UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI IASI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI INSTALATII IASI

CAIET DE PRACTICA
An universitar 2011-2012

Student: Gorovei Mihail Gavril Grupa: 3109

Profesor indrumator: Plian Diana

CERINE MINIME DE SECURITATE I SNTATE PENTRU ANTIERE

Observaii preliminare Obligaiile prevzute n prezenta anex se aplic de fiecare dat cnd caracteristicile antierului ori ale activitii, circumstanele sau un risc o cer. n sensul prezentei anexe, termenul ncperi nseamn, printre altele, barci. PARTEA A Cerine minime generale pentru locurile de munc din antiere
1. Stabilitate i soliditate 1.1. Materialele, echipamentele i, n general, orice element care, la o deplasare oarecare, poate afecta securitatea i sntatea lucrtorilor, trebuie fixate ntr -un mod adecvat i sigur. 1.2. Accesul pe orice suprafa de material care nu are o rezisten suficient nu este permis dect dac se folosesc echipamente sau mijloace corespunztoare, astfel nct lucrul s se desfoare n condiii de siguran. 2. Instalaii de distribuie a energiei 2.1. Instalaiile trebuie proiectate, realizate i utilizate astfel nct s nu prezinte pericol de incendiu sau explozie, iar lucrtorii s fie protejai corespunztor contra riscurilor de electrocutare prin atingere direct ori indirect. 2.2. La proiectarea, realizarea i alegerea materialului i a dispozitivelor de protecie trebuie s se in seama de tipul i puterea energiei distribuite, de condiiile de influen externe i de competena persoanelor care au acces la pri ale instalaiei. 3. Cile i ieirile de urgen 3.1. Cile i ieirile de urgen trebuie s fie n permanen libere i s conduc n modul cel mai direct posibil ntr-o zon de securitate. 3.2. n caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie s poat fi evacuate rapid i n condiii de securitate maxim pentru lucrtori. 3.3. Numrul, amplasarea i dimensiunile cilor i ieirilor de urgen se determin n funcie de utilizare, de echipament i de dimensiunile antierului i ale ncperilor, precum i de numrul maxim de persoane care pot fi prezente. 3.4. Cile i ieirile de urgen trebuie semnalizate n conformitate cu prevederile din legislaia naional care transpune Directiva 92/58/CEE. Panourile de semnalizare trebuie s fie realizate dintr-un material suficient de rezistent i s fie amplasate n locuri corespunztoare.

3.5. Pentru a putea fi utilizate n orice moment, fr dificultate, cile i ieirile de urgen, precum i cile de circulaie i uile care au acces la acestea nu trebuie s fie blocate cu obiecte. 3.6. Cile i ieirile de urgen care necesit iluminare trebuie prevzute cu iluminare de siguran, de intensitate suficient n caz de pan de curent. 4. Detectarea i stingerea incendiilor 4.1. n funcie de caracteristicile antierului i de dimensiunile i destinaia ncperilor, de echipamentele prezente, de caracteristicile fizice i chimice ale substanelor sau ale materialelor prezente, precum i de numrul maxim de persoane care pot fi prezente, este necesar s fie prevzute un numr suficient de dispozitive corespunztoare pentru stingerea incendiilor, precum i, dac este cazul, un numr suficient de detectoare de incendiu i de sisteme de alarm. 4.2. Dispozitivele de stingere a incendiului, detectoarele de incendiu i sistemele de alarm trebuie ntreinute i verificate n mod periodic. La intervale periodice trebuie s se efectueze ncercri i exerciii adecvate. 4.3. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie s fie accesibile i uor de manipulat. 4.4. Acestea trebuie s fie semnalizate conform prevederilor din legislaia naional care transpune Directiva 92/58/CEE. Panourile de semnalizare trebuie s fie suficient de rezistente i amplasate n locuri corespunztoare. 5. Ventilaie inndu-se seama de metodele de lucru folosite i de cerinele fizice impuse lucrtorilor, trebuie luate msuri pentru a asigura lucrtorilor aer proaspt n cantitate suficient. Dac se folosete o instalaie de ventilaie, aceasta trebuie meninut n stare de funcionare i nu trebuie s expun lucrtorii la cureni de aer care le pot afecta sntatea. Atunci cnd este necesar pentru sntatea lucrtorilor, un sistem de control trebuie s semnalizeze orice oprire accidental a instalaiei. 6. Expunerea la riscuri particulare 6.1. Lucrtorii nu trebuie s fie expui la niveluri de zgomot nocive sau unei influene exterioare nocive, cum ar fi: gaze, vapori, praf. 6.2. Atunci cnd lucrtorii trebuie s ptrund ntr-o zon a crei atmosfer este susceptibil s conin o substan toxic sau nociv, s aib un coninut insuficient de oxigen sau s fie inflamabil, atmosfera contaminat trebuie controlat i trebuie luate msuri corespunztoare pentru a preveni orice pericol. 6.3. ntr-un spaiu nchis un lucrtor nu poate fi n nici un caz expus la o atmosfer cu risc ridicat. Lucrtorul trebuie cel puin s fie supravegheat n permanen din exterior i trebuie luate toate msurile corespunztoare pentru a i se putea acorda primul ajutor, efectiv i imediat. 7. Temperatura n timpul programului de lucru, temperatura trebuie s fie adecvat organismului uman, inndu-se seama de metodele de lucru folosite i de solicitrile fizice la care sunt supui lucrtorii. 8. Iluminatul natural i artificial al posturilor de lucru, ncperilor i cilor de circulaie de pe antier 8.1. Posturile de lucru, ncperile i cile de circulaie trebuie s dispun, n msura n care este posibil, de suficient lumin natural.

Atunci cnd lumina zilei nu este suficient i, de asemenea, pe timpul nopii locurile de munc trebuie s fie prevzute cu lumin artificial corespunztoare i suficient. Atunci cnd este necesar, trebuie utilizate surse de lumin portabile, protejate contra ocurilor. Culoarea folosit pentru iluminatul artificial nu trebuie s modifice sau s influeneze percepia semnalelor ori a panourilor de semnalizare. 8.2. Instalaiile de iluminat ale ncperilor, posturilor de lucru i ale cilor de circulaie trebuie amplasate astfel nct s nu prezinte risc de accidentare pentru lucrtori. 8.3. ncperile, posturile de lucru i cile de circulaie n care lucrtorii sunt expui la riscuri n cazul ntreruperii funcionrii iluminatului artificial, trebuie s fie prevzute cu iluminat de siguran de o intensitate suficient. 9. Ui i pori 9.1. Uile culisante trebuie s fie prevzute cu un sistem de siguran care s mpiedice ieirea de pe ine i cderea lor. 9.2. Uile i porile care se deschid n sus trebuie s fie prevzute cu un sistem de siguran care s mpiedice cderea lor. 9.3. Uile i porile situate de-a lungul cilor de siguran trebuie s fie semnalizate corespunztor. 9.4. n vecintatea imediat a porilor destinate circulaiei vehiculelor trebuie s existe ui pentru pietoni. Acestea trebuie s fie semnalizate n mod vizibil i trebuie s fie meninute libere n permanen. 9.5. Uile i porile mecanice trebuie s funcioneze fr s prezinte pericol de accidentare pentru lucrtori. Acestea trebuie s fie prevzute cu dispozitive de oprire de urgen, accesibile i uor de identificat, cu excepia celor care se deschid automat n caz de pan de energie, i trebuie s poat fi deschise manual. 10. Ci de circulaie - zone periculoase 10.1. Cile de circulaie, inclusiv scrile mobile, scrile fixe, cheiurile i rampele de ncrcare, trebuie s fie calculate, plasate i amenajate, precum i accesibile astfel nct s poat fi utilizate uor, n deplin securitate i n conformitate cu destinaia lor, iar lucrtorii aflai n vecintatea acestor ci de circulaie s nu fie expui nici unui risc. 10.2. Cile care servesc la circulaia persoanelor i/sau a mrfurilor, precum i cele unde au loc operaiile de ncrcare sau descrcare trebuie s fie dimensionate n funcie de numrul potenial de utilizatori i de tipul de activitate. Dac sunt utilizate mijloace de transport pe cile de circulaie, o distan de securitate suficient sau mijloace de protecie adecvate trebuie prevzute pentru ceilali utilizatori ai locului. Cile de circulaie trebuie s fie clar semnalizate, verificate periodic i ntreinute. 10.3. Cile de circulaie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel nct s existe o distan suficient fa de ui, pori, treceri pentru pietoni, culoare i scri. 10.4. Dac antierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie s fie prevzute cu dispozitive care s evite ptrunderea lucrtorilor fr atribuii de serviciu n zonele respective. Trebuie luate msuri corespunztoare pentru a proteja lucrtorii abilitai s ptrund n zonele periculoase. Zonele periculoase trebuie semnalizate n mod vizibil. 11. Cheiuri i rampe de ncrcare

