Psihologie Lectia 27 + 28

LECTIA 27
De ce anume depinde valorificarea potentialului propriu?

Omul se poate schimba? Pentru cat timp? Cat de proflmd? Adultul se poate dezvolta, mai poate invata? Convingerile obisnuite pe aceasta tema sunt schematice si destul deuniforme: Cum m-aifdcut, asa ma ai; Cenastedinpisica...; Cen-ai invdtatla tinerete...; Aschia nu sare departe de trunchi....
A
In general, schimbarea este importanta? Ce conditii ar trebui sa indeplineasca pentru a avea sens evolutiv? Este mai bine sapastrezi o anumita stabilitate si invariabilitate intr-un mediu schimbator? Dezvoltarea inseamna progres? Convingerile care deriva din aceasta tema nu par a fi foarte juste. Care dintre judecatile urmatoare referitoare la dezvoltare au caracter general? Multi oameni considera ca se pot schimba dear copiii, in primii zece ani de viata.
O alta parere consta in a atribui raspunderea pentru orice schimbare unor factor! de influenta externa, nu persoanei in sine, ci mediului sau. Oamenii afirma ca felul de a fi al omului decurge din ceea ce este innascut.
Schimbarile ulterioare, observate chiar dupa implinirea varstei de douazeci de ani, sunt interpretate drept consecinte ale unor trairi zguduitoare si ale unor evenimente critice, care determina adaptarea la noile conditii de viata. Oamenii se schimba la batranete, dar aceasta este o schimbare nefavorabila: ei devin neputinciosi, slabiti din punct de vedere fizic si intelectual. Schimbarile aparute la persoanele adulte au caracter negativ, ele se manifesta ca pierdere a sensibilitatii, ca renuntare la idealuri, ca rigidizare a atitudinilor si a conceptiilor.
Schimbarile pozitive observate vizeaza doar cresterea responsabilitatii sau extinderea volumului de cunostinte.
Schimbarile apar fragmentar, fara a se referi la intreaga personalitate. Schimbarile nu constitute un proccs continuu, ci iau forma unor actiuni singulare.
In lectiile urmatoare ale cursului vom reflecta asupra posibilitatilor si modalitatilor prin care se produc schimbari evolutive in viata adultului si vom aprofunda problematica dezvoltarii personale.
Psihologie
Lectia 27
Foarte important este insa sa descoperim, pentru inceput, de ce anume depinde concretizarea potentialului propriu. Asadar, iti adresez, prin intermediul acestei lectii, inca o invitatie la a te descoperi si la a-ti folosi pe deplin posibilitatile de care dispui, la a-ti construi o personalitate armonioasa, care sa te bucure si sa-ti aduca satisfactii in viata. In ce consta dezvoltarea omului? Despre un copil spunem ca se dezvolta rapid, in concordanta cu standardele adecvate varstei. Ce inseamna aceasta? Mai intai, nu poate fi confundata dezvoltarea cu cresterea, aceasta din urma bazandu-se pe schimbari cantitative; de exemplu greutatea sau inaltimea corpului, marimea membrelor etc. Dezvoltarea consta mai curand in schimbari calitative, dar baza acesteia este cresterea. Intelegi, deci, ca dezvoltarea consta in schimbare si ca starea pe care o determina este una complexa, eficienta pentru individ si pentru mediul sau. Dezvoltarea solicita, asadar, curaj, indispensabil fie si numai pentru a sti cum sa tolerezi schimbarile. Pentru multi, schimbarile produc neliniste. La ce bun sa ne dezvoltam? Cine ne impune dezvoltarea ca obligatie a speciei? Oare nu am indeplinit aceasta ,,obligatie" de punere in valoare a potentialului, atingand maturitatea sexuala si asumandu-ne roluri sociale, proprii genului si varstei? Un asemenea mod de a gandi nu incurajeaza persoana adulta sa se angajeze in procesul unor schimbari personale, nu determina o atitudine pozitiva fata de petrecerea timpului, de consumarea energiei sau concentrarea atentiei, intr-un proces ale carui eventuale efecte pot fi mai putin promitatoare sau chiar inadecvate la o anumita varsta. Adultii manifesta o implicare mult mai mare in a obtine avantaje si succese cu un mai mare caracter de probabilitate. Cu mult efort si multa concentrare acumulam bunuri, luptam pentru prestigiu, pentru influenta si putere, ceea ce ni se pare ceva normal, mai ales noua, adultilor.
