementele de pasiv conform provenientei lor. Activul cuprinde: Active imobilizate: o actionari, o capital subscris, neapelat, o imobilzari necorporale (cheltuieli de infiintare, cheltuieli de cercetare si dezvoltare, concesiuni, brevete, licente, marci, procedee, drepturi si valori similare, fond comercial, alte imobilizari necorporale, avansuri si aconturi), o imobilizari corporale (terenuri, constructii, instalatii tehnice, masini si utilaje industriale, alte imobilizari corporale, imobilizari corporale in curs, avansuri si aconturi), o imobilizari financiare (participatii, creante legate de participatii, alte titluri imobilizate, imprumuturi acordate, alte imobilizari financiare). Active circulante: o stocuri si productie neterminata (materii prime si alte aprovizionari), o productie neterminata (bunuri si servicii), o semifabricate si produse finite, marfurin), o avansuri si aconturi varsate privind comenzile, o creante(creante clienti si conturi asimilate, alte creante, capital subscris, apelat, nevarsat), o titluri de plasament (actiuni proprii, alte titluri), o disponibilitati, o cheltuieli constatate in avans. o o forma de inregistrare a cheltuielilor in activul bilantier, utilizata de contabilitatea franceza, este aceea a cheltuielilor de repartizat asupra

mai multor exercitii. Contul respectiv este un cont de regularizare, utilizarea sa trebuind sa fie strict limitata. o alte posturi ale activului: prime de rambursare a obligatiunilor, diferente de conversie activ. Pasivul cuprinde: capitaluri proprii, In sistemul contabil francez exista trei faze juridice de existenta a capitalului : subscrierea, apelul si varsarea. prime de emisiune, de fuziune, de aport, diferente de reevaluare, rezerve: rezerva legala, rezerve statutare sau contractuale, rezerve reglementate, alte rezerve; rezultat reportat, rezultatul exercitiului (beneficiu sau pierdere), subventii pentru investitii , provizioane reglementate), provizioane pentru riscuri, provizioane pentru cheltuieli, datorii (imprumuturi obligatare convertibile, alte imprumuturi obligatare, imprumuturi si datorii fata de institutiile de credite, imprumuturi si datorii financiare diverse, avansuri si aconturi primite privind comenzile in curs, datorii fata de furnizori si conturi asimilate, datorii fiscale si sociale, datorii privind imobilizarile si conturile asimilate, alte datorii), venituri constatate in avans, diferente de conversie Pasiv. Bilantul sistemului dezvoltat realizeaza, in plus, o separare a creantelor si datoriilor din exploatare, de cele din afara exploatarii, distinctie ce este foarte utila in lucrarile de analiza financiara, deoarece ea permite sa identifice: utilizarile si resursele ciclice respectiv utilizarile si resursele aciclice, exceptionale sau in afara exploatarii

4. Contul de rezultate (Compte de rsultat) Reguli particulare de prezentare a contului de rezultate : Contul de rezultate se poate prezenta fie sub forma tabelara, fie sub forma de lista. Odata aleasa forma de prezentare, ea trebuie mentinuta de la un exercitiu la altul pentru a asigura comparabilitatea datelor Principiul de clasificare a cheltuielilor si venituri. Decretul ontabil enumera categoriile de venituri si cheltuieli: exploatare, financiare si extraordinare 6

 Soldurile si prezentarea contului de rezultate. In cazul formei tabelare, acest cont releva rezultatul curent si rezultatul exceptional. In cazul formei lista, se degajeaza in mod succesiv: rezultatul exploatarii, rezultatul financiar, rezultat curent inaintea impozitarii si rezultatul exceptional. Modul de prezentare a contului de rezultate, in Franta, este sub forma tabelara. (Anexa 2). Cheltuielile si veniturile legate de exploatare au un caracter curent, in special de natura ciclica. Cheltuielile financiare se refera, in special, la pretul timpului (dobanzi datorate, sconturi acordate), la pretul riscului de conversie (pierderi din scaderea cursului) si la pierderi din cesiunea titlurilor de plasament. Veniturile financiare se refera la aceleasi elemente, dar la operatii generatoare de castiguri. Cheltuielile si veniturile cu caracter exceptional se intalnesc ocazional in cadrul unei exploatari normale. Ele pot totusi sa se repete in cazul unei intreprinderi: de exemplu amenzi fiscale. Contul de rezultate permite sa se calculeze in mod direct productia exercitiului, valoarea adaugata bruta si excedentul brut din exploatare. Plecand de la excedent se calculeaza capacitatea de autofinantare. 5. Variatia stocurilor Contabilitatea franceza beneficiaza de un cont de variatia stocurilor si in cazul cheltuielilor (stocuri din aprovizionari). Astfel, prezenta variatiei stocurilor intaresc informational continutul contului de rezultate : in loc de o informatie (consum de...), vor fi redate si utilizate trei (cumparari +/variatia stocurilor = consum). 6. Calculul sodurilor intermediare de gestiune 1) Marja comerciala este principalul parametru de gestiune a intreprinderilor, calculat ca diferenta dintre vanzarile de marfuri si costul de cumparare al marfurilor vandute. Marja comerciala, sensibil proportionala cu cifra de afaceri, constituie o etapa principala calculului marjei asupra costului variabil, pe baza careia se determina pragul de rentabilitate al intreprinderii. 2) Productia exercitiului prezinta suma algebrica intre productia vanduta, productia stocata si productia imobilizata. 3) Valoarea adaugata este conform PCG, cresterea de valoare pe care intreprinderea a aduce bunurilor si serviciilor provenite de la terti.