11.1. Cheiurile i rampele de ncrcare trebuie s fie corespunztoare dimensiunilor ncrcturilor ce se transport. 11.2. Cheiurile de ncrcare trebuie s aib cel puin o ieire. 11.3. Rampele de ncrcare trebuie s fie sigure, astfel nct lucrtorii s nu poat cdea. 12. Spaiu pentru libertatea de micare la postul de lucru Suprafaa posturilor de lucru trebuie stabilit, n funcie de echipamentul i materialul necesar, astfel nct lucrtorii s dispun de suficient libertate de micare pentru activitile lor. 13. Primul ajutor 13.1. Angajatorul trebuie s se asigure c acordarea primului ajutor se poate face n orice moment. De asemenea, angajatorul trebuie s asigure personal pregtit n acest scop. Trebuie luate msuri pentru a asigura evacuarea, pentru ngrijiri medicale, a lucrtorilor accidentai sau victime ale unei mbolnviri neateptate. 13.2. Trebuie prevzute una sau mai multe ncperi de prim ajutor, n funcie de dimensiunile antierului sau de tipurile de activiti. 13.3. ncperile destinate primului ajutor trebuie s fie echipate cu instalaii i cu materiale indispensabile primului ajutor i trebuie s permit accesul cu brancarde. 13.4. Aceste spaii trebuie semnalizate n conformitate cu prevederile din legislaia naional care transpune Directiva 92/58/CEE. 13.5. Trebuie asigurate materiale de prim ajutor n toate locurile unde condiiile de munc o cer. Acestea trebuie s fie semnalizate corespunztor i trebuie s fie uor accesibile. Un panou de semnalizare amplasat n loc vizibil trebuie s indice clar adresa i numrul de telefon ale serviciului de urgen. 14. Instalaii sanitare 14.1. Vestiare i dulapuri pentru mbrcminte 14.1.1. Lucrtorilor trebuie s li se pun la dispoziie vestiare corespunztoare dac acetia trebuie s poarte mbrcminte de lucru i dac, din motive de sntate sau de decen, nu li se poate cere s se schimbe ntr-un alt spaiu. Vestiarele trebuie s fie uor accesibile, s aib capacitate suficient i s fie dotate cu scaune. 14.1.2. Vestiarele trebuie s fie suficient de ncptoare i s aib dotri care s permit fiecrui lucrtor s i usuce mbrcmintea de lucru, dac este cazul, precum i vestimentaia i efectele personale i s le poat pstra ncuiate. n anumite situaii, cum ar fi existena substanelor periculoase, a umiditii, a murdriei, mbrcmintea de lucru trebuie s poat fi inut separat de vestimentaia i efectele personale. 14.1.3. Trebuie prevzute vestiare separate pentru brbai i femei sau o utilizare separat a acestora. 14.1.4. Dac nu sunt necesare vestiare n sensul primului paragraf al pct. 14.1.1 fiecare lucrtor trebuie s dispun de un loc unde s-i pun mbrcmintea i efectele personale sub cheie. 14.2. Duuri, chiuvete 14.2.1. Atunci cnd tipul de activitate sau cerinele de curenie impun ace st lucru, lucrtorilor trebuie s li se pun la dispoziie duuri corespunztoare n numr suficient. Trebuie prevzute sli de duuri, separate pentru brbai i femei, sau o utilizare separat a acestora.

14.2.2. Slile de duuri trebuie s fie suficient de ncptoare, astfel nct s permit fiecrui lucrtor s i fac toaleta, fr s fie deranjat i n condiii de igien corespunztoare. Duurile trebuie prevzute cu ap curent, rece i cald. 14.2.3. Atunci cnd duurile nu sunt necesare, n sensul primului paragraf al pct. 14.2.1, trebuie s fie prevzut un numr suficient de chiuvete cu ap curent cald, dac este necesar. Acestea trebuie s fie amplasate n apropierea posturilor de lucru i a vestiarelor. Trebuie prevzute chiuvete separate pentru brbai i pentru femei sau o utilizare separat a acestora atunci cnd acest lucru este necesar din motive de decen. 14.2.4. Dac ncperile cu duuri sau cu chiuvete sunt separate de vestiare, aceste ncperi trebuie s comunice ntre ele. 14.3. Cabine de WC-uri i chiuvete n apropierea posturilor de lucru, a ncperilor de odihn, a vestiarelor i a slilor de duuri lucrtorii trebuie s dispun de locuri speciale, dotate cu un numr suficient de WC-uri i de chiuvete, utiliti care s asigure nepoluarea mediului nconjurtor, de regul ecologice. Trebuie prevzute cabine de WC-uri separate pentru brbai i femei sau utilizarea separat a acestora. 15. ncperi pentru odihn i/sau cazare 15.1. Lucrtorii trebuie s dispun de ncperi pentru odihn i/sau cazare uor accesibile, atunci cnd securitatea ori sntatea lor o impun, n special datorit tipului activitii, numrului mare de lucrtori sau distanei fa de antier. 15.2. ncperile pentru odihn i/sau cazare trebuie s fie suficient de mari i prevzute cu un numr de mese i de scaune corespunztor numrului de lucrtori. 15.3. Dac nu exist asemenea ncperi, alte faciliti trebuie s fie puse la dispoziie personalului pentru ca acesta s le poat folosi n timpul ntreruperii lucrului. 15.4. ncperile de cazare fixe care nu sunt folosite doar n cazuri excepionale trebuie s fie dotate cu echipamente sanitare n numr suficient, cu o sal de mese i cu o sal de destindere. Acestea trebuie s fie dotate cu paturi, dulapuri, mese i scaune, inndu -se seama de numrul de lucrtori. La atribuirea lor trebuie s se in seama de prezena lucrtorilor de ambele sexe. 15.5. n ncperile pentru odihn i/sau cazare trebuie s se ia msuri corespunztoare pentru protecia nefumtorilor mpotriva disconfortului produs de fumul de tutun. 16. Femei gravide i mame care alpteaz Femeile gravide i mamele care alpteaz trebuie s aib posibilitatea de a se odihni n poziie culcat, n condiii corespunztoare. 17. Lucrtori cu dizabiliti Locurile de munc trebuie s fie amenajate inndu-se seama, dac este cazul, de lucrtorii cu dizabiliti. Aceast dispoziie se aplic n special uilor, cilor de comunicaie, scrilor, duurilor, chiuvetelor, WC-urilor i posturilor de lucru folosite sau ocupate direct de ctre lucrtorii cu dizabiliti. 18. Dispoziii diverse 18.1. Intrrile i perimetrul antierului trebuie s fie semnalizate astfel nct s fie vizibile i identificabile n mod clar.

18.2. Lucrtorii trebuie s dispun de ap potabil pe antier i, eventual, de alt butur corespunztoare i nealcoolic, n cantiti suficiente, att n ncperile pe care le ocup, ct i n vecintatea posturilor de lucru. 18.3. Lucrtorii trebuie s dispun de condiii pentru a lua masa n mod corespunztor i, dac este cazul, s dispun de faciliti pentru a -i pregti masa n condiii corespunztoare.

PARTEA B CERINE MINIME specifice pentru posturile de lucru din antiere

Observaii preliminare Atunci cnd situaii particulare o cer, clasificarea cerinelor minime n dou seciuni, aa cum sunt prezentate mai jos, nu trebuie s fie considerat obligatorie. SECIUNEA 1 Posturi de lucru din antiere, n interiorul ncperilor 1. Stabilitate i soliditate ncperile trebuie s aib o structur i o stabilitate corespunztoare tipului de utilizare. 2. Ui de siguran Uile de siguran trebuie s se deschid ctre exterior i nu trebuie s fie ncuiate, astfel nct s poat fi deschise uor i imediat de ctre orice persoan care are nevoie s le utilizeze n caz de urgen. Este interzis utilizarea uilor culisante i a uilor rotative ca ui de siguran. 3. Ventilaie Dac sunt folosite instalaii de aer condiionat sau de ventilaie mecanic, acestea trebuie s funcioneze astfel nct lucrtorii s nu fie expui curenilor de aer. Orice depunere sau impuritate care poate crea un risc imediat pentru sntatea lucrtorilor prin poluarea aerului respirat trebuie eliminat rapid. 4. Temperatur 4.1. Temperatura n ncperile de odihn, ncperile pentru personalul de serviciu permanent, ncperile sanitare, cantine i ncperile de prim ajutor trebuie s corespund destinaiei specifice acestor ncperi. 4.2. Ferestrele, luminatoarele i pereii de sticl trebuie s permit evitarea luminii solare excesive, n funcie de natura activitii i destinaia ncperii. 5. Iluminatul natural i artificial Locurile de munc trebuie, pe ct posibil, s dispun de lumin natural suficient i s fie echipate cu dispozitive care s permit un iluminat artificial adecvat, pentru a proteja securitatea i sntatea lucrtorilor. 6. Pardoselile, pereii i plafoanele ncperilor 6.1. Pardoselile ncperilor trebuie s fie lipsite de proeminene, de guri sau de planuri nclinate periculoase. Pardoselile trebuie s fie fixe, stabile i nealunecoase. 6.2. Suprafeele pardoselilor, pereilor i plafoanelor ncperilor trebuie s fie realizate astfel nct s poat fi curate i retencuite pentru a se obine condiii de igien corespunztoare. 6.3. Pereii transpareni sau translucizi, n special pereii realizai integral din sticl, din ncperi ori din vecintatea posturilor de lucru i a cilor de circulaie trebuie s

