Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
cuplu

cuplu

Ratings: (0)|Views: 163|Likes:
Published by Ely White

More info:

Published by: Ely White on Apr 14, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/21/2014

pdf

text

original

 
Ela şi Ştefan Gheorghidiu
Ultima noapte...
Camil Petrescu, alături de Eugen Lovinescu şi G Călinescu, prin înclinaţia spreteoretizare a dat un contur mai clar noţiunii de modernitate. „Momentul C Petrescu”reprezintă sincronizarea cu tendinţele de modernitate europeană.Cu romanul
Ultima noapte...
, 1930, Camil Petrescu este primul autor de
prozăsubiectivă
.
Evoluţia cuplului
din acest roman se face cunoscută doar prin
reflectarea eisubiectivă
în ochii lui Ştefan Gheorghidiu, eroul-narator. Astfel,
perspectiva narativă
este unică, naratorul
homodiegetic
relatând la
persoana I
cele două experienţe pe careviaţa i le prilejuieşte: experienţa iubirii şi cea a războiului. Consecinţa acestor caracteristicieste
structura confesivă
a romanului. Acţiunea înfăţişează trei ani din viaţa personajului.
Fluxul cunoaşterii are un rol cognitiv
, de aceea selecţiile nu sunt întâmplătoare ca laProust, ci forţează revelaţia psihologică.Prin Ştefan Gheorghidiu, Camil Petrescu ilustrează şi dezvoltă concepţia despreeroul de roman care trebuie să fie un
intelectual lucid
, impresionat prin „zbucium interior,lealitate, convingere profundă, un simţ al răspunderii dincolo de contingenţele obişnuite”.Prima dintre aceste experienţe de cunoaştere e trăită sub semnul
incertitudinii
şireprezintă un zbucium permanent – „monografia îndoielii”.Drama incertitudinii în iubiretrăită de protagonist este prefigurată din primul capitol al romanului
„La Piatra Craiuluiîn munte”
în care prezentarea unei discuţii despre libertatea în dragoste dezvăluieconcepţia asupra iubirii şi a morţii a lui heorghidiu şi facilitează retrospectiva, deoareceîntreaga situaţie reprezintă o
punere în abis
a propriei experienţe erotice parcurse alăturide Ela, soţia sa.Capitolul al doile „
 Diagonalele unuii testament 
” deschide monografia acestei iubiricu o frază ce
 semnalează drumul zbuciumat al cautării adevărului, al clasificăriiinterioare: „Eram însurat de doi ani şi jumătate cu o colegă de la Universitate şi bănuiamcă mă înşală
”. Tânărul, pe atunci student la filosofie, se căsătoreşte din dragoste cu Ela,studentă la Litere, orfană crescută de o mătuşă.El vede în existenţa cuplului şansa de a atinge absolutul, de a realiza armonialăuntrică: „
 Lipsit de orice talent în lumea asta muritoare, fără să cred în Dumnezeu, nu m-aş fi putut realiza decât într-o dragoste absolută”
. Imaginea iniţială a Elei conturatăsubiectiv prin reflectarea ei în conştiinţa soţului impresionează atât prin calităţile fizice,cât, mai ales, prin cele morale – prin frumuseţe, candoare, generozitate, spirit de sacrificiu.Ea ete acum „
un prilej continuu de uimire”, „prin neistovita bunătate”
pe care o risipeşte, prin abnegaţia cu care-şi îngrijeşte colega bolnavă luni de zile, sau o ajută pe mătuşă.Iubirea rbatului se naşte din duioşie, dar la autoanaliza luci, naratorulmărturiseşte că mai ales din orgoliu: „
 Începusem totuşi să fiu măgulit de admiraţia pe careo avea mai toată lumea pentru mine, fiindcă eram atât de pătimaş iubit de una dintre celemai frumoase studente, şi cred că acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri
”.
1
 