Se poate calcula : - prin metoda substractiva marja comerciala + productia exercitiului 7

 consumurile exercitiului provenite de la terti sau - prin metoda aditiva cheltuieli de personal + participarea salariatilor la profit + impozite si taxe + impozit pe profit + cheluieli financiare + dividende + cheltuieli privind amortizarile si provizioanele + rezultatul repartizat la rezerve. Din punct de vedere informational, valoarea adaugata ofera: - o imagine a dimensiunii intreprinderii masurand aportul acesteia in circuitul economic - o imagine a gradului de integrare al intreprinderii dat de o rata: valoarea adaugata / cifra de afaceri sau valoarea adaugata / productia exercitiului - o imagine a structurii interne a intreprinderii prin studiul ratelor: cheltuieli de personal / valoare adaugata si amortizari / valoare adaugata. 4) Excedentul sau insuficienta bruta din exploatare = rezultatul economic independent de politicile financiare si de amortizare ale intreprinderii, inaintea rezultatului exceptional si inaintea impozitarii profitului. Mod de calcul: valoarea adaugata + subventii din exploatare impozite, taxe si varsaminte asimilate cheltuieli de personal. Claude Perochon1 remarca faptul ca excedentul neutralizeaza efectele de distorsiune in comparatiile care pot fi introduse de : structura financiara (cheltuieli financiare), politica financiara susceptibila de a modula amortizarile, rezultatele exceptionale. Excedentul este calificat de analistii francezi ca fiind indicatorul cel mai pur al performantei economice, el permitand comparatii utile si relevante intre intreprinderile aceluiasi sector de activitate. 5) Rezultatul exploatarii se determina astfel: excedent brut din exploatare +venituri din amortizari si provizioane (exploatare) cheltuieli privind amortizarile si provizioanele (exploatare) + alte venituri din exploatare alte cheltuieli din exploatare 6) Rezultatul curent inaintea impozitarii : tine cont de veniturile si cheltuielile financiare cat si de cota-parte din rezultatul operatiilor facute in comun.
1

Scriitor francez in domeniul economic

Claude Perochan subliniaza ca acest rezultat inaintea impozitarii ofera un interes mai mare daca este calculat dupa impozitare, ceea ce solicita astfel un punct al anexei, se poate regreta ca acest sold dupa impozitare nu figureaza in tabloul soldurilor intermediare de gestiune. Mod de calcul rezultat curent: Rexpl + Rfin + Rexcep + cota parte din veniturile obtinute din operatii efectuate in comun cota parte din chelt obtinute din operatiile efectuate in comun Inexistenta unei definitii riguroase privind rezultatul curent atinge, in consecinta, si notiunea de rezultat exceptional. Pornind de la norma internationala nr.8 a IASC, o recomandare a Ordinului francez al Expertilor Contabili defineste elementele extraordinare ca fiind cheltuieli sau venituri avand o marine semnificativa si care indeplinesc cumulativ doua conditii: - o natura neobisnuita (elementul trebuie sa aiba un puternic grad de anormalitate comparativ cu activitatile ordinare ale intreprinderii si a mediului sau) - o manifestare neasteptata, exceptionala Claude Perochon apreciaza, ca si in cazul soldului de gestiune precedent, ca ar fi fost mai util ca rezultatul exceptional sa figureze cu valoarea sa dupa impozitare. 7) Rezultatul exercitiului = marimea neta a rezultatului Calcul SIG pe baza datelor prezentate in Anexa 2. SIG Marja comerciala Productia exercitiului Valoarea adaugata Excedentul/insuficienta bruta din exploatare Rezultatul exploatarii Rezultatul curent inaintea impozitarii Rezultatul exercitiului N-1 794.00 109,560.00 41,648.00 -9,413.00 138,991.00 140,465.51 117,991.03 N 330.00 116,073.00 32,554.00 -24,646.00 -43,815.00 -68,834.10 -68,834.10

7. Tabloul de utilizari si resurse recomandat de CNC (Consiliul National al Contabilitatii) Optional 8. Tabloul fluxurilor de trezorerie recomandat de OEC (Ordinul Expertilor Contabili) Optional 9