Psihologie
Despre evolutia personals si despre realizarea de sine
Capitol XI
Exercitiul 1: Cdutand acul in carulcufan

i_i_~i_ _; _i-l_il
Te rog sa gasesti in mediul tau cat mai multe persoane adulte care se dezvolta permanent si sa estimezi procentul in care adultii opereaza, dupa tine, schimban in sens pozitiv, cu toate ca au atins o anumita stabilitate in sfera rolurilor sociale. Gandeste-te cum se interpreteaza ideea de dezvoltare personala in randul populatiei adulte. In ce consta, dupa parerea ta, dezvoltarea lor? Cum se comporta, ce anume fac, ca sa-i poti incadra in categoria respectiva? In ce consta specified lor individual? Caracterizeaza grupul: valorile sale extreme, specifice varstei, nivelul de instruire si alte variabile pe care le consideri esentiale. Carui gen apartin cei care predomina in cadrul grupului? Variabilele delimitate de tine diferentiaza grupul in vreun fel anume?
Formuleaza-ti concluziile, reflectand asupra ideii daca dezvoltarea este un privilegiu doar pentru anumite grupuri sociale alese ori o posibilitate accesibila oricui.
Impartaseste-ti observatiile si concluziile cu partenerul tau de discutie. Daca vrei, poti trimite acest exercitiu ca tema pentru acasa. Psihologia dezvoltarii si-a modificat de mult perspectiva. Initial, in cadrul acestei discipline, preocuparile se indreptau spre copil si spre individul tanar, pana la perioada de maturitate, delimitate, de altfel, in mod arbitrar. Ulterior s-a acceptat ca domeniul de cercetare al acesteia il constituie intreaga viata a omului, de la nastere pana la moarte. De asemenea, se identified notiunea de dezvoltare cu cea de imbatranire, pornindu-se de la ideea ca ambele procese incep de la nastere si se incheie o data cu moartea, asadar sunt sinonime. Schimbarea evolutiva are caracter continuu, cuprinzand intreaga viata a individului. Exista multe asemenea schimbari, conditionate de mai multi factori. Unele sunt ascendente pe tot parcursul vietii (de exemplu posibilitatea generalizarilor pe baza experientei), iar altele sunt in scadere (de exemplu rezistenta fizica, care se atenueaza pana la disparitie). Dezvoltarea incepe in copilarie, dar se manifesta si in perioada batranetii. Intregul comportament uman este supus modelarii. Invata copiii, dar si oamenii varstnici. Nu exista adulti perfecti, deplin formati. Intotdeauna se mai poate schimba ceva in bine. Un adult inflexibil nu este perfect, ci rigid.
, \ Invdtam comportamente noi in masura in care suntem motivati in acest scop. Toti cautam modalitdti deane exersa abilitatile at&t timp cat traim.