fie semnalizai clar. Acetia trebuie realizai din materiale securizate sau trebuie s fie separai de posturile de lucru i de cile de circulaie astfel nct lucrtorii s nu poat intra n contact cu pereii i s nu poat fi rnii prin spargerea acestora. 7. Ferestre i luminatoare 7.1. Ferestrele, luminatoarele i dispozitivele de ventilaie trebuie s poat fi deschise, nchise, reglate i fixate n siguran de ctre lucrtori. Atunci cnd acestea sunt deschise, trebuie poziionate astfel nct s nu prezinte un pericol pentru lucrtori. 7.2. Ferestrele i luminatoarele trebuie prevzute, nc din faza de proiectare, cu sisteme de curare sau trebuie s dispun de dispozitive care s permit curarea acestora fr riscuri pentru lucrtorii care execut aceast activitate ori pentru ceilali lucrtori prezeni. 8. Ui i pori 8.1. Poziia, numrul, materialele din care sunt realizate, precum i dimensiunile uilor i porilor sunt determinate n funcie de natura i destinaia ncperilor. 8.2. Uile transparente trebuie s fie semnalizate la nlimea vederii. 8.3. Uile i porile batante trebuie s fie transparente sau s fie prevzute cu panouri transparente. 8.4. Suprafeele transparente sau translucide ale uilor i porilor trebuie protejate mpotriva spargerii atunci cnd acestea nu sunt construite dintr-un material securizat i lucrtorii pot fi rnii n cazul n care acestea se sparg. 9. Cile de circulaie Traseele cilor de circulaie trebuie s fie puse n eviden, n msura n care utilizarea ncperilor i echipamentul din dotare necesit acest lucru, pentru asigurarea proteciei lucrtorilor. 10. Msuri specifice pentru scri i trotuare rulante Scrile i trotuarele rulante trebuie s funcioneze n condiii de siguran i trebuie s fie dotate cu dispozitivele de securitate necesare. Acestea trebuie s fie prevzute cu dispozitive de oprire de urgen, accesibile i uor de identificat. 11. Dimensiunile i volumul de aer al ncperilor ncperile de lucru trebuie s aib o suprafa i o nlime care s permit lucrtorilor s i desfoare activitatea fr riscuri pentru securitatea, sntatea sau confortul lor. SECIUNEA a 2-a Posturi de lucru din antiere, n exteriorul ncperilor 1. Stabilitate i soliditate 1.1. Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la nlime sau n adncime, trebuie s fie solide i stabile, inndu-se seama de: a) numrul de lucrtori care le ocup; b) ncrcturile maxime care pot fi aduse i suportate, precum i de repartiia lor; c) influenele externe la care pot fi supuse. Dac suportul i celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o stabilitate intrinsec, trebuie s se asigure stabilitatea lor prin mijloace de fixare corespunztoare i sigure, pentru a se evita orice deplasare intempestiv sau involuntar a ansamblului ori a prilor acestor posturi de lucru. 1.2. Verificare Stabilitatea i soliditatea trebuie verificate n mod corespunztor i, n special, dup orice modificare de nlime sau adncime a postului de lucru.

2. Instalaii de distribuie a energiei 2.1. Instalaiile de distribuie a energiei care se afl pe antier, n special cele care sunt supuse influenelor externe, trebuie verificate periodic i ntreinute corespunztor. 2.2. Instalaiile existente nainte de deschiderea antierului trebuie s fie identificate, verificate i semnalizate n mod clar. 2.3. Dac exist linii electrice aeriene, de fiecare dat cnd este posibil acestea trebuie s fie deviate n afara suprafeei antierului sau trebuie s fie scoase de sub tensiune. Dac acest lucru nu este posibil, trebuie prevzute bariere sau indicatoare de avertizare, pentru ca vehiculele s fie inute la distan fa de instalaii. n cazul n care vehiculele de antier trebuie s treac pe sub aceste linii, trebuie prevzute indicatoare de restricie corespunztoare i o protecie suspendat. 3. Influene atmosferice Lucrtorii trebuie s fie protejai mpotriva influenelor atmosferice care le pot afecta securitatea i sntatea. 4. Cderi de obiecte Lucrtorii trebuie s fie protejai mpotriva cderilor de obiecte, de fiecare dat cnd aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protecie colectiv. Materialele i echipamentele trebuie s fie amplasate sau depozitate astfel nct s se evite rsturnarea ori cderea lor. n caz de necesitate, trebuie s fie prevzute pasaje acoperite sau se va mpiedica accesul n zonele periculoase. 5. Cderi de la nlime 5.1. Cderile de la nlime trebuie s fie prevenite cu mijloace materiale, n special cu ajutorul balustradelor de protecie solide, suficient de nalte i avnd cel puin o bordur, o mn curent i protecie intermediar, sau cu un alt mijloc alternativ echivalent. 5.2. Lucrrile la nlime nu pot fi efectuate, n principiu, dect cu ajutorul echipamentelor corespunztoare sau cu ajutorul echipamentelor de protecie colectiv, cum sunt balustradele, platformele ori plasele de prindere. n cazul n care, datorit naturii lucrrilor, nu se pot utiliza aceste echipamente, trebuie prevzute mijloace de acces corespunztoare i trebuie utilizate centuri de siguran sau alte mijloace sigure de ancorare. 6. Schele i scri 6.1. Toate schelele trebuie s fie concepute, construite i ntreinute astfel nct s se evite prbuirea sau deplasarea lor accidental. 6.2. Platformele de lucru, pasarelele i scrile schelelor trebuie s fie construite, dimensionate, protejate i utilizate astfel nct persoanele s nu cad sau s fie expuse cderilor de obiecte. 6.3. Schelele trebuie controlate de ctre o persoan competent, astfel: a) nainte de utilizarea lor; b) la intervale periodice; c) dup orice modificare, perioad de neutilizare, expunere la intemperii sau cutremur de pmnt ori n alte circumstane care le-ar fi putut afecta rezistena sau stabilitatea. 6.4. Scrile trebuie s aib o rezisten suficient i s fie corect ntreinute. Acestea trebuie s fie corect utilizate, n locuri corespunztoare i conform destinaiei lor. 6.5. Schelele mobile trebuie s fie asigurate mpotriva deplasrilor involuntare.

7. Instalaii de ridicat 7.1. Toate instalaiile de ridicat i accesoriile acestora, inclusiv elementele componente i elementele de fixare, de ancorare i de sprijin, trebuie s fie: a) bine proiectate i construite i s aib o rezisten suficient pentru utilizarea creia i sunt destinate; b) corect instalate i utilizate; c) ntreinute n stare bun de funcionare; d) verificate i supuse ncercrilor i controalelor periodice, conform dispoziiilor legale n vigoare; e) manevrate de ctre lucrtori calificai care au pregtirea corespunztoare. 7.2. Toate instalaiile de ridicat i toate accesoriile de ridicare trebuie s aib marcat n mod vizibil valoarea sarcinii maxime. 7.3. Instalaiile de ridicat, precum i accesoriile lor nu pot fi utilizate n alte scopuri dect cele pentru care sunt destinate. 8. Vehicule i maini pentru excavaii i manipularea materialelor 8.1. Toate vehiculele i mainile pentru excavaii i manipularea materialelor trebuie s fie: a) bine concepute i construite, inndu-se seama, n msura n care este posibil, de principiile ergonomice; b) meninute n stare bun de funcionare; c) utilizate n mod corect. 8.2. Conductorii i operatorii vehiculelor i mainilor pentru excavaii i manipularea materialelor trebuie s aib pregtirea necesar. 8.3. Trebuie luate msuri preventive pentru a se evita cderea n excavaii sau n ap a vehiculelor i a mainilor pentru excavaii i manipularea materialelor. 8.4. Cnd este necesar, mainile pentru excavaii i manipularea materialelor trebuie s fie echipate cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja conductorul mpotriva strivirii n cazul rsturnrii mainii i al cderii de obiecte. 9. Instalaii, maini, echipamente 9.1. Instalaiile, mainile i echipamentele, inclusiv uneltele de mn, cu sau fr motor, trebuie s fie: a) bine proiectate i construite, inndu-se seama, n msura n care este posibil, de principiile ergonomice; b) meninute n stare bun de funcionare; c) folosite exclusiv pentru lucrrile pentru care au fost proiectate; d) manevrate de ctre lucrtori avnd pregtirea corespunztoare. 9.2. Instalaiile i aparatele sub presiune trebuie s fie verificate i supuse ncercrilor i controlului periodic. 10. Excavaii, puuri, lucrri subterane, tuneluri, terasamente 10.1. n cazul excavaiilor, puurilor, lucrrilor subterane sau tunelurilor, trebuie luate msuri corespunztoare: a) pentru a preveni riscurile de ngropare prin surparea terenului, cu ajutorul unor sprijine, taluzri sau altor mijloace corespunztoare; b) pentru a preveni pericolele legate de cderea persoanelor, materialelor sau obiectelor, de iruperea apei; c) pentru a asigura o ventilaie suficient tuturor posturilor de lucru, astfel nct s se realizeze o atmosfer respirabil care s nu fie periculoas sau nociv pentru sntate; d) pentru a permite lucrtorilor de a se adposti ntr-un loc sigur, n caz de incendiu, irupere a apei sau cdere a materialelor.