9. Anexe (Annexe) Reguli particulare de prezentare a anexei: Ierarhia documentelor de sinteza. Spre deosebire de alte tari, in Franta nu se poate modula informatia din documentele de sinteza, prin jocul anexei. Cu alte cuvinte, bilantul si contul de rezutate sunt documente prioritare Anexa nu repeta informatii deja prezentate prin primele doua conturi anuale; totusi, in vederea realizarii unei mai bune intelegeri a documentelor de sinteza, ea poate sa prezinte informatiile conturilor prioritare sub o alta forma. Anexa prezinta numai informatii semnificative capabile sa influenteze judecata destinatarilor conturilor. Principiile contabile se aplica numai informatiilor numerice din Anexa. Prezenta Anexei in legislatia si practica franceza este datorata Directivei a 4-a si influentei anglo-saxone. In structura acesteia PCG ofera tabele de referinta privind: - evolutia valorii brute a imobilizarilor - evolutia amortizarilor - evolutia provizioanelor - situatia scadentelor, creantelor si datoriilor la sfarsitul exercitiului - filialele si participatiile Functiile de baza ale anexei sunt: de a completa si de a comenta informatiile structurate in primele doua conturi anuale, precum si de a prezenta numai informatii care cad sub incidenta aplicarii principiului importantei relative. Prezentarea Anexei se organizeaza in patru mari categorii de informatii sau comentarii: - regulile si metodele contabile - complemente de informatii referitoare la bilant - complemente de informatii referitoare la contul de rezultate - alte elemente informationale Categoria reguli si metode contabile serveste la mentionarea principiilor generale aplicate, a derogarilor eventuale de la aceste principii, indicandu-se, in ultim caz, influenta lor asupra situatiei patrimoniale, rezultatului si situatiei financiare a intreprinderii. Anexa trebuie sa justifice orice schimbare de metode si sa indice influenta acestei schimbari asupra situatiei patrimoniale, rezultatului si situatiilor financiare ale intreprinderii.

10

II.

Analiza situatiilor financiare in SUA

1. Evolutia sistemului contabil american Inceputul reglementarii evidentei in SUA este considerat anul 1887, cand a fost creat Institutul american de contabili jurati. Primele standarde de contabilitate au fost adoptate in 1936 de Comitetul pentru procedurile contabile. Pana in 1959, cand comitetul si-a interupt activitatea, au fost elaborate si adoptate 50 de documente care au determinat principiile contabile general acceptate. In prezent documentale normative sunt GAAP Generally Accepted Accounting Principles, care asigura uniformitatea si autenticitatea informatiei privind evidenta financiara. In 1973 a fost creat Consiliul pentru standarde de contabilitate financiara FASB, care este o organizatie independenta si reprezinta capitalul privat. Scopul acestuia este elaborarea si adoptarea standardelor de contabilitate financiara. Daca compania are filiale obligatoriu va intocmi conturi consolidate, cele individuale nefiind necesar sa fie publicate si auditate. In referentialul contabil american bilantul si contul de profit si pierdere nu sunt consacrate normelor specifice, tabloului fluxurilor de trezorerie este abordat in trei norme: FAS 95, modificat prin FAS 102 si FAS 104. Reglementarea contabila in SUA este realizata de mai multe organizatii care elaboreaza si influenteaza direct sau indirect US GAAP. Cele mai importante sunt: Comisia Standardelor de Contabilitate Financiara(FASB-Financial Accounting Standards Board), Comisia Valorilor mobiliare (SEC- Securities and exchange Commision), Serviciul fiscal (IRS- Internal Revenue Service), Comisia Standardelor de Contabilitate Guvernamentala ( GASBGovernmental Accounting Standards Board). Pe langa acestea mai exista grupurile de normalizare ale organizatiilor profesionale (American Institute of Certified Public Accountants) si academice (Americal Accounting Association). Nevoile utilizatorilor si mediul economic general constituie baza obiectivelor raportarii financiare stabilite de FASB: furnizarea de informatii utile pentru deciziile de investitii si creditare, oferirea de informatii utile pentru evaluarea fluxurilor de lichiditati viitoare oferirea informatiilor privind resursele economice, drepturile asupra acestor resurse si modificarile lor. 11