Dezvoltarea si imbatranirea noastra constituie fenomene determinate atat biologic, cat si social. Din primii ani de viata suntem fiinte active, exploram, influentand mediul social din jur. Pe masura ce inaintam spre maturitate, trecem la selectarea si la interpretarea experientei noastre. Deciziile noastre devin principalele elemente care determina schimbarea. Circumstantele arbitrare si norocul sunt importante,
Psihologie
Lectia 27
dar noi insine ne modelam viata intr-o mare masura. De asemenea, pe masura ce imbatranim, devenim tot mai diferiti unii de altii. Este bine sa observam noi singuri si sa-i ajutam si pe ceilalti sa observe varietatea umana, precum si numeroasele provocari si sanse care apar pe masura ce maintain in viata. ^bservand dezvoltarea personals, nu apreciem deosebirile individuate, vorbim despre oameni in general, nu despre o anumitapersoana. Prezentam drept judecati generate anumite observatii individuate. Totusi, chiar daca ceva se intampla frecvent, aceasta nu inseamna ca trebuie sa se intample intotdeauna. O asemenea convingere este absolut nefondata logic. Ne deosebim intre noi prin multe caracteristici. Pentru a observa aceasta, trebuie sa fii sensibil si atent.
Si oorir&a. ?K co& este o opt/we.
O importanta deosebire o reprezinta pentru noigradul de deschidere fata de posibilitatea schimbdrilor personate, care decurg din evolutia vietii noastre, precum si dinpropria noastra activitate. De aceasta depinde in mare masura punerea in valoare a potentialului nostru. Asadar, putem intalni oameni care tind spre stabilitate, limitandu-si singuri posibilitatea unor schimbari ulterioare. Ei isi limiteaza fluxul de informatii despre lume, despre propria persoana, nu se implica in nimic, ceea ce nu le permite sa valorifice diferite strategii de gandire si de actiune. Acestia persista intr-un mediu care ii face sa devina rigizi, ,,inghetandu-le" parca forma propriei personalitati; ei insisi isi blocheaza procesul dezvoltarii personate.
Psihologie
Despre evolutia personala si despre realizarea de sine
Capitol XI
Tu ce crezi? Cineva care se manifests in acest mod ar trebui sa fie condamnat? Este mai putin valoros? Nu avem dreptul la aprecieri atat de categorice. Se pare totusi ca o persoana nepredispusa la dezvoltare pierde ceva, nu-si foloseste sansa de a trai o viata mai bogata.
jYw sepoate afirma ca valorificarea sansei de dezvoltare personala este o \ ,* I datorie a fiecareipersoane. Aceasta problema sepoate rezolva in functie de contextul valorilor personate.
Exemplu (A): Numai in cadrul unei anumite ierarhii valorice poate fi concretizat potentialul uman drept regula pentru viata personala. Pot fi intalnite persoane care pana la adanci batraneti valorifica posibilitatea schimbarilor, care isi pastreaza capacitatea de a descoperi si de a crea ceva nou in ei, in viata lor si a mediului. Asemenea persoane sunt deschise la fluxul de informatii noi, cauta semnale in legatura cu ceea ce se petrece in ei insisi si in jurul lor; lor le plac experientele noi si se angajeaza in actiuni care conduc la ceva nou pentru ei si pentru ceilalti. Unii specialist! numesc persoanele predispuse la stagnare ,,ancorate", iar pe cele care cauta schhnbarea - ,,navigatori".
4^pj^
>':, , ./' =. .' ,. -" " ' -\
Exercitiul 2: ,,Navigatorul" si ,,ancoratul" - doua portrete
* Pentru acest exercitiu, alege ca obiect al analizei tale o persoana care ,,navigheaza" si o alta care este ,,ancorata". In cadrul temei nu te concentra asupra descrierii efectelor procesului dezvoltarii. Concentreaza-te mai mult asupra caracterizarii procesului care duce la schimbari, iar in al doilea caz asupra caracterizarii procesului de mentinere a starii de lucruri. Incearca sa identifici ce anume a facut ca ,,navigatorul" sa fie deschis la posibilitatea schimbarii, iar ,,ancoratul" sa se inchida la influentele noi. Daca vrei, initiaza o discutie suplimentara cu persoanele descrise. Este interesant de aflat in ce masura autocunoasterea si reprezentarea lor de sine se identifies cu observatiile si interpretarile tale. Imi poti trimite analiza elaborata, daca doresti sa alegi acest exercitiu ca tema pentru acasa.