10.2. nainte de nceperea terasamentelor trebuie luate msuri pentru a reduce la minimum pericolele datorate cablurilor subterane i altor sisteme de distribuie. 10.3. Trebuie prevzute ci sigure pentru a intra i iei din zona de excavaii. 10.4. Grmezile de pmnt, materialele i vehiculele n micare trebuie inute la o distan suficient fa de excavaii; eventual, se vor construi bariere corespunztoare. 11. Lucrri de demolare Cnd demolarea unei cldiri sau a unei lucrri poate s prezinte pericole: a) se vor adopta msuri de prevenire, precum i metode i proceduri corespunztoare; b) lucrrile trebuie s fie planificate i executate sub supravegherea unei persoane competente. 12. Construcii metalice sau din beton, cofraje i elemente prefabricate grele 12.1. Construciile metalice sau din beton i elementele lor, cofrajele, elementele prefabricate sau suporturile temporare i schelele trebuie montate sau demontate numai sub supravegherea unei persoane competente. 12.2. Trebuie prevzute msuri de prevenire corespunztoare pentru a proteja lucrtorii mpotriva pericolelor datorate nesiguranei i instabilitii temporare a lucrrii. 12.3. Cofrajele, suporturile temporare i sprijinele trebuie s fie proiectate i calculate, realizate i ntreinute astfel nct s poat suporta, fr risc, sarcinile la care sunt supuse. 13. Batardouri i chesoane 13.1. Toate batardourile i chesoanele trebuie s fie:
a) bine construite, realizate din materiale corespunztoare i solide, de o rezisten suficient;

b) prevzute cu echipament adecvat pentru ca lucrtorii s se poat adposti n caz de iruperi de ap i de materiale. 13.2. Construcia, montarea, transformarea i demontarea unui batardou sau cheson trebuie s se fac numai sub supravegherea unei persoane competente. 13.3. Toate batardourile i chesoanele trebuie s fie controlate periodic de ctre o persoan competent.

Regularizare rau Bahlui in municipiul Iasi

Lucrari de asigurare a continuitatii pantei albiei raului Bahlui si stabilizarea malurilor:

Decolmatare albiei raului Bahlui pe o lungime de 11 km; Lucrari pentru stabilizarea malurilor albiei minore in zona in care se realizeaza decolmatarea: Reprofilare albie minora pe o lungime de totala de 6,13 km; Imbracaminti cu pereu din beton armat monolit in albia minora pe o lungime de 2,5 km intre Podul de Piatra si Podul Tudor Vladimirescu; Stabilizare albie minora cu gabioane din amonte de confluenta cu raul Nicolina pana la Podul de Piatra si intre Podul Tudor Vladimirescu si Podul Metalurgiei (Ltotal = 2.35 km de rau).

Regularizare rau Bahlui in Municipiul Iasi

Pentru a se putea lucra a fost necesara devierea raului Bahlui.Acest lucru s-a realizat prin intermediul unor tuburi cu un diametru de1.300mm.

Lucrarea este impartita in trei zone: -zona amonte extrem si avale extrem in aceste zone se va realiza dragarea si aranjarea malurilor -zona subsector 2 - in aceasta zona s-a realiza consolidarea malurilor,sa facut escavatie,s-a executat decolmatarea raului pana s-a ajuns la o roca buna (argila prafoasa),s-au montat saltele pline cu piatra bruta dupa care gabioanele.

-zona mediana - lucrarile din aceasta zona constau in regularizare fund albie si taluz albie.Este vorba aici de lucrari complexe, care au presupus decolmatarea albiei, consolidarea ei cu un strat de piatra sparta de 80 de cm protejat de un geotextil, peste care s-a pus balast urmat apoi de betonul egalizare (C12/15).Pentru armarea betonului de egalizare s-au folosit doua randuri de plasa de Buzau cu diametru de 6mm si cu dimensiunea golurilor de 10/10.

Armarea cu plasa de Buzau

Pentru betonarea pereurilor s-a folosit un beton hidrotehnic de marca superioara (C25/30).Betonul hidrotehnic este realizat cu ciment hidrotehnic,este impermeabil si are rezistenta buna la inghet-dezghet (gelivitate).S-a folosit o armatura suplimentara cu PC 52 care are diametrul 8,10 care ajuta la stabilizarea constructiei. In radier betonul se

toarna cu pompa si are tasarea 3.Tasarea se determina cu ajutorul conului lui Abrams.

Armare suplimentara.Aceasta se indoaie la pozitia dorita dupa care se toarna betonul

Pregatirea armaturii

Geotextil
Geotextil - sunt materiale textile permeabile realizate din polipropilena, polietilena sau poliester utilizate la lucrari de constructii fiind in contact cu pamantul sau cu alte materiale. Clasificate geotextil - dupa modul de fabricare: geotextil tesut, geotextil netesut (consolidate mecanic sau termic), geotextil termofixat, geotextil special. Materialul geotextil pot fi utilizate cu urmatoarele functii: 1. Filtrare si Separare a. Intre stratul de agregat si teren la fundatiile de drumuri si cai ferate b. Intre terenul de fundare si corpul digurilor si rambleelor c. La diferite tipuri de constructii : ziduri de sprijin, tuburi drenante in strat granular invelit in geotextil 2. Drenaj a. la sistemele de drenaj ale diferitelor constructii : baraje, ziduri de sprijin, drumuri, depozite de deseuri b. drenuri pentru accelerarea consolidarii 3. Protectie Pentru protejarea geomembranelor sau a altor materiale contra poansonarii statice sau dinamice. 4. Armare a. La realizarea structurilor de sprijin din pamant armat b. La lucrari de drumuri, cai ferate si ramblee 5. Container a. La consolidarea si protectia malurilor b. La protectia fundatiilor sub apa c. La constructia digurilor d. La protectii costiere

Geotextil

REGULI GENERALE DE SECURITATEA MUNCII IN SANTIER Lucratorii isi vor desfasura activitatea in conformitate cu pregatirea si instruirea sa,precum si cu instructiunile primate din partea angajatorului,astfel incat san u expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana,cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.(Legea 319/2006). Tot personalul care intra in santier va participa la instruirea de securitate si sanatate a muncii. Accesul in santier se va face numai prin locurile desemnate special in acest sens si controlate de personalul de paza desemnat de antreprenor. Echipamentul personal de protectie a muncii trebuie purtat permanent pe toata durata executarii de activitati in cadrul santierului.Echipamentul de protectie minim obligatoriu este: Casca de protectie pentru activitati de constructii-model standardizat. Incaltaminte pentru activitati de constructii(bombeu sau talpa de otel). Ochelari de protectie. Haine adecvate procesului de lucru. Manusi de protectie. Se vor respecta insemnele si notificarile de siguranta. Se vor folosi in permanenta caile de deplasare indicate. Intreg personalul din santier isi va desfasura permanent activitatea conform instructiunilor de executie. Consumul de alcool si droguri este interzis in totalitate pe santier. Persoanele aflate sub influenta alcoolului sau drogurilor nu vor fi admise in santier. Toate accidentele de lucru,incidentele,situatiile sau actiunile periculoase vor fi raportate imediat conducatorilor punctelor de lucru si personalului de supervizare.......... Mancarea va fi consumata numai in zonele/facilitatile destinate pentru masa. Stingatoarele de incendiu vor fi folosite numai in cazuri de urgenta. Este interzisa in santier folosirea aparaturii musicale de orice fel. Utilajele si echipamentele vor fi manipulate/conduse numai de persoane calificate,posesoare ale certificatelor de competenta actualizate. Scarile mobile vor fi folosite doar pentru lucrari de scurta durata si doar daca nici o masura alternative de acces nu este posibila.Scarile trebuie sa fie asigurate la varf sau sustinute de o alta persoana. In santier vor fi folosite numai sisteme de schele fixe/mobile care sunt certificate si sunt montate complet,conform manualului de instalare/utilizare. Vor fi folosite doar schelele care permit utilizarea,indicate prin eticheta montata pe schela. Toate scarile de acces trebuie legate de esafodaj.