Rezulta astfel ca obiectivele se concentreaza asupra capacitatii intreprinderii de a genera lichiditati si nu in ultimul rand asupra fluxurilor viitoare de numerar. Se acorda deasemenea o atentie deosebita in raportarea financiara si eticii contabile. In practica americana denumirea de situatii financiare nu este reglementata, putandu-se intalni denumiri ca: rapoarte financiare, situatii financiare, conturi anuale. In ciuda terminologiei diverse, in interiorul aceleasi intreprinderi se aplica principiul permanentei metodelor. Niciunul din documente nu este standardizat. Situatiile financiare intocmite de companiile americane se refera la: 1. Bilantul ( Balance Sheet) 2. Contul de profit si pierdere ( Income Statement) 3. Situatia fluxurilor de numerar ( Statement of Cash-Flows) 4. Situatia variatiei capitalurilor proprii ( Statement of Stockholders Equity) 5. Notele la situatiile financiare ( Notes to financial statements) 6. Din 1997 este intocmita si Situatia rezultatului global ca situatie de sine statatoare sau incoprporata in situatia variatiei capitalurilor proprii. In cazul in care compania dispune de filiale, va intocmi in mod obligatoriu conturi consolidate, cele individuale nefiind necesar sa fie publicate si auditate. 2. Bilantul - Balance Sheet Bilantul se prezinta in lista sau sub forma de cont , comparativ pentru doua exercitii, formatul cel mai raspandit fiind sub forma de lista. Se intocmeste intotadeauna dupa repartizarea profitului, prin urmare rezultatul exercitiului nu va fi prezentat in bilant. Ordinea elementelor bilantiere (active, datorii si capitaluri proprii) este data de lichiditatea descrescatoare pentru active si exigibilitatea, de asemenea descrescatoare pentru datorii si capitaluri proprii. Posturile bilantiere sunt prezentate la valoarea neta, prin deducerea amortizarii si reducerilor pentru depreciere, fie prin plasarea lor intre paranteze direct in bilant, fie prezentandu-se detaliat in notele explicative. Ordinea rubricilor si posturilor bilantiere este inversa decat cea cunoscuta: activul incepe cu activele curente (circulante) si se termina cu imobilizarile, pasivul incepe cu datoriile curente si se termina cu capitalurile proprii. Aceasta ordine face parte din cultura contabila americana si anume de a prezenta in prima linie lichiditatile si datoriile cu scadenta imediata. Prin acest element poate fi explicate si rapiditatea economiei americane de a actiona pe termen scurt. Activele ( Assets) reprezinta beneficii economice viitoare probabile, obtinute sau controlate de o entitate, rezultate din tranzactii sau din evenimente din trecut. Ele sunt impartite in patru categorii: active curente, investitii, imobilizari corporale si imobilizari necorporale. Unele companii prezinta si o a cincea categorie alte active, pentru elementele care nu se incadreza in niciuna din primele 4 categorii. 12

 Activele curente cuprind: disponibilitati banesti, investitii financiare pe termen scurt, creantele, clientii, mai putin cei incerti si stocurile; aceste active se estimeaza a fi incasate, vandute sau consummate pe parcursul anului urmator sau al unui ciclu normal de exploatare, daca acesta are o durata mai mare de un an; atunci cand se decide daca un active este sau nu current, importanta este idea de estimare rezonabila Investitiile cuprind : hartii de valoare detinute cu titlu de investitie pe termen lung, efectele comerciale de incasat pe termen lung, terenuri detinute pentru utilizari viitoare, investitii permanente si de valoare mare intr-o alata companie cu scopul de a controla ( active care nu sunt utilizate in activitatea de exploatare normala a unei companii) Imobilizarile corporale cuprind activele pe termen lung, utilizate in activitatea continua de exploatare: terenuri, cladiri, echipamente pentru fabricarea, comercializarea, livrarea si deservirea companiei, resurse naturale detinute de companie ( evaluate la cost istoric, nu e permisa reevaluarea, metode de amortizare: liniara, degresiva in cote constante sau descrescatoare) Imobilizarile necorporale achizitionate, nu produse de intreprindere include: brevete, drepturi de autor, fond commercial, francize, marci comerciale( inregistrate la cost istoric, amortizare pe durata de viata economica, fond commercial nu se amortizeaza) Datoriile ( Liabilities) reprezinta sacrificiile viitoare probabile de beneficii economice emanand din obligatii actuale. Ele sunt contabilizate doar atunci cand devin probabile, iar marimea lor poate fi apreciata in mod rezonabil. Datoriile curente cuprind: efectele comerciale de platit, creditele comerciale primate, rata curenta a unor datorii pe termen lung, salariile de platit, impozitele de platit si avansurile primate de la client Datoriile pe termen lung cuprind: imprumuturile ipotecare, efectele comerciale pe termen lung, imprumuturile obligatare. Capitalurile proprii ( Stockholders Equity) reprezinta partea din companie ce revine proprietarilor, acestea fiind prezentate mai restrans sau detaliat in functie de forma juridical: la intreprinderile individuale un singur pot capital, iar la cele cotate 2 componente: capitalul social si profituri retinute la dispozitia intreprinderii sau acumularea de capital (reserve) Posturile bilantiere sunt exprimate la valoarea neta, deducandu-se amortizarile si reducerile pentru depreciere, fie prin prezentarea lor intre paranteze, fie prezentandu-se detaliat in notele explicative. 3. Contul de profit si pierdere - Statement of Income Se urmareste calcularea unui rezultat net global, care sa contina toate veniturile, cheltuielile , castigurile sau pierderile aparute in cursul perioadei. 13