MCI o atitudinefata de viata nu ne oferdgarantia de a obtine numaipldceri.
Traind intr-o lume in care atitudinea fata de viata variaza, este firesc sa ne confruntam in anumite situatii si cu insuccese ori dezamagiri. Indiferent de atitudinea de viata, vom resimti durerea. Toti oamenii au parte de asa ceva, insa ,,navigatorii" sunt gata sa lupte si sa depuna eforturi pentru a obtine noi bucurii si fascinatii. Cei ,,ancorati" sunt inclinati chiar sa renunte la bogatia si varietatea de trairi intense, pentru a nu suporta riscul si pentru a nu simti teama, incertitudinea si dezamagirile.
Psihologie 5
Lectia 27
Asadar, prin ce se deosebesc oamenii? Prin zestrea genetica? Fireste! Dar in momentul de fata putem sesiza o alta diferenta: persoane inzestrate cu acelasi potential ,,nu au tras acelasi loz" la roata norocului. Chiar si dezvoltarea creierului, avand baza ereditara, reflecta influenta mediului. Oamenii sunt inclinati sa supraestimeze influenta ereditara asupra dezvoltarii personalitatii, fiindca aceasta ii
face sa se lipseasca mai usor de simtul raspunderii pentru propria lor evolutie. Acest lucru este mult mai comod! Orice mentinere a unei anumite stari nu necesita consum de energie, cu toate ca aceasta este doar o aparenta ,,economisire", iar schimbarea evolutiva poate fi mai putin energofaga decat mentinerea unei anumite stari date.
Daca doresti intr-adevar sa fii tu insuti, nu trebuie sa faci din genetica si din ereditate o filosofie a destinului.
In mod similar, viziunea determinista cu privire la influenta mediului asupra dezvoltarii noastre ne elibereaza de obligatia de a face eforturi in favoarea binelui propriu si a celui general. Ai putea explica starea ta, definind-o ca destin sau ca soarta, dar aceasta nu este o strategic favorabila daca doresti sa schimbi ceva in viata ta. Exercitiul 3: Fa un sondajpe tema dezvoltarii! Mai intai, selecteaza dintre formularile de mai jos pe cele care iti sunt proprii inprezent:
Sunt asa cum sunt, fiindca asa am fost crescut. Nu pot fi altfel, intrucat nu-mi permit aceasta mediul meu si zestrea mea genetica.
Omul este capabil sa se autodefineasca, sa faca optiuni in privinta aspectelor referitoare la viata sa, poate intreprinde incercari succesive, prin care sa produca schimbarea sinelui si a mediului sau. Te invit sa rogi apoi zece persoane sa identifice dintre afirmatiile de mai sus pe cea care le este mai apropiata si sa argumenteze alegerea facuta. Incearca sa interpretezi adecvat rezultatele sondajului tau. Formuleaza ipoteze si incearca sa-ti planifici investigatiile ulterioare. Impartaseste-ti opiniile cu partenerul tau de discutie. Opinia ta se identifies cu optiunea majoritatii sau cu a minoritatii celor care au raspuns? Rezultatele le poti folosi ca tema pentru acasa. Citeste cu atentie urmatoarele doua afirmatii:
1. 2.
Educatia, ereditatea si mediul determina dezvoltarea. Omul insusi decide asupra propriei sale dezvoltari.
Argumentele teoretice in favoarea asertiunilor de mai sus nu par necesare acum, deoarece esentiala este nu atat convingerea cu privire la justetea lor, cat efectuarea optiunii pe baza analizei beneficiilor si a pierderilor personale care decurg din consecintele acestora. In schimb, cea mai buna dovada empirica, prin care se confirma justetea celei de-a doua asertiuni, in care se promoveaza dezvoltarea personala, o constituie prezenta printre noi a mai multor oameni ale caror moduli de viata ne ilustreaza atat valorificarea maxima, cat si slaba valorificare a potentialului propriu.