Toate platfermele schelelor trebuie sa fie dotate cu balustrade,bara intermediara si scandura de bordare. Toate elementele platformei trebuie asigurate impotriva miscarilor accidentale si nu trebuie sa aiba goluri. Schelele vor fi montate de personal calificat si competent. Este interzis lucrul de pe capre de lemn,butoaie,caramizi sau alte sisteme improvizate. Pentru prevenirea caderilor in gol orice zona in care exista riscul de cadere trebuie sa fie protejata cu balustrade/bariere corespunzatoare. Lucrul la inaltime se considera orice lucrare ce necesita pierderea contactului lucratorului direct cu solul sau alte suprafete fixe(nivel etaj)si se impune luarea de masuri de siguranta si purtarea echipamentului de protectie. Cand se foloseste o platforma mobile de acces,toate persoanele de pe platforma trebuie sa poarte hamuri fixate de platforma. Nicio persoana in afara de electricianul de santier numit nu va face conectari sau deconectari,altele decat cele de la prizele electrice sau triplu stecher, sau va aduce modificari alimentarilor electrice de santier. Improvizatiile electrice pentru iluminat,gatit,incalzire,etc.nu sunt premise. Fumatul pe santier este permis numai in zonele special amenajate. Lucrarile cu foc deschis,de excavatii,in spatii inguste necesita permisele de lucru. Fotografiatul si filmatul in santier sunt premise numai cu aprobarea prealabila a beneficiarului. In caz de incendiu sau urgenta se va intrerupe orice activitate si tot personalul se va aduna intr-un loc special desemnat(loc de adunare in caz de urgenta). Locul de adunare in cazul situatiilor de urgenta este in zona organizarilor de santier si este indicate pe planul anexat. In functie de specificul activitatilor si sistemului procedural intern,fiecare antreprenor/subantreprenor poate completa lista respective cu alte masuri/reguli,a caror prezentare se va face in aceasta sectiune. REGULI SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII

1.Reguli referitoare la cai de circulatie auto si pietonale: Accesul in santier este permis numai vehiculelor a caror viza de ITP se incadreaza in termenul de valabilitate;pentru verificarea conducatorilor vor prezenta la intrarea in santier personalului de paza Certificatul de Inmatriculare. Viteza maxima de deplasare in interiorul santierului este de 10km/h. Accesul persoanelor minore in santier este strict interzis(chiar si la bordul autovehiculelor).

Utilizarea luminilor de avertizare(giroferuri)sau cele de avarie pentru a-I atentiona pe ceilalti participanti de miscarile vehiculului este obligatorie. Deplasarea vehiculului se va face direct la punctual de livrare. Intoarcerea vehiculului se va efectua sub indrumarea unei persoane calificate. Parcarea vehiculelor va avea in vedere urmatoerele: nu vor fi blocate caile de intrare/iesire. nu vor fi blocate pichetele de incendiu si hidrantii. Cand autovehiculul este oprit se va opri motorul. La parasirea autovehiculului conducatorul va utiliza echipamentul minim de protectie(casca de protectie,incaltaminte de protectie). Dirijarea macaralelor sau altor echipamente de ridicare va fi efectuata de persoane desemnate special in cadrul santierului. Conducatorii vehiculelor nu vor lucra pe nici un utilaj mecanic fara a avea pregatirea si atestarea necesara. La parasirea vehiculului conducatorul auto se va asigura ca acesta este blocat si nu se deplaseaza. Accesul in santier al autoturismelor care deservesc in mod direct contractorii este interzis. 2. Masuri de prevenire a caderilor in gol: Reguli generale. Lucrul la inaltime se considera orice lucrare ce necesita pierderea contactului lucratorului direct cu solul sau alta baza de referinta artificiala,fata de care nu exista pericolul caderii in gol. Pentru locurile de munca la inaltime se vor adopta,de la caz la caz in functie de pericolele existente,toate sau numai unele dintre masurile de securitate a muncii prevazute pentru lucrul la inaltime. Pentru executarea lucrarilor la inaltime trebuie sa se tina seama de urmatoarele trei principiigeneral valabile si obligatorii: Organizarea tehnologica prealabila a lucrarilor la inaltime prin realizarea tuturor conditiilor de asigurare. Dotarea cu echipament individual de protectie in conformitate cu conditiile concrete ale locului de munca. Obligativitatea instruirii,antrenarii si a utilizarii dotarilor colective si individuale,corespunzatoare riscurilor locului de munca si a lucrarilor respective. Toate detaliile vor fi prezentate in Instructiunile de Executie a Lucrarilor inclusiv modalitatile de salvare preconizate in cazul unui eveniment. Organizarea si planificarea lucrarilor se va face astfel incat sa se elimine pa cat posibil desfasurarea de activitati de constructii simultan pe nivele de lucru suprapuse deschise.

Pentru activitatile desfasurate la inaltime se va prezenta lista personalului,care obligatoriu trebuie sa aiba varsta cuprinsa intre 18 si 55 de ani sis a fie apti din punct de vedere medical(vor avea viza apt pentru lucru la inaltime in fisa individuala de instruire),lucru ce va putea fi verificat in orice moment de coordonatorul..... Toti cei care lucreaza in conditiile lucrului la inaltime vor purta obligatoriu echipamentul individual de protectie specific eliminarii pericolului caderii in gol(hamuri de siguranta). Echipamentele de lucru(schele,platforme,etc.),precum si echipamentul individual de protectie trebuie sa fie in buna stare sis a nu prezinte defecte. Lucrul la inaltime trebuie sa se desfasoare numai sub supraveghere.In functie de complexitatea lucrarilor si a gradului de periculozitate existent,persoana desemnata pentru supraveghere este conducatorul locului de munca sau conducatorul lucrarilor respective,sau alta persoana desemnata,echivalenta ca functie.Antreprenorul/subantreprenorul va stabili prin Instructiunile de Executie a Lucrarilor persoanele desemnate sa supravegheze desfasurarea activitatilor. Inainte de inceperea lucrului persoana desemnata cu supravegherea activitatii trebuie sa verifice daca au fost asigurate toate masurile de securitate necesare pentru prevenirea accidentarii si imbolnavirii lucratorilor. Locurile de munca amplasate la inaltime si caile de acces la si de la aceste locuri de munca trebuie marcate si semnalizate corespunzator atat ziua cat si noaptea. Din zona de siguranta se vor evacua sau proteja echipamentele tehnice care pot fi afectate de eventualele caderi de obiecte de la inaltime. La locul de munca aflat la inaltime trebuie ridicate numai materiale strict necesare. Sculele necesare executarii diferitelor operatii trebuie pastrate in buzunare speciale sau teci prinse in centura de siguranta . Sculele si materialele trebuie sa fie urcate si coborate pe masura necesitatilor cu funie de ajutor,interzicandu-se aruncarea acestora de la sol la pozitia de lucru sau invers. Oricare dintre lucratori observa ca se desfasoara activitati in conditii nesigure are datoria sa-I anunte pe conducatorii procesului de lucru. La montarea echipamentelor tehnologice care necesita lucru la inaltime se aplica aceleasi reguli de lucru ca cele pentru structuri metalice. Golurile tehnologice din platforme vor fi protejate pentru prevenirea caderii in gol,de preferinta prin acoperire,iar daca acest lucru nu este posibil atunci vor fi clar marcate si delimitate cu bariere,balustrade instalate la o distanta de siguranta. Lucratorii care instaleaza aceste echipamente tehnologice va respecta regulile de securitatea muncii pentru lucru la inaltime. Reguli speciale

Schele/Lucru de pe schele

Echipamentele de lucru (schele,platforme,etc.)trebuie sa fie dotate cu podine cu trapa pentru acces,mana curenta(la cca.1m inaltime de podina),balustrada intermediara si scandura de bord cu inaltimea minima de 10cm. Accesul de pe un nivel pe altul al schelelor (mobile sau fixe)se face numai pe interior,pe scarile special destinate. Schelele vor fi montate/demontate numai de catre personal special instruit in acest scop si in conformitate cu instructiunile producatorului. Dupa montaj,pe schele vor fi montate la loc vizibil caracteristicile tehnice ale acesteia-sarcina maxima admisibila pe nivel,inaltimea maxima,etc. Se va acorda o atentie deosebita modului de calare a schelelor.Este interzisa utilizarea caramizilor,pietrelor,blocurilor de BCA/caramida drept support de calare. La montarea/demontarea schelelor se vor utiliza hamuri de siguranta asigurate de puncte de agatare stabile. Schelele mobile vor avea aceleasi elemente de siguranta(balustrade duble,scandura de picior)ca si cele fixe. Este strict interzisa deplasarea schelelor cu oameni pe platformele de lucru. Este interzis a se lucra de pe schele mobile fara ca acestea sa fie calate,sau rotile blocate,functie de tipul constructive. Este obligatorie utilizarea hamurilor de siguranta cand se lucreaza pe schele. Lucrul pe schele este permis numai daca acestea sunt complete (balustrade duble,scandura de picior,scara de acces interioara).Acest lucru se materializeaza prin afisarea etichetei specifice care permite/interzice accesul si lucrul pe schela respective. Este interzis lucrul de pe capre de lemn,butoaie,caramizi sau alte improvizatii. Utilizarea echipamentelor mecanice de ridicat

Utilizarea platformelor telescopice hidromecanice,autoscarilor mecanice,autotelescoapelor cu cos de actionare hidromecanica,platformelor ridicatoare cu brate articulate precum si altor utilaje asemanatoare este permisa numai in cazul aplicarii stricte a instructiunilor de lucru emise de catre producatori si a instructiunilor de securitate a muncii adaptate locului de munca. Lucratorii care utilizeaza utilajele mai sus mentionate trebuie sa fie instruiti in acest scop.