 Nu Ela şi dragostea ei reprezintă centrul de greutate al existenţei lui, ci propriavanitate
„ femeia aceasta începuse să-mi fie scumpă tocmai prin bucuria pe care i-odădeam, făcându-mă să cunosc astfel plăcerea neasemănată de a fi dorit şi de afi euînsumi cauză de voluptate”
. Potretul Elei în ipostaza ei idealizată, capătă profunzime prindevoţiunea cu care îşi urmează bărbatul la cursurile de matematică, prin pasiunea cu carefăcea orice,
„prin isprăvile ei ce ţineau de miracol”, „prin inteligenţa cu care irumpea,izvorâtă tot atât din inimă, cât şi de sub frunte”
.Dragostea născută ca urmare a unui lung proces de autosugestie rezistă doar atâtavreme cât Ela nu iese din limitele modelului – devenit utopic – proiectat de Gheorghidiu.Iluzia izbânzii modelării sufletului Elei asemenea unui Pymalion modern este parţialspulberată de atitudinea ei faţă de moştenirea de la unchiul Tache:
„Aş fi vrut-o mereu feminină, deasupra discuţiilor acestea vulgare, plăpândă şi având nevoia fie ea protejată, nu intervină atât de energic interesată”
. Echilibrul familiei este tulburat de omoştenire pe care Gheorghidiu o primeşte la moartea unchiului său avar, Tache. Ela seimplică în discuţiile despre bani şi, spre deosebire de soţui ei, este atrasă de viaţa mondenă.Ela se schimbă încet, dar sigur, peisajul casnic, încercând să-l supună şi pe Ştefan aceloraşischimbări. Femeia se depărtează tot mai mult de
tiparul de identitate
în care o încadrasecu o admiraţie orgolioasă bărbatul. Cuplul evoluează spre o inevitabilă criză matrimonială.Stăpânit de nevoia de a realiza absolutul în dragoste, eşuează tocmai în acest sector,singurul în opinia sa, care i-ar putea justifica existenţa. Recunoaşterea deplină a acestuieşec se produce după ce eroul parcurge experienţa zguduitoare a războiului. Eroul îşianalizează cu luciditate dureroasa dramă.
Drama eroti
fiind totodată o
dramă acunoaşterii
, mai gravă decât neîncrederea soţiei, îi apare împrejurarea
de a se fi înşelat el însuşi
în convingerile şi năzuinţelem sale. Noua situaţie, moştenirea, facilitează înstrăinarea celor doi printr-un al treilea , „undansator priceput în galanterii feminine. Episodul în care gelozia pune stăpânire pe sufletullui Gheorghidiu este excursia la Odobeşti. Gheorghidiu observă apropierile dintre soţia saşi un „vag advocat, descins de curând din cabareturile Parisului”. Când excursioniştii seaşează în automobile, Ela desface grupurile, pentru a avea lângă ea pe „dansator”; pe drumo pană de motor opreşte automobilele şi femeia se lasă cu plăcere fotografiată de acelaşidomn; la masă caută locul lângă el. Posomoreala lui devbine atât de evidentă, încât ovecină îi adresează întrebarea maliţioasă:”Eşti gelos?”. Viaţa îi devione o adevăratătortură: „E în mine o fierbere de şerpi înnebuniţi”, prin afectele ei. Gheorghidiu
trăieşte
în
lumea ideilor pure
pentru care „o iubire mare e mai curând un proces de autosugestie”Este un
demiurg orgolios,
obsedat de sine şi e cunoaştere. Eşecul în iubire nu-l atinge,căci
spiritul
e capabil să
depăşească
totul. Suferinţa în dragoste, manifestare a trupului, ova depăşi teoretizând îndelung trecutul ar fi dăruit, deci anulat, iar personalitatea salvată.Spiritul însetat de cunoaştere poate începe o nouă experienţă de cunoaştere.Gheorghidiu trăieşte doar 
iluzia
iubirii, nu sentimentul, de aceea nici nu consimte lasacrificiu în numele dragostei. Iubirea ca experiment are efecte dramatice: incertitudine,neîncredere, dezamăgire, despărţire temporară, disoluţia cuplului.
2

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->