Psihologie
Capitol XI
Exercitiul 4: Despre inflorire sail uscare
Te rog sa gasesti doua exemple, care sa corespunda urmatoarelor cerinte: o persoana care s-a dezvoltat punandu-si in valoare potentialul propriu, in ciuda circumstantelor nefavorabile si a mostenirii genetice mediocre; o persoana care nu si-a valorificat posibilitatile rezultate din zestrea sa genetica, in ciuda conditiilor favorabile din mediul in care s-a dezvoltat.
Reflecteaza la ponderea activitatii sau a pasivitatii lor, in desfasurarea scenariului de viata. Care crezi ca a fost factorul care a declansat atitudinea activa si pe cea pasiva? Analizeaza aceste exemple cu partenerul tau de discutie. Te rog sa nu faci aprecieri, ci sa descrii totul cat mai detaliat. Se constata ca putem sa ne supunem influentelor mediului care ne schimba, dar nu trebuie sa fun pasivi; putem sa le sustinem sau sane aparam. Putem sane schimbam noi insine, chiar si atunci cand cei din jurul nostru se impotrivesc. Cand suferim influente din exterior, putem sa ne impotrivim sau sa le acceptam. Uneori, energia cheltuita pentru a ne impotrivi influentelor celorlalti este atat de mare, incat ar putea fi suficienta pentru a produce schimbari ample, daca ar fi folosita adecvat. Incearca sa gasesti un exemplu care sa ilustreze aceasta situatie.
Exemple (B): > Un elev dintr-o scoala de corectie se concentreaza sa nu sufere influenta actiunilor de resocializare, impotrivindu-se schimbarilor evolutive.
> O persoana careia i se propune o munca interesanta, care solicits spirit independent, prefera sa ramana in vechea stare, opunandu-se puternic, in ciuda insistentelor, posibilitatii de dezvoltare. Sa revenim acum la tema pe care o discutam in aceasta lectie.
Ce trebuie sa intelegem prin ,,schimbare"?

Cand ne gandim la trasaruri fizice, conceptul de schimbare este clar. Se schimba greutatea corpului, inaltimea, pilozitatea, calitatea pielii, ritmul si precizia miscarilor, chiar timbrul vocii si mimica, starea muschilor, precum si conditia fizica generala a organismului. Aceasta schimbare este foarte importanta. Gandeste-te o clipa la schimbarile suferite de corpul tau, in ultimii sapte ani.
Exercitiul 5: Te-ai maturizat, aiimbatrdnit, aidevenitmaifrumos?
Te rog sa-ti privesti fotografiile, sa te uiti in oglinda, sa-ti reamintesti si sa-ti compari infatisarea de acum cu cea anterioara. Constientizeaza-ti propriile emotii. Incearca sa nu apreciezi nimic. Nu te preocupa de aspectele estetice.
Psihologie
Lectia 27
Concentreaza-te asupra propriei stari de spirit, asupra contactului cu trupul ca parte a ta. Gandeste-te la reflectiile care se impim, pe care le traiesti inprezent. Observand schimbarile propriului corp, reusesti sa devii independent de felul in Care apreciaza ceilalti corpul tau, in termeni estetici? Stii ca tu insuti iti alegi emotiile, ca decizi singur atitudinea fata de propriul corp? Mediul te poate ajuta sau impiedica sa-ti accepti propriul corp ca parte integranta a ta, dar tu insuti esti responsabil pentru atitudinea fata de acesta, pentru incredere, sustinere si grija, mandrie, rusine, ostilitate sau ura fata de el. Nu uita ca trupul tau se schimba sub influenta sentimentelor pe care le nutresti fata de tine insuti.