In cosul,nacela sau pe platforma utilajului este permisa prezenta a cel mult doi lucratori,care impreuna cu sculele si materialele necesare nu trebuie sa depaseasca sarcina maxima admisibila a utilajului respectiv. Conducatorul utilajului,desemnat si instruit in acest scop trebuie sa supravegheze permanent lucrul cu utilajul respectiv si sa asigure masuri impotriva deplasarii accidentale a acestuia. Toate manevrele sau deplasarile utilajului trebuie executate numai la comanda conducatorului punctului de lucru. Deplasarea utilajelor de la un punct de lucru la altul este permisa numai dupa coborarea cosului,nacelei,platformei si fara lucratori pe utilaj. Este interzis lucrul pe autoscari,autotelescoape sau autoplatforme pe terenuri a caror inclinare este mai mare de 10 grade fata de planul orizontal al utilajului. Este interzisa solicitarea laterala(tragere orizontala)a cosului,nacelei sau platformei utilajului. Lucrul pe acoperis

Lucrul pe acoperis necesita obtinerea unui permis special. La lucrul pe acoperis se vor lua masuri speciale de securitate a muncii. Se va lucra numai cu hamuri de siguranta si se va acorda o atentie sporita modului si posibilitatilor de atasare a acestora de elemente stabile. Se vor instala cabluri de siguranta de elemente fixe ale structurii de care se vor atasa funiile de pozitionare ale hamurilor de siguranta astfel incat deplasarea personalului ce lucreaza pe acoperis sa se faca in deplina siguranta. Se vor monta bariere,balustrade care sa preintampine posibilitatea caderii de la inaltime. Se vor asigura cai de acces sigure si care vor fi mentinute curate si libere. In cazul deplasarii se vor folosi 2(doua)cordoane de siguranta astfel incat in orice moment unul dintre ele sa fie atasat de un element stabil. Antreprenorul/subantreprenorul va prezenta in Instructiunile de Executie a Lucrarilor planul de salvare in caz de evenimente pentru personalul care lucreaza la inaltime sau pe acoperis. Protejarea marginilor si a golurilor

Toate marginile indiferent de cota la care se afla se vor proteja in mod corespunzator cu balustrade care vor avea mana curenta,balustrade intermediara si scandura de bord pentru prevenirea caderilor se scule,materiale,etc. Barele verticale si bordurile(scanduri de 10-15 cm latime)se monteaza la nivelul suprafetei platformei in suporti special prevazuti in acest scop.

Balustrada (elementele orizontale si verticale)trebuie sa reziste la o forta orizontala de 80 aplicata la jumatatea distantei dintre doua bare verticale sau la o forta dinamica de 50 aplicata in acelasi punct fara ca sageata sa depaseasca 30mm. Casele de scara se protejaza in mod identic. Golurile se vor proteja prin acoperirea lor cu materiale rezistente si fixate astfel incat sa nu existe posibilitatea deplasarii.Daca nu este posibil sa se acopere atunci se vor ingradi cu bariere,balustrade. Excavatiile trebuie protejate atat impotriva prabusirii lor cat si impotriva caderii persoanelor in zonele excavate.Pentru aceasta se vor folosi bariere plasate la o distanta de siguranta de marginea lor. Toate zonele in care exista riscul de cadere vor fi illuminate corespunzator.In caz ca nu exista posibilitatea iluminarii zonele vor fi asigurate utilizand bariere,garduri amplasate la o distanta de siguranta fata de marginea golului. Se vor instala semen de avertizare privind riscul caderii in gol. Depozitarea materialelor

Materialele se vor depozita astfel incat sa se previna posibilitatea caderii sau prabusirii lor. Pe acoperisuri se vor depozita numai materialele necesare si care urmeaza a fi montate.In cazul in care raman totusi materiale pe timpul intreruperii activitatii(noaptea,week-end)acestea vor fi asigurate corespunzator pentru a nu fi luate de vant. Primul ajutor

Fiecare antreprenor/subantreprenor va avea desemnata o persoana calificata care sa dea primul ajutor. Fiecare contractor va avea in dotare trusa de prim ajutor in numar corespunzator,conform cerintelor legale in vigoare. Depozitarea materialelor

Depozitarea materialelor combustibile in cladiri/baraci va fi la un nivel minim si numai in limita necesarului zilnic de consum.Baracile in care se depoziteaza astfel vor trebui dotate cu placute avertizoare si cu mijloace de stingere adecvate. Tuburile de oxigen,acetilena,argon,etc.se vor depozita in afara cladirilor in tarcuri speciale asigurate. Programul de instruire

Vor fi prezentate instructajele de protectia muncii care vor fi sfectuate pentru angajatii care vor desfasura activitati in santier,tematica si programul acestora. NOTA:vor fi prezentate detaliat informatiile,nu prin simpla referire la legislatie. Tematica instructajului la locul de munca va include (fara a se limita la): Descrierea proiectului:data inceperii si finalizarii lucrarilor;etapele/secventele lucrarii;descrierea categoriilor generale de lucrari,prezentarea generala a contractorilor prezenti. Prezentare Reguli de Santier. Prezentare reguli PSI. Prezentare activitati specifice,cu detalierea: a)riscurilor majore ce pot apare in timpul constructiei,cause potentiale,personalul supus riscului. b)modului de raportare al incidentelor/accidentelor c)obligatiilor pe linie de protectia muncii,PSI si protectia mediului d)materialelor periculoase pentru sanatate si masurile de protectie necesare cand se lucreaza cu astfel de materiale: -praf-masca si ochelarii de protectie -beton-ochelari si manusi de protectie -zgomote si vibratii-antifoane -polizare-ochelari de protectie -sudare-masca,manusi,sort,jampiere de protectie Prezentarea sistemului de lucru pe baza permiselor de lucru Prezentare generala santier,cu precizarea: -modului de acces in santier, -a cailor de circulatie pietonale si auto in santier, -localizarea punctelor de fumat, -localizarea birourilor de santier, -localizarea pichetelor PSI, -localizarea facilitatilor existente(toalete,apa,etc.) -orarul de lucru al santierului. -Prezentare plan de evacuare in caz de incendiu/urgenta si masurile ce trebuie luate in astfel de conditii: -cai de evacuare pastrate libere -puncte de adunare in caz de urgenta -stingatoare-tipuri si mod de utilizare -Prezentare plan de alarmare -semnalele de alarmare -masuri ce trebuie luate in caz de alarma -incetarea alarmei si reintoarcerea la lucru COORDONARE SI COMUNICARE

La inceperea lucrarilor si ulterior in mod periodic pe durata desfasurarii acestora,Coordonatorul....... va organiza sedinte cu tematica specifica activitatilor de securitatea muncii. Fiecare antreprenor/subantreprenor va prezenta programul intern de sedinte de analiza/coordonare/comunicare cu specific de securitatea muncii. PERMISE Pentru desfasurarea in conditii de deplina siguranta a anumitor activitati de constructii metoda cea mai eficienta este folosirea unor permise de lucru. Activitatea pe santier se va desfasura pe baza unui sistem de permise care va cuprinde: -Instructiuni de Executie a Lucrarilor -Permis pentru lucrari cu foc deschis -Permis pentru lucrari de excavatii -Etichetarea sistemelor de schele -Lista de verificare pentru macarale mobile Permisul va fi intocmit de catre antreprenor/subantreprenor,prin persoane competente si avizate referitor la activitatile care se vor executa-supervizorii zonelor de lucru/activitatii-luand in considerare in urma unei analize detaliate toti factorii de risc potentiali.Permisul va fi avizat de personalul de supervizare........... Permisul prezinta urmatoarele caracteristici: Descrie incadrarea in timp a activitatii Include etapele corecte ale desfasurarii activitatii Prezinta responsabilitatile executantilor Prezinta verificarile de siguranta si masurile de prevenire/eliminare a accidentelor Permisul de lucru va fi emis numai atunci cand a fost vizat de responsabilul lucrarii,atestand verificarea completa a masurilor de siguranta pe linie de securitatea muncii. Metodologia de lucru cu permise necesita prezenta unui permis de lucru zilnic/saptamanal pentru anumite categorii de lucrari care prezinta ungrad mare de risc asupra sanatatii si securitatii executantilor.Modele de Permise de Lucru sunt prezentate in anexa. Instructiunile de Executie a Lucrarilor se vor intocmi de catre antreprenor/subantreprenor pentru toate activitatile/gruparile de activitati specifice executate in santier.Modalitatea de intocmire a acestui document este prezentata in anexa 5.Avizarea Instructiunilor de Executie se va face de catre personalul de supervizare ............... si va permite efectuarea activitatile descrise. INSPECTII SI RAPOARTE Se vor prezenta modalitatile de inspectie si raportarile periodice pe linie interna a fiecarui antreprenor/subantreprenor,pe toata durata desfasurarii lucrarilor.

Este necesara raportarea catre reprezentantii.....a tuturor accidentelor si/sau incidentelor de munca. ORGANIZAREA SANTIERULUI Se va prezenta programul de lucru zilnic in conditii normale,programul de lucru pe perioada sarbatorilor legale,programul de lucru pe perioade de vreme nefavorabila. Fiecare antreprenor/subantreprenor va detalia continutul organizarii de santier.Dotarea cu containere,toalete,cabine de spalare,zone de servire a mesei si alte facilitate ce se vor executa conform cerintelor reglementarilor in vigoare.Este interzisa in santier servirea mesei in locurile de desfasurare a activitatilor de constructii. Fiecare antreprenor/subantreprenor va detalia modalitatile de depozitare si evacuare a deseurilor,masurile care vor fi impuse pentru mentinerea curateniei zonelor de lucru si a spatiilor din santier. Se vor prezenta masurile de securitate si paza care vor fi instituite pe santier. Este obligatorie restrictionarea si controlul accesului in santier,prin folosirea unor agenti de paza proprii/specializati.La intrarile in santier destinate vehiculelor este necesara prezenta unui controlor de trafic din partea antreprenorului.Antreprenorul/subantreprenorul va monta in zona vecinatatii lucrarilor toate semnele de avertizare si circulatie necesare pentru atentionarea personalului din afara lucrarilor si prevenirea accidentelor. Antreprenorul este obligat sa execute si instaleze imprejmuirea santierului si a organizarii de santier in urmatoarele conditii: toate laturile santierului si ale spatiului de organizare de santier vor fi prevazute prin responsabilitatea antreprenorului cu sisteme de imprejmuire si porti de acces adecvate specificului lucrarilor; materialele folosite vor fi noi sau reconditionate,purtand insemnele antreprenorului/subantreprenorului. Se vor prezenta sistemele de iluminat care vor fi folosite in santier. Spatiul pentru organizarea de santier si caile de acces sunt reprezentate in planul anexa.

Construire spatiu comercial-supermarket LIDL

La aceasta lucrare santierul a fost impartit in 2 zone de lucru: - zona buna de fundare - zona ce a necesitat o imbunatatire a terenului Zona buna de fundare a fost intre axul 1 si 6 iar cota de sapatura generala este de -3,4 m.La aceasta cota s-a pus un blocaj de piatra sparta cu grosimea de 20 de cm, apoi geotextil, balast si in final geogril. Geogril, alcatuit din fibre de poliester de inalta rezistenta, acoperite cu o imbracaminte polimerica. Se utilizeaza la ziduri de sprijin, armarea pernelor de balast.

Geogril

Zona ce ce a necesitat o imbunatatire de teren se afla intre axul 6 si 12, iar cota de sapatura generala este -4,65 m. Odata ce s-a ajuns la cota -2.20 s-a turnat beton de egalizare de marca slaba (C 8/10) cu o grosime de 8 cm.

Imagine de ansamblu a santierului

Fundatiile sunt izolate, specifice constructiilor industriale si conlucreaza prin grinzi monolite.Pentru armarea fundatiilor s-a folosit armatura din PC52 cu diametrul 16 si 18 mm.Pe aceste armaturi s-au pus pahare prefabricate.Acestea trebuiesc montate la acelasi nivel.

Pahare prefabricate

In talpile monolit ale fundatiile s-a folosit beton de clasa C25/30. Betonul este acoperit cu folie si udat periodic.Acest tratament se aplica intre 7 si 28 de zile.

Geomembranele -sunt fabricate din polietilena de inalta densitate (HDPE) si joasa densitate (LDPE), lise sau rugoase, cu grosimi cuprinse intre 0,6 3mm. Gama de culori este variata: negru, nuante de albastru si verde, functie de aplicatia la care este utilizata. Geomembrane sunt stabilizate impotriva radiatiilor UV, sunt rezistente la actiunea produselor chimice acide, alcaline si a solutiilor saline, la actiunea ciupercilor, microorganismelor si la penetrarea radacinilor. Domenii de utilizare: - impermeabilizari si inchideri de depozite ecologice; - impermeabilizari bataluri de deseuri industriale si ape uzate din agricultura; - impermeabilizari constructii hidrotehnice; - impermeabilizari lacuri si piscine ecologice; - impermeabilizari fundatii pentru constructii civile si industriale; - hidroizolatii terase si pardoseli hale industriale. Avantajele utilizarii acestor materiale:

- siguranta in executie, realizarea de teste de verificare pe toate tipurile de suduri (contact termic sau extrudare); - productivitate mare la punerea in opera, datorita latimilor mari ale foliilor de geomembrana; - durata lunga de viata.

Geomembrana

Palatul de Justitie

Date generale
Beton C25/30 Stalpi 60x60 Grinzi 70X100 Armatura: Otel OB la agrafe si PC la stalpi Plansee de 15 cm Diafragme de 30 cm Stalpi din beton armat monolit

Imagine de ansamblu a santierului

Constructia este realizata din subsol,parter si patru nivelepe trei tronsoane.Sapatura generala a fost realizata pana la -6,20 m fiind cota inferioara a radierului.Solul este argila prafoasa.A fost necesara compactare acesteia si adaugarea unui strat de balast.Urmatorul pas a fost sistemul de fundare cu retele de grinzi cu etrieri de 10mm.Stalpii de pe cele trei tronsoane sunt de 60/60.Grinzile principale sunt de 0.70 m cu 1m si cele secundare de 0.50m cu 0.60m deasupra

Armarea stalpilor

Otel PC 52

Otel OB

Macheta Constructiei

Fasonarea armaturilor din otel beton si montarea armaturilor

Fasonarea armaturilor
Operaiuni pregtitoare nainte de fasonare:

curirea armturilor, ndeprtarea eventualelor pete de rugin ndreptarea armturilor, prin ntindere cu troliu recepionarea lucrrilor de cofraje

Otelul beton livrat n colaci sau bare ndoite trebuie s fie indepartat nainte de tiere i fasonare, fr a se deteriora profilul. La ntinderea cu troliul, alungirea maxima nu va depi 1 mm/m. Barele tiate i fasonate vor fi depozitate n pachete etichetate, n asa fel nct s se evite confundarea lor i s se asigure pstrarea formei i a strii de curenie pn n momentul montrii. Tierea barelor de otel beton se face cu ghilotina sau flexul. Tierea i ndoirea barelor va fi fcut pe platforme de fasonare, folosind maini i dispozitive funcie de lungimea i diametrul barelor.La maina de ndoit cu dou viteze nu se admite curbarea barelor cu profil periodic la viteza mare a mainii. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10 C. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.

Pentru realizarea ciocurilor se fac ndoiri la unghiuri de 90 sau 180 grade. ndoirile la 90 grade se fac i la barele care armeaz colurile elementelor de beton armat. Pentru etrieri i agrafe ancorarea se realizeaz prin crlige ndoite la 135 sau 180 n cazul etrierilor din OB 37 i numai la 135 n cazul celor din PC 52 sau PC 60. Raza interioar de ndoire este de min 1,25 diametre n cazul armturilor netede i de min. 2,0 diametre n cazul celor cu profil

periodic. Poriunea dreapt de la capt, dup ndoire este de min. 3,0 diametre la armturile netede i de min. 7,0 diametre n cazul celor cu profil periodic. Fasonarea ciocurilor i ndoirea armturilor se execut fr ocuri, cu micri lente.

Montarea armturilor
Armturile se vor monta n poziia prevzut n proiect. Montarea armturilor poate s nceap numai dup:

recepionarea calitativ a cofrajelor (verificarea poziiei cofrajelor, dac acestea se nchid dup montarea armturii, sau ncheierea P.V. de recepie a cofrajelor); acceptarea de ctre proiectant a procedurii de betonare n cazul elementelor sau prilor de structur al cror volum depete 100 mc, fiind necesar s fie prevzute rosturi de betonare.

La montarea armturilor se vor adopta msuri pentru asigurarea bunei desfurri a turnrii i compactrii betonului prin:

crearea la intervale de maxim 3 m a unor spaii libere ntre armturile de la partea superioar care s permit ptrunderea liber a betonului sau a furtunelor prin care se descarc betonul; crearea spaiilor necesare ptrunderii vibratoarelor la interval de maxim 5 ori grosimea elementului, uzual diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm. n acest scop dup caz se va monta sau ncheia parial armtura superioar, urmnd a se completa nainte de ultima etap de betonare i se va solicita, dac este cazul, reexaminarea dispoziiilor de armare prevzute n proiect.

Armturile vor fi montate n poziia prevzut n proiect lundu-se msuri care s asigure meninerea acesteia n timpul turnrii betonului (distanieri, agrafe, capre). Se vor prevedea:

cel puin patru distanieri la fiecare mp de plac sau perete; cel puin un distanier la fiecare metru liniar de grind sau stlp, pentru > 12mm, i cel puin doi distanieri la fiecare metru pentru 10 mm; cel puin un distanier ntre rndurile de armturi la fiecare doi metri liniari de grind n zona de armtur pe dou sau mai multe rnduri.

Distanierii pot fi confecionai din mortar de ciment n form de prisme prevzute a fi legate de armturi sau confecionai din mase plastice. Este interzis folosirea ca distanieri a cupoanelor din oel beton cu excepia cazului n care sunt aezai ntre rnduri de armturi. Pentru meninerea n poziie a armturilor de la partea superioar a plcilor se vor folosi capre din otel beton sprijinite pe armtura inferioar sau pe distanieri i dispuse ntre ele la distane de maxim 1m (1 buc/mp) n cmp, respectiv de 50 cm(4 buc/mp) n zonele n consol. n cazul plcilor cu grosime mai mare de 40 cm i al armturilor cu diametre mai mari de 14 mm se admite depirea distanelor menionate, dar astfel nct s se asigure pstrarea poziiei armturii. Praznurile i piesele metalice nglobate vor fi fixate prin puncte de sudur (n cazul oelurilor sudabile, fr alterarea caracteristicilor iniiale ale oelurilor) sau legturi cu srm de armtura elementului sau vor fi fixate de cofraj, astfel nct s se asigure meninerea poziiei lor n timpul turnrii betonului. Se recomand ca atunci cnd se dispune de mijloace de ridicare i montaj armtura s se monteze sub form de carcase.

Legarea armturilor
La ncruciri barele de armtur trebuie s fie legate ntre ele prin legturi de srm neagr sau prin sudur electric prin puncte. Legarea prin sudur electric se va efectua la temperaturi mai mari de -5 C. n cazul legrii cu srm se vor folosi dou fire de srm de 1,0-1,5 mm. Reelele de armturi din plci i perei vor avea legate dou rnduri de ncruciri marginale, pe ntreg conturul, restul ncrucirilor (din mijlocul reelelor) se leag din 2 n 2, n ambele sensuri. Se leag toate ncrucirile barelor la grinzi i stlpi cu colurile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor, restul ncrucirilor acestor bare cu poriuni drepte ale etrierilor pot fi legate numai n ah (cel puin din 2 n 2). Barele nclinate se leag de primii etrieri cu care se ncrucieaz. Etrierii i agrafele, care se monteaz nclinat fa de armtura longitudinal, se leag de toate barele cu care se ncrucieaz. nndirea armturilor se face prin suprapunere sau sudur, n conformitate cu prevederile proiectului i a reglementrilor tehnice specifice.

Constructie de locuit unifamiliala

La aceasta constructie s-a construit demisolul, etajul 1 fiind in lucru.

Pentru realizarea cofrarii s-au folosit popi metalici cu inaltime reglabila.Cofrajele sunt facut din scandura si placi tego.In mod obligatoriu grinda a fost turnata odata cu placa.

! Niciodata nu se intrerupe turnarea la nivelul planseului deoarece

intreruperea continuitatii reprezinta o slabire a structurii.

Pentru realizarea peretilor demisolului s-a mers pe solutia diafragmelor de beton

Fundatia este hidroizolata.Intre membrana protectoare si beton se afla un strat de polistiren extrudat

Polistiren extrudat
Polistirenul extrudat are o reputatie solida pentru fiabilitate si rezistenta superioara la efectele distructive ale naturii. De obicei, principalul considerent in compararea termoizolatiilor este capacitatea lor de a impiedica pierderile de caldura. Concret, vom lua in consideratie fie rezistenta la transfer termic (R) ce este mai eficienta cu cat e mai mare, fie coeficientul de polistiren extrudat transfer termic (CTT) care trebuie sa fie cat mai mic posibil. Insa, CTT-ul poate varia in functie de caracteristicile de fabricare si conditiile de utilizare. Chiar daca produsul are o anumita valoare R sau CTT declarata de producator, cu timpul, aceasta se poate schimba foarte mult. Daca fabricantul nu ia in calcul acest lucru, dumneavoastra veti fi oarecum inselat fara sa va puteti da seama. Nu de putine ori, izolatiile cu polistiren expandat care au o valoare R relativ mare la temperaturi normale, o pierd odata cu scaderea acesteia. Deficienta este rar intalnita la polistirenul extrudat care are de obicei o rezistenta mai mare la transfer termic cand scade temperatura. In cazul izolarii pardoselilor supuse la trafic, cea mai buna alegere este fara indoiala, polistirenul extrudat, datorita duritatii si rezistentei mecanice cu mult mai bune decat cea a EPS-ului. XPS pal si prafuit Impermeabilitatea polistirenului extrudat este net superioara polistirenului expandat, recomandandu-l pentru termoizolari in medii umede: fundatii, socluri si terase inversate. Fluctuatiile de temperatura (sub si peste 0OC) in prezenta umiditatii au consecinte negative in cazul multor materiale pentru constructii. Rezistenta polistirenului extrudat la umezeala, combinata cu duritatea si elasticitatea, fac din el un produs rezistent la inghet/dezghet. Avand o structura celulara inchisa (spre deosebire de polistirenul expandat), el nu are capacitatea de a respira, fapt care nu il recomanda pentru termoizolarea exterioara a

fatadelor, chiar daca CTT-ul este mai bun decat in cazul polistirenului expandat. Este usor de manevrat si disponibil intr-o varietate de dimensiuni, iar gradele diferite de duritate il fac potrivit pentru anumite aplicatii. Trebuie mentionata si rezistenta mai mare a lui comparativ cu polistirenul expandat la agenti chimici precum: acizi, baze, alcool si vopsele bazate pe alcool, apa sarata, ciment, asfalt etc. Totusi, produsele ce au in compozitie petrol il pot deteriora. O placa de polistiren extrudat expusa la soare, chiar daca isi schimba culoarea, devenind pala si prafuita, nu-si va schimba simtitor valorile termoizolante. Cu alte cuvinte, se bronzeaza, dar nu face insolatie. Notiunea de a termoizola o casa implica nu doar izolarea unui element, ci un complex de masuri.

Reabilitare Biserica Banu

Biserica Banu este un important monument istoric si de arhitectura al Iasului atestata documentar din anul 1638, in perioada domniei lui Vasile Lupu. Este situata intre strada Lapusneanu si strada Banu, avand ca vecini o gradina de vara si terenul sportiv al Liceului National. Biserica a fost arsa in timpul invaziei cazace, fiind construita din piatra in jurul anului 1800 la initiativa mitropolitului Iacob Stamatti, de catre banul Savin Smuncila, cu hramul "Duminica Tuturor Sfintilor". Aceasta impozanta constructie, avand 37m lungime, 12.5m latime iar inaltimea acoperisului de 16m si turnul clopotnita ridicat cu inca 3m, este amplasata pe o suprafata de 365 metri patrati.

Actualul edificiu religios, ale carui origini dateaza din 1705, a fost inaltat in anul 1802 si este considerat drept reprezentativ pentru barocul tardiv romanesc. Biserica anterioara, din barne de stejar, a fost ridicata de Savin Zmucila vel ban la 1705, pe platforma ce se intindea pana la marea "rapa" din marginea orasului, astazi Rapa Galbena. Devenind foarte neincapatoare si deteriorandu-se, biserica din lemn a lui Savin Banu, denumita biserica "calicilor", a fost inlocuita cu una din piatra, asemanatoare, ca dimensiuni, bisericii Sf. Gheorghe si altor monumente din jur. Pentru planurile si supravegherea constructiei, mitropolitul Iacob Stamate a apelat la un arhitect vestit din Ardeal, Hee Leopold, care a conceput un edificiu grandios in spirit baroc. Deasupra nartexului se afla turnul clopotnita ridicat in 1882, iar in interior are trei bolti concave cu amvon iesit din perete. In ornamentatia exterioara stilul baroc este evident la ferestrele mari si luminoase, cu cornisa baroca si cu acoperis in sarpanta. Pictura si sculptura din catapeteasma este realizata in stil neoclasic de pictorul Eustatie Altine. Biserica Banu a ramas in istoria Iasului ca un lacas care se ingrijeste in mod deosebit de cei nevoiasi. Remarcabil exemplu de arhitectura urbana ce a trecut dincolo de perioada stilului baroc atingand noul stil al secolului al XVII-lea, clasicismul, biserica Banu poarta amprenta culturii si civilizatiei europene, imbogatind patrimoniu spiritual si artistic al Iasului. Structura bisericii este alcatuita din ziduri de piatra foarte groasa iar turla din zidarie de caramida de proasta calitate. De-a lungul timpului datorita tasarilor si cutremurelor care au avut loc structura bisericii a avut de suferit,au aparut fisuri foarte mari. Fiind monument istoric constructia impune masuri de consolidare speciale.Zidaria a fost realizata din piatra de Repedea cu un mortar alcatuit numai din var si nisip.Tencuiala este o tencuiala de tip fresca realizata din var,nisip si calt.

Podeaua este din placi realizate dintr-un microbeton din nisip de siliciu.Pentru confectionarea lor s-au depus eforturi considerabile pentru a fi asemanatoare cu placile initiale.

Ca si solutie de cosolidare la fundatie s-a apelat la o grinda cadru.Din ea s-a plecat cu 5 perechi de stalpi care au rolul de a prelua toate incarcarile din acoperis. Pentru consolidarea turlei s-au realizat stalpi din beton armat si centuri inglobati in zidarie care descarca prin niste grinzi la baza turlei avand loc astfel descarcarea structurii.

Turla bisericii

Arcele din interiorul bisericii au fost consolidaten cu fibra de carbon si cositura de carbon.

Subsolul edificului va fi amenajat pentru a gazdui o biblioteca si un muzeu expozitional cu obiecte de cult ale bisericii.

Intrarea in subsol

Subsolul

Cladire D+P+7E+M

Proces verbal de receptie calitativa

Programul proiectantului de urmarire pe santier a calitatii executiei lucrarilor de arhitectura-finisaje

Grinzi principale/secundare

Privire de ansamblu a constructiei