Veniturile reprezinta intrari sau alte cresteri de active ale unei entitati, sau ca reducere a datoriilor , rezultate din livrarea sau producerea de bunuri, prestarea de servicii ca urmare a activitatii curente preponderente sau principale a entitatii. Datorita prezentarii cheltuielilor din exploatare dupa functia lor, nu se opereaza cu notiuni de productie stocata sau imobilizata, venituri din reluari de provizioane (afecteaza direct contul de cheltuieli ce l-a generat) Cheltuielile reprezinta iesiri sau alte utilizari de active, fie drept creare de datorii din livrarea sau producerea de bunuri, prestarea de servicii sau desfasurarea unor activitati care constituie operatiuni curente preponderente sau principale ale entitatii. Cheltuielile sunt grupate dupa functiile intreprinderii: functia de productie: costul bunurilor vandute cuprinde costul marfurilor, produselor sau serviciilor vandute sau prestate Costul produselor vandute = Stoc initial de produse finite+ Costul de productie - Stoc final de produse finite In cazul activitatii comerciale formula este: Costul marfurilor vandute = Stoc initial de marfuri + Cumparaturile perioadei Stoc final de marfuri Daca acest cost este dedus din veniturile nete din vanzari se obtine marja bruta, element definitoriu pentru sistemul American. functia de vanzare - regrupeaza costurile generate de vanzarea si promovarea produselor. functia de administratie - include CGA Contul de profit fi pierdere este prezentat ca lista in forma analitica si sintetica. Forma analitica calculeaza profitul prin metoda progresiva, reflectand numai totalul principalelor categorii de venituri si cheltuieli. Forma sintetica calculeaza venitul net intr-o singura etapa prin plasarea diferitelor tipuri de venituri in prima parte a raportului si a principalelor categorii de costuri si chelyuieli in partea a doua. Aspecte specifice contului de profit si pierdere 1. Activitatile abandonate: castigurile si pierderile din activitatile intrerupte sunt reflectate in contul de profit si pierdere separate 2. Activitatile extraordinare: evenimente sau operatiuni ce se deosebesc prin natural or neobisnuita si prin raritatea aparitiei lor; rezultatul se prezinta asemenea activitatilor abandonate in valoarea neta dupa deducerea impozitului pe profit 3. Modificarile de metode contabile: daca in IAS 8 modificarea este tratata ca o schimbare a unei estimari si reflectata in contul de profit si pierdere ale perioadei curente si viitoare, standardul american trateaza aceasta schimbare prin intermediul modificarii de principiu contabil, adica retroactive 14

4. Profitul pe actiune: presupune calculul unui rezultat pe actiune de baza ( rezultatul dostribuibil actionarilor ordinary la numarul mediu de actiuni aflate in circulatie ) si rezultat diluat ( distributia potentiala datorata preschimbarii in actiuni a unor titluri ) Nu exista notiunea de venituri din reluari de provizioane. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt tratate ca o datorie la rezultate se intregistreaza numai partea neutilizata dintr-un provizion, aceste operatii realizandu-se prin ajustarea postului corespunzator de cheltuieli. 4. Contul de profit si pierdere nu releva valoarea adaugata si nici productia exercitiului, notiunea fundamentala fiind cost al bunurilor vandute, prin care se face distinctia intre marfurile vandute si productia vanduta. Vanzarile nete nu precizeaza daca este vorba despre venituri din vanzarea marfurilor sau din productia vanduta. Numai productia vanduta este considerate ca o masura a produsului creat de o intreprindere. 5. Calculul EBIT / EBITDA Indicator/ Subindicatori CIFRA DE AFACERI (CA)
Rezultat inainte de plata dobanzilor, impozitului pe profit si amortizarii EBITDA = Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization (marja asupra cheltuielilor variabile) Rezultat inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profit = RE EBIT Earnings Before Interest and Taxes Rezultat inainte de plata impozitului pe profit = RB EBT = Earnings Before taxes

Relatia de calcul CA Cheltuieli variabile de exploatare

EBITDA Cheltuieli cu amortizarea EBIT Cheltuieli cu dobanzile EBT Impozit pe profit

Rezultat net = RN 6. Situatia fluxurilor de numerar

Activitatile de exploatare: exista 2 metode: a) Metoda directa Incasari de numerar din: - vanzari - dobanzi di dividende (-) Plati de numerar pentru: - cumparari - cheltuieli de exploatare - dobanzi - impozit pe profit b) Metoda indirecta Profitul net (+/-) modificarile stocurilor, creantelor si datoriilor din exploatare pe parcursul perioadei 15