Trasaturile fizice ale omului au valoare de diagnostic pentru stabilirea starii psihosomatice si a directiei in care se indreapta potentialul nostru. Forma si aspectul corpului nostru sunt simptome ale procesului de dezvoltare, ale stagnarii, ale regresiei sau ale bolii. Un aspect esential al vietii omului consta in activitatea pe care o face, activitate C 21-26 ") inteleasa ca modalitate de indeplinire a diferitelor roluri sociale. Viata noastra reprezinta un proces continuu de manifestari intelectuale, de reamintire, de reprezentare, de receptare a semnalelor provenite din exteriorul si din interiorul organismului, de percepere a emotiilor. Aceste procese se desfasoara in cadrul unei structuri integrative, in sistemul numit personalitate. Personalitatea este complexa si structurata, dar in observarea propriului EU ne concentram frecvent si asupra insusirilor semnificative. Ne ocupam de ceea ce este durabil si repetabil. Este semnificativ ce si cum facem, precum si obiectivul spre care se indreapta activitatea noastra. De asemenea, este esentiala imaginea pe care o avem despre lume, cu elementul ei eel mai important, si anume imaginea propriei persoane. Sunt importante si modurile in care ne manifestam reactiile emotionale si ne valorizam obiectivele realitatii. Pornind de la o asemenea baza, tu si eu raspundem in mod diferit la intrebarile: cum sunt, ce se mtdmpld dacd md schimb, cat de mult mdschimb, cum se desfasoara schimbarea.
Cele douasurse ale schiinbarii omului - activitatea umand si mediul - nu sunt opuse si independents unafatd de cealaltd.
Psihologie
Capitol XI
Schimbarea poate si trebuie sa intervina ca rezultat al actiunii personale, prin supunerea voluntara la influentele mediului. Cel mai bine ar fi ca cele doua forte ale schimbarilor evolutive din viata ta sa se sustina reciproc. Dar cum se petrec lucrurile, cu adevarat? Omul traieste in lume, se formeaza si se dezvolta, mentinandu-se oarecum in relatiile sale narurale. Participam la viata lumii, suntem elemente active ale acesteia, atat ca subiecte, cat si ca obiecte ale actiunii. Lumea ,,ajunge" la noi prin modelarea personalitatii noastre. De fapt, ce este lumea care ne modeleaza, exercitandu-si influenta asupra noastra? Ea nu este nici o structura omogena, nici un sistem coerent, rational si consecvent, ci un proces complex si schimbator de situatii succesive, intamplari, contacte cu oamenii, cu obiectele, cu institutiile. Participam la viata lumii, traind aici si acum, in momente succesive, in care reactionam la ceea ce ne intampina si raspundem la ceea ce se intampla in jurul nostru. O parte importanta a personalitatii noastre o constituie modelele bine fixate, potrivit carora raspundem la elementele concrete ale lumii noastre.
A ne schimba inseamna a schimba comportamentele fixate si tipurile de raspuns oferite lumii.
Chiar daca in trecut ai raspuns afirmativ la un anumit sistem de stimuli, in viitor, intr-o alta situatie, este posibil sa raspunzi negativ aceluiasi sistem. Sesizarea unor asemenea momente in care optezi singur este una dintre conditiile de baza, favorabile schimbarilor. A te schimba inseamna a face altfel optiunile, atunci cand raspunzi la intrebari referitoare la lume si la timp. Viata nu consta doar in a raspunde la intrebari. Pe acestea ni le putem formula si singuri. Suntem in stare, de asemenea, sa formulam principii. Stim sa actionam si sa descoperim, stim sa cautam activ raspunsuri. Schimbarea consta, in acest caz, in faptul ca omul isi schimba intrebarile si opiniile cu privire la lume si cauta in alt mod raspunsurile, ceea ce poate fi chiar mai dificil decat schimbarea schemelor prin care ne manifestam reactiile. Exemplu (C): Daca cineva s-a obisnuit sa intrebe si sa verifice continuu daca este mai bun decat in trecut, nu va reusi sa se desprinda de o asemenea atitudine, chiar daca viata este aspra si dificila pentru el. Caile de cautare si de producere a schimbarilor in noi insine, in modul de viata, sunt accesibile oricui isi asuma libertatea personala. Producerea acestor schimbari este valoroasa in sine si nu are importanta cat de departe dorim sa mergem in aceasta dezvoltare sau pana unde vom ajunge.
Psihologie
Lectia 27
Asadar, cum trebuie sa arate obiectivul dezvoltarii noastre? Ce inseamna sa atingi un anumit nivel de dezvoltare? Ce exemple putem da pentru a ilustra posibilitatile de dezvoltare personala? Acest tel este realizabil sau constitute un model ideal, greu de atins, delimitat numai pentru orientarea eforturilor noastre? Exercitiul 6: Cum este omul ideal? Ce crezi despre aceasta intrebare? De ce ar trebui sa ne intrebam despre idealul omului? Incearca sa-ti conturezi o viziune proprie despre idealul uman. Poti folosi cunoscuta tehnica a metaforelor. Acest model constituie idealul pe care doresti sa-1 atingi, educandu-ti propriii copii? Esti constient de ratiunile pe baza carora a aparut idealul tau? Cunosti persoane care se apropie de modelul conturat de tine? Elaborarea exercitiului poate folosi ca tema, pe care, daca doresti, mi-o poti trimite, pentru a fi analizata. Formularea idealului nostru creeaza tentatia de a-1 prezenta altora, ne determina sa formulam sugestii: Asa ar trebui sa fiti, iatd telul spre care ar trebui sd tinda fiecare om. Este absurd! De ce? In primul rand, majoritatea oamenilor dispun de nenumarate forme de aparare fata de presiunea unor asemenea obligatii. In plus, ar trebui sa constientizam faptul ca, pe masura ce culturile si civilizatiile se dezvoltau si se transformau, au aparut atat de multe si de justificate viziuni ideale, referitoare la modelarea omului, incat alegerea oricareia dintre ele poate fi arbitrara. Fiecare alege singur, dar este important sa faca o asemenea alegere.
Teorii referitoare la dezvoltare

In literatura de specialitate exista numeroase lucrari care atesta incercarile unor autori de a defini imaginea persoanei a carei dezvoltare personala decurge favorabil si nu se finalizeaza in perioada maturitatii. Aceste incercari iau forma modelului personalitatii sanatoase. De mult timp, psihologia sesizeaza si subliniaza legatura dintre manifestarea sanatoasa si dezvoltarea personalitatii omului. Acestea sunt exemple de incercari de sistematizare a observatiilor asupra unor oameni concreti, ale caror caracteristici si moduri de viata s-au distins in mod pozitiv. Ele constituie, de asemenea, o sursa de informatii suplimentare despre posibilele directii ale dezvoltarii, care pot extinde sfera optiunilor pentru cei care vor dori sa caute singuri.
Conceptia lui Erich Fromm
Acest autor a ales modele de personalitati remarcabile din istorie. El a observat ca, daca dintr-un singur aspect intalnit se face un etalon, atunci majoritatea poate fi calificata ca nefiind sanatoasa. Pe Fromm 1-a preocupat dinamica vietii psihice considerate sanatoase, dar in afara contextului social. Asadar, el s-a ocupat de manifestarile dezirabile la cei care ating plenitudinea personalitatii.
10 Psihologie
Capitol XI
Fromm contesta inclusiv patologia simptomelor clinice, considerandu-le eel mult o forma alternative de satisfacere a nevoilor sanatoase ale psihicului, atunci cand conditiile ne impiedica sa le satisfacem in mod optim. Putem, de asemenea, sa privim unele simptome drept semnale ale modificarii echilibrului dintre organism si factoru care il ataca. Accstca nu sunt iiiteiprelate ca indicator! ai deficientei functiilor^ de aparare ale organismului, ci ca dovada a manifestarii extreme a factorilor exteriori. Pentru acest autor, cineva care se dezvolta in mod sanatos nu este adaptat la mediul social, contemporan cu el, deoarece cultura epocii sale a facut imposibila obiectivarea sanatatii oamenilor. Persoanele contemporane lui sunt tratate ca oameni cu o stare psihicanedemna de a fi considerate sanatoasa; el ii considera infirmi, impovarati de defecte. Autorul le recunoaste insa puterea de a vietui zilnic si de a se apara de suferinta chinuitoare. O persoana sanatoasa este adaptata in sensul general, biologic, iar necesitetile ei, decurgand din conditia umane, sunt satisfacute intr-un anumit mod, in conditiile date. Un simptom important al starii de satisfacere a nevoilor umane este sentimentul fericirii. Este necesar sa ne indreptam atentia aici asupra valorii individualitatii in sine:... dinpunctul de vedere al individului,prin sdndtate sau stare normald intelegem starea optima a dezvoltdrii si fericirii acestuia. Limbajul lui Fromm permite interpreted variate, dar este cert ce, pentra autor, conceptul de dezvoltare si de autorealizare constituie un element de baze al sanatetii psihice. El atrage totodate atentia asupra irepetabilitatii si a autenticitetii individualitetii, in comparatie cu multiplicarea mecanice a modelelor acceptate. Se concentreaze asupra constiintei si asupra constiintei de sine, fare a se pronunta in legature cu directiile concrete ale dezvolterii: Dar omul nu se naste pentru a deveni infirm, asadar copilul luptacu autoritatea reprezentatd de pdrinti, luptdpentru libertatea sa, pentru afi ofiintd umana in came si oase, nu un robot.
Adesea, individul -persoana normald in sensul bunei adaptdri - este bine adaptat door cupretul concesiilorpropriului EU, intreprinsepentru a deveni intr-o mdsurd mai mare sau mai mica cineva care este de acord cu ceea ce (in opinia sa) se asteaptd de la el. In acest caz, intreaga individualitate si spontaneitate autenticd se potpierde. Pe de altdparte, un nevroticpoatefi caracterizat ca o persoand care nu este gata sd se supund complet luptei pentru propriul EU. Ce-i drept, incercarea de a-sipdstra propriul EUnu-i reuseste si, in loc de a exprima acest EU creator, el cautdsalvarea in comportamente nevroticesi in evadarea in lumeafanteziei. Totusi, dinpunctul de vedere al valorilor umane, nevroticuleste maiputin infirm decat persoana normald care si-apierdut complet individualitatea. - afirme Fromm.
Prin autoactualizare, echivalente cu senetatea, Fromm intelege doar acea autorealizare prin care se concretizeaza dispozitiile care alcetuiesc natura umana, nucleul motivational al personalitatii, specific psihicului uman, in general. Prin ,,dezvoltarea plenara a personalitatii", el intelege dezvoltarea care tinde spre realizarea naturii umane si spre o maturitate definite prin atributele acestei naturi, atribute cuprinse in doctrina maturitetii formulate de psihanaliza. Virtutea este dezvoltarea potentialitetii specifice fiecerui organism, iar pentru om, aceasta este starea in care el este uman in mod absolut.
Psihologie 11
Lectia 27
Starea UMANA este caracterizata de libertate, creatie, iubire, unitate spirituals cu ceilalti oameni, antiautoritarism. Este vorba despre premisa ca exista legi invariabile, inseparabile de natura umana si un mod de manifestare specific uman, independent de tipul de cultura. Aceste legi nu pot fi incalcate fara prejudicierea personalitatii. Daca va fi afectata integritatea morala si intelectuala, concomitent va fi slabita sau chiar paralizata intreaga personalitate. Sanatatea si dezvoltarea sunt categorii care nu ar trebui separate. Obtinerea lor face posibila realizarea scopurilor in viata, atingerea spiritului independent, a integritatii si a capacitatii de a iubi. Fