P. 1
Copilul de v-rsta Scolara

Copilul de v-rsta Scolara

Ratings: (0)|Views: 296|Likes:
Published by Iulia Vilau

More info:

Published by: Iulia Vilau on Apr 14, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/16/2013

pdf

text

original

 
COPILUL DE VÂRSTĂ ŞCOLARĂ
 
(7-13 ANI)
 Copilul de vârstă şcolară (7-13 ani) are maimultă independenţă faţă de familie; prietenii şi profesorii au tot mai multă influenţă asupra lui.La şcoală, copilul trebuie să accepte reguli noi,chiar dacă pe unele, din perioada preşcolară,continuă să le respecte. Timpul afectat joculuiscade, iar cel dedicat învăţăturii creşte.
(fig.1)
În cursul acestor ani, copilul nu se dezvoltănumai fizic, ci şi psihic şi social. Personalitateasa se dezvoltă, temperamentul şi respectul faţăde sine însuşi se conturează, dar sunt încăinfluenţate, în mare parte, de părinţi şi de alţiadulţi. Deprinderile sociale se dezvoltă încadrul familiei şi a grupului de prieteni. Deaceea, comportamentul şcolarului necesităsupravegherea şi intervenţia părinţilor şi aadulţilor din jur. Posibilităţile sale decomunicare cresc considerabil. Pentru a sedezvolta armonios, legătura copilului şcolar cumembrii familiei este esenţială.Şcoala oferă posibilităţi imense dedezvoltare multiplă, în cadrul căreia copiiisupradotaţi se pot remarca. În acest timp,tulburările la învăţătură încep să creeze probleme atât copilului, cât şi familiei şi profesorilor. Bolile cronice fac viaţa dificilăcopilului şcolar, dar acesta poate fi îngrijit pentru a avea în continuare o dezvoltare şi unritm de viaţă aproape normale.
Dezvoltarea fizică
În primii ani de şcoală, copilul creşte maiîncet, în comparaţie cu perioada preşcolară saucu cea care va urma, în adolescenţă. Copilulcâştigă în greutate aproape trei kilograme pe an,iar în înălţime aproximativ cinci centimetri(vezi tabel de creştere Mayo-121).
(fig.2)
Atâtmuşchii mari, cât şi mişcările fine se dezvoltă şisunt accentuate de exerciţiile fizice.
(fig.3)
La această vârstă, băieţii şi fetele crescdiferit. Fetele tind să fie mai înalte şi mai greledecât băieţii, la începutul acestei perioade.Către13 ani, băieţii încep să câştige în înălţime şi săle depăşească pe fete.
(Fig.nr. Psych)
.
(fig.4) 
Copiii au un ritm diferit de creştere, dar,dacă copilul tău îţi pare deosebit de scund saude înalt, consultă medicul pediatru. Acesta vaface o radiografie a oaselor lungi, pentru adetermina vârsta osoasă, pe care o va corela cuvârsta copilului.
 La vârsta de 7 ani, copilul:
.
Îşi coordonează mai bine muşchiimari, decât mişcările fine.
Poate folosi bicicleta.
Îi plac jocurile de competiţie.
Alternează activităţile viguroasecu repaosul.
Este preocupat de dinţii săi.
 La 8 ani:
 
Îşi dezvoltă controlul asupra mişcărilor fine.
Se accidentează uşor la joacă,
Este plin de energie şi se îmbracă neglijent.
Este preocupat de înălţimea şi de greutateasa.
 La 9 ani:
 
Dexteritatea copilului creşte.
1
 
 Nu ia mult în înălţime şi în greutate.
Îi plac jocurile viguroase.
Devine mai interesat de aspectul fizic şi deîmbrăcăminte.
 La 10 ani:
Creşterea fizică variază mult de la un copilla altul.
Este energic şi plin de spirit.
Face eforturi să-şi dezvolte condiţia fizică.
Poate fi neîndemânatic.
Poate încerca tutunul, alcoolul şi drogurile.
 La 11 ani:
Fetele pot creşte rapid în perioada prepubertăţii.
Băieţii încep să crească rapid, cuun an, doi, mai târziu.
Arată disproporţionaţi.
Sunt preocupaţi de aspectulfizic.
Obosesc uşor şi par leneşi,deoarece creşterea rapidă le dreneazăenergia.
Participă la sporturi decompetiţie sau sunt interesaţi de ele.
Pofta de mâncare fluctuează.
Este posibil să vrea, încontinuare, să încerce tutunul, alcoolulsau drogurile.Aşa zisele « dureri de creştere » pot fisuficient de intense pentru a trezi copilul dinsomn sau a-l opri de la joacă. În realitate,creşterea nu este niciodată dureroasă. Durerilede picioare nu apar din cauza creşterii, nicichiar în fazele accelerate de creştere. Par să fie produse de unele întinderi musculare moderate,care apar când copilul practică intens o anumităactivitate fizică, fără a se odihni pentru a permite refacerea muşchilor afectaţi.O baie caldă, repaos, atenţia şi grija părintelui îl pot pune pe picioare.
Alimentaţia
Cea mai mare influenţă asupra sănătăţiicopilului o are nutriţia corectă. O dietă variatăşi echilibrată, care conţine proteine, glucide,vitamine, minerale şi puţine grăsimi, ajutăcreşterea, măreşte energia şi menţine sănătateaşcolarului. Preferinţele alimentare se dezvoltădevreme la copilul mic şi continuă la vârstaşcolară. Odată stabilite, sunt greu de schimbat.Cu cât înveţi mai devreme copilul să mănâncealimente sănătoase, cu atât mai bine. Pentruasta e bine să aibă de unde să ia exemplu,deoarece copilului îi place să se ia după fraţiimai mari şi după părinţi, în multe dinobiceiurile lui, inclusiv alimentare. Cu toateacestea, deseori va fi tentat să mănânce diferitealimente, pe care le vede la televizor sau la prieteni, dar care nu sunt întotdeauna sănătoase.Când sunt cu prietenii, mai degrabă cumpărăsuc, decât lapte sau îngheţată, în locul unuifruct proaspăt. Pentru a compensa, oferă-i acasăalimente nutritive variate.Un ghid bun pentru alegerea proporţionată aalimentelor este piramida alimentară.Alimentele sunt împărţite în cinci grupe mari,fiecare grupă având substanţe nutritiveimportante, inclusiv vitamine şi minerale.
(Fig.nr.AAP 75)
.
(fig.5)
Grupa formată din pâine,cereale, orez, şi paste făinoase: 6-11 porţii pe zi. O porţie este egală cu ofelie mică de pâine, o jumătate de cană(240 ml) de paste fainose sau de orez.
Zarzavaturi: 3-5 porţii a câte ¾ -1 cană pe zi. Fructe: 2-5 porţii pe zi. O porţie înseamnă un fruct: măr, pară, banană, jumătate de cană cu fructe
2
 
tăiate sau trei sferturi de cană cu suc defructe.
Grupa de proteine: carne de vită, pasăre, peşte, legume uscate (fasole,mazăre), ouă şi nuci, 2-3 porţii pe zi, o porţie de 50-80 de grame de carne slabăgătită, pui sau peşte, o jumătate de canăde fasole uscată gătită, un ou sau douălinguri de cremă de alune, pe zi.
Produse lactate: lapte, iaurt şi brânză, 2-3 porţii pe zi. O porţie esteformată dintr-o cană (240ml) de laptesau iaurt, parţial degrasate, sau 50grame de brânză.Recomandările de nutriţie sunt, în mare, caşi cele pentru adult, cu suplimentele necesarecreşterii.
 Proteinele
sunt necesare pentru creştere şi pentru multiplele funcţii ale organismului,inclusiv formarea anticorpilor care luptăîmpotriva infecţiilor. Plantele bogate în proteine, cum ar fi fasolea, mazărea, cerealele,seminţele şi nucile, precum şi carnea, peştele,laptele, iaurtul, brânza şi ouăle, sunt sursevaloroase de proteine. Faţă de acestea, produsele animale sunt bogate totuşi în grăsimişi colesterol. Chiar dacă au multe proteine şifier; copilul trebuie să le consume în cantităţimoderate.
 Pentru a evita excesul de grăsime, scoate grăsimea cărnii de vită şi pieliţa cărniide pui, înainte de a le găti. Fibra
vegetală este componentanedigerabilă a alimentelor. Folosirea ei înalimentaţia copilului are ca scop principalevitarea constipaţiei. Când acet obicei se păstrează şi la adolescent şi adult, poatecontribui la scăderea tulburărilor cronicegastro-intestinale şi a celor cardio-vasculare.
Grăsimile
sunt necesare pentru funcţionareaorganismului, metabolism, absorbţiavitaminelor, coagularea sângelui şi pentru producerea energiei. O alimentaţie bogată îngrăsimi, mai ales în cele saturate, produce însătulburări, chiar la copilul de vârstă şcolară.Grăsimile saturate sunt de obicei solide latemperatura camerei şi se găsesc în carnea de porc, vită, miel, oaie şi în produsele lactate: brânză, lapte integral şi îngheţată. Acestegrăsimi contribuie la formarea unor plăcinumite ateromatoase
(fig.6),
care duc la bolivasculare, inclusiv la cele ale vaselor coronare.Asemenea plăci ateromatoase au fost găsite până şi la copilul de 3 ani. Medicii recomandăsă li se dea copiilor de vârstă şcolară alimentesărace în grăsimi saturate. Grăsimile nu trebuiesă depăşească 30% din caloriile zilnice aledietei unui copil şcolar. Cel mult 1/3 trebuie să provină din grăsimi saturate, iar restul dingrăsimi lichide, la temperatura corpului (poli- şimono- nesaturate), din uleiuri de floareasoarelui, porumb şi măsline.
 Pentru a scădea grăsimea şi colesterolul din alimentaţie, pentruîntreaga familie, ţine pe masă fructe şi zarzavaturi proaspete.Serveşte la masă pâine şi cereale din făinăintegrală, lapte şi iaurt parţial degresate şibrânză obţinută din lapte degresat. Includealimente ce conţin carbohidraţi complecşi, precum cartofii, orezul şi pastele făinoase. Evită rântaşurile, sosurile care conţin unt,margarină şi smântână. Foloseşte în schimbbrânză de vaci sau iaurt parţial degresat.Zahărul 
trebuie consumat în cantităţimoderate. Dulciurile furnizează, în majoritate,calorii goale, cu valoare nutritivă scăzută. Îngeneral, copiii au tendinţa să consume zahăr încantităţi mari, în detrimentul alimentelor sănătoase.
Sarea
trebuie de asemenea limitată.
 Pe cât  posibil, serveşte-i copilului alimente sărace în sare şi ia solniţa de pe masă. Nu uita căalimentele conservate sunt bogate în sare.Vitaminele
luate ca supliment nu suntnecesare în mod special pentru copiii cu o dietăechilibrată. Când aceasta lipseşte însă, ceea ceeste frecvent, medicul pediatru poaterecomanda vitamine în plus. În general,vitaminele nu produc accidente, însă, luate încantităţi mari, cele solubile în grăsimi (A şi D), pot fi toxice. Tratamentul cu doze mari de
3

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->