(+/-) efectul celorlalte elemente clasificate ca apartinand fluxurilorde investitii si finantare, precum: castigurile sau pierderile din vanzarea sau abandonarea unor activitati, stingerea unor datorii (+/-)elementele nemonetare, precum: amortizarile, provizioanele, impozitele amanate, pierderile sau castigurile in valuta nerealizate, profitul nerepartizat al intreprinderilor associate in interesele minoritare = Flux net de numerar din activitatile din exploatare Activitatile de finantare: dob. obligatoriu in fluxul de exploatare (-) Investitii in imobilizari corporale (+) Cedari de imobilizari corporale (-) Achizitii de titluri de plasament (+) Cedari de titluri de plasament (-) Imprumuturi acordate altor intreprinderi (-) Plati pentru cumpararea unei companii, dupa scaderea numerarului = Flux de numerar din activitati de investitii Activitatile de finantare: dobanzile nu sunt incluse (+) Cresterea datoriilor si a altor imprumuturi pe termen scurt (+) Emisiunea de imprumuturi pe termen lung (-) Rambursarea fractiunii exigibile din datoriile pe termen lung (+) Emisiunea de actiuni in favoarea salariatilor (-) Rascumpararea de actiuni (-) Dividende platite = Flux net de numerar din activitati de finantare 7. Situatia variatiei capitalurilor proprii Sintetizeaza modificarile survenite , care constau in: Cresterile de kp si de prime provenite din emisiunea de noi actiuni Variatia rezervelor rezultate din profituri, pierderi sau distribuirea de dividende Variatiile rezultate din conversia conturilor in monede straine si din evaluarea titlurilor disponibile pentru vanzare Ajustari determinate de schimbarea metodelor contabile Castiguri sau pierderi rezultate in urma vanzarii actiunilor proprii 8. Situatia rezultatului global Cuprinde toate tranzactiile si evenimentele derulate in cursul exercitiului financiar, legate de exploatarea curenta, cu incidenta asupra capitalurilor proprii, respective castigurile sau pierderile realizate si nerealizate: ajustari din conversia din moneda straina, ajustari privind valoarea minima a datoriei privind pensile, castiguri sau pierderi nerealizate din anumite investitii in actiuni si obligatiuni. 9. Notele la situatiile financiare - Notes 16

US GAAp cere intocmirea de note explicative in care o societate trebuie sa prezinte informatii despre bazele de intocmire ale situatiilor financiare, politicile contabile specifice, informatii ce nu sunt prezentate in alte situatii financiare, informatii suplimentare pentru prezentare fidela sau onesta. Se prezinta de asemenea informatii cu privire la segmentele de activitate, operatiunile cu strainatatea, exportul si principalii clienti, instrumentele financiare( natura si caracteristicile imprumutului), riscurile de piata si de credit, valorile nominale, valorile juste, metodele utilizate pentru determinarea valorii juste.

III. SUA

Comparative SUA FRANTA Franta Productia vanduta + Productia stocata + Productia imobilizata = Productia exercitiului - Cheltuieli externe = Valoare adaugata - Impozite,taxe, - Cheltuirli de personal = Excedentul brut

Vanzari nete - Costul bunurilor vandute - Cheltuieli de vanzare - Cheltuieli administrative = Profitul exploatarii varsaminte de exploatare

- Amortizari = Profitul exploatarii

IV.

Analiza situatiilor financiare in JAPONIA

1. Sistemul contabil Japonez Sistemul contabil Japonez este compus din trei regulamente diferite: CC (Commercial Code), SEL (Securities and Exchange Law), normele de impozitare (Corporate Income Tax Law). 17

Sistemul contabil In Japonia este numit: Sistemul juridic triunghiular. CC a eliminat recent cerintele lui de contabilitate, ele fiind preluate de Ministerul Justitiei, si impune companiilor mari sa intocmeasca conturi consolidate, care ar fi identice pentru companiile publice, situatiilor financiare consolidate cerute de SEL si celor cerute de lege si GAAP. Raportarea financiara obligatorie include: Bilantul, Raportul cu privire la profituri si pierderi, Raportul cu privire la circulatia mijloacelor banesti. Raportul financiar intocmit dupa regulile Ministerului de Finante este mai detaliat decat cel intocmit dupa regulile Codului comercial. Bilantul contabil clasifica activele, obligatiile, rezervele de evidenta si capitalul conform tipurilor si se aseamana cu cel american in ceea ce priveste plasarea activelor, pe masura descresterii lichiditatilor si pasivelor, conform termenelor de solicitare. Spre deosebire de practica americana, capitalul public nu contine informatie despre tipurile principale si numarul de actiuni. Raportul financiar se publica in doua limbi (engleza si japoneza) si se intocmeste in doua valute (dolari si ieni) in conformitate cu doua standarde (SUA si Japonia). Companiile japoneze sunt obligate sa prezinte doua seturi de situatii financiare: situatiile financiare consolidate situatiile financiare individuale. Tipurile de situatii financiare consolidate cerute de standardele internationale nu sunt semnificativ diferite fata de cele cerute de GAAP japoneze. Conform GAAP japoneze (Generally Accepted Accounting Principles in Japan), Setul complet al situatiilor financiare cuprinde: Bilant (balance sheet) Cont de rezultat (income statement) Situatia fluxului de numerar (cash flow statement) Situatia modificarilor activelor nete (statement of changes in net assets) Programe aferente (the related schedules) Note la situatiile financiare (NOTES TO FINANCIAL STATEMENTS) - Baza de prezentare (Basis of presentation) - Politici contabile semnificative (significant accounting policies)

18

2. Bilantul - Balance Sheet In Japonia, bilantul prezinta activele, pasivele si activele nete ale entitatii. Activele trebuie sa fie clasificate in active circulante, active fixe, precum si debitele amanate. Pasivele ar trebui sa fie clasificate in datorii curente si noncurente. Activele folosite pentru activitati intrerupte nu sunt separate de alte active. Active nete includ capitalurile proprii, ajustari de valoare si de conversie (alte venituri globale), interese minoritare si optiunile de bursa si de mandate. Capitalurile proprii sunt formate din capitalul declarat (social), plati (achizitii) suplimentare de capital, castiguri retinute si actiuni de tezaur. 3. Contul de profit si pierdere - income statement Prezentarea informatiilor in contul de rezultat este determinata de principiile de contabilitate pentru intreprinderi de afaceri. Declaratiile de venit se bazeaza pe conceptul "all-inclusive", in care toate castigurile si pierderile sunt incluse In declaratie. Formatul general a contului de rezultat se prezinta dupa cum urmeaza: Vanzari (Sales) Costul bunurilor vandute (Cost of goods sold) = Marja de Vanzari (Sales margin) Cheltuieli de vanzare si administrative (Selling and administrative expenses) = Profit din exploatare (-Operating profit) Venituri financiare (Non-operating (financing) revenues) Cheltuieli financiare (Non-operating (financing) expenses) = Profitul curent (-Ordinary profit) Castiguri extraordinare (Extraordinary gains) Pierderi extraordinare (Extraordinary losses) = Profit net inainte de impozitare (-Pre-tax net income) Impozitul pe profit curent (Income taxescurrent) Impozitul pe profit amanate (Income taxesdeferred) = Profit net (-Net income) Modificarile in metodele contabile sunt in general interzise conform GAAP japoneze cu exceptia cazului in care asemenea schimbari sunt justificate, cum ar fi pentru ca aceste schimbari rezulta din modificari in legislatia si standardele de contabilitate sau pentru ca aceste modificari ar aduce o reprezentare mai justa. Cu toate acestea, se spune ca entitatile din Japonia care sunt susceptibile de a-si schimba politicile lor contabile sunt mai frecvente, decat entitatile care sunt conforme cu standarde internationale. In plus, GAAP japoneze impun dezvaluirea efectelor schimbarilor de contabilitate, dar nu specifica modul in care schimbarile de contabilitate 19

ar trebui sa fie contabilizate si modul in care acestea ar trebui sa fie prezentate in declaratiile de venit . In practica, de exemplu, schimbarile in metoda de amortizare a unui mijloc fix sunt tratate in mod prospectiv, adica, orice castiguri sau pierderi cu privire la ajustarea nu sunt recunoscute in prezent, dar sunt amanate pentru a fi recunoscute in anii ramasi de utilizare, prin intermediul procesului de amortizare. V. Comparative JAPONIA - SUA

Situatiile financiare sunt elaborate in diferite culturi de afaceri si traditii de contabilitate din diferite tari, ceea ce duce la dificultati in identificarea elementelor care pot fi comparate in mod semnificativ. Diferentele in structura de evaluare si impozitare creeaza dificultati in compararea rezultatelor financiare ale companiilor (japoneze si americane).

20

VI.

ANEXE

Anexa 1. Model bilant Franta N-1 ACTIV Actionari, capital subscris neapelat Imobilizari necorporale Cheltuieli de infiintare Cheltuieli de cercetare si dezvoltare Concesiuni, brevete, licente, marci Fond comercial Alte imobilizari necorporale Avansuri si conturi Imobilizari corporale Terenuri Constructii Instalatii tehnice, masini, utilaje Imobilizari corporale in curs Avansuri si aconturi Imobilizari financiare Participatii Creante legate de participatii Alte titluri imobilizate Imprumuturi acordate Stocuri si productie neterminata Materii prime Productie neterminata Semifabricate Marfuri Avansuri si aconturi varsate privind comenzile 21 Valori brute Amortismete si provizioane (de dedus) Valori nete N Valori nete

Creante Capital subscris, apelat, nevarsat Titluri de plasament Disponibilitati Cheltuieli in avans Cheltuieli de repartizat asupra mai multor exercitii Prime de rambursare a obligatiunilor TOTAL ACTIV

PASIV Capital Prime de emisiune, de fuziune, de aport Diferente din reevaluare Rezerve Rezultat reportat Rezultatul exercitiului Subventii pentru investitii Provizioane reglementate Provizioane pentru riscuri Provizioane pentru cheltuieli Imprumuturi obligatare Imprumuturi si datorii fata de institutiile de credit Imprumuturi si datorii financiare diverse Avansuri si aconturi primite privind comenzile in curs Datorii fata de furnizori si conturi asimilate Datorii fiscale si sociale Datorii privind imobilizarile si conturile asimilate Venituri in avans TOTAL PASIV

N-1

22

Anexa 2. Model Cont de Profit si Pierdere Cheltuieli Cheltuieli din exploatare - cumparari de marfuri, materii prime - impozite,taxe si varsaminte, - salarii si prelucrari, cheltuieli sociale, - cheltuieli privind amortizarile si provizioanelor - alte cheltuieli de exploatare - consumuri provenite de la terti Cota-parte din rezultatul operatiilor facute in comun Cheltuieli financiare - cheltuieli privind amortizarile si provizioanelor, dobanzi si cheltuieli asimilate, diferente negative de curs,cheltuieli nete din cesiunea titlurilor de plasament Cheltuieli exceptionale - privind operatiile de gestiune - privind operatiile de capital - cheltuieli privind amortizarile si provizioanelor Participarea salariatilor la profit Impozitul pe profit Venituri Venituri din exploatare - vanzari de marfuri - productia vanduta - productia stocata - productia imobilizata 23 N-1 183.583,0 0 184,00 3.627,00 47.434,00 33.120,00 30.512,00 68.706,00 40.388,26 1.413,00 1.243,44 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 22.474,48 N 201.835,0 0 5.366,00 3.231,00 53.969,00 48.073,00 7.347,00 83.849,00 44.403,70 5.524,00 4.861,12 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

N-1 N 322.574,0 158.020,0 0 0 978,00 5.696,00 109.033,0 115.931,0 0 0 0,00 0,00 527,00 142,00

- subventii pentru exploatare 0,00 0,00 41.042,00 23.046,00 - venituri din provizioane - alte venituri din exploatare Balance Sheet 170.994,0 13.205,00 0 December 31-year n+1 Cota-parte din rezultatul operatiilor facute in 42.579,77 20.542,60 comun n+ n+ Venituri financiare 696,00 4.366,00 n 1 1 - din participatii 208,80 1.309,80 I. Active curente I. Datorii curente - din alte valori mobiliare si creante ale activului 69,60 436,60 Disponibilitati Furnizori imobilizat Plasamente financiare pe termen - alte dobanzi si venituri asimilate 174,00 1.091,50 Efecte de platit scurt - venituri din provizioane si trensferuri de 104,40 654,90 Prime de asigurare de primit Impozit pe profit de platit cheltuieli Clienti- si efecte de primit de curs Dividende de platit diferente pozitive 93,96 589,41 minus provizioane pentru - venituri nete din cesiunea titlurilor de plasament 452,40 Datorii sub un an pentru 2.837,90 creante contractele de leasing Venituri exceptionale 0,00 0,00 dubioase - privind operatiile de gestiune 0,00 0,00 Stocuri 0,00 0,00 Total I privind operatiile de capital Total I - venituri din provizioane si trensferuri de 0,00 0,00 II. Imobilizari cheltuieli Imobilizari financiare II. Datorii pe termen lung Datorii pe termen lung Imobilizari corporale pentru contractele de leasing Terenuri Cladiri Total II minus amortizarile cumulate ale cladirilor Echipamente luate in leasing III. Capitaluri proprii minus amortizari cumulate Actiuni preferentiale Imobilizari necorporale Actiuni ordinare Fond Comercial Prime de emisiune Brevete Rezerve Alte active necurente Total II Total III Total datorii si capitaluri Total Active proprii Anexa 3. Model bilant SUA

24

Anexa 4. Model CPP - SUA

Contul de profit si pierdere pentru un exercitiu care se incheie la 31 august: anul n+1 (single step) n+1 VENITURI Vanzari nete Venituri din dobanzi Venituri din dividende Schimbari in metodele contabile TOTAL VENITURI COSTURI SI CHELTUIELI costul bunurilor vandute Cheltuieli de distributie Cheltuieli generale si administrative Cheltuieli cu dobanzile Cheltuieli cu impozitul pe profit TOTAL CHELTUIELI n

25

Contul de profit si pierdere pentru un exercitiu care se incheie la 31 decembrie: anul n+1 (multiple step) n+1 VENITURI Minus: Restituiri de bunuri vandute si reduceri comerciale Reduceri financiare Lipsuri constatate de clienti Vanzari nete COSTUL BUNURILOR VANDUTE Stocuri la 1/01/n+1 Plus: Cumparari Chelt. cu transportul Minus: Stocuri la 31/12/n+1 Sconturi privind cumparaturile Restituiri de bunuri cumparate MARJA BRUTA Minus: Cheltuieli de exploatare -Cheltuieli cu distributia, generale si administrative -Cheltuieli de cercetare si dezvoltare PROFITUL EXPLOATARII +Alte venituri -Cheltuieli cu dobanzile Profitul inaintea impozitarii Provizioane pentru impozitul pe profit PROFITUL NET AL ACTIVITATILOR ORDINARE SAU DIN ACTIVITATI MENTINUTE ACTIVITATI CEDATE SAU ABANDONATE 26 n

BIBLIOGRAFIE: 1. Niculae Feleaga Pledoarie pentru o doctrina contabila, Editura Academiei Universitare 'Atheneum', 1992 2. M.Ristea, Lavinia Olimid si Daniela Artemisu Calu Sisteme Contabile Comparate, CECCAR 2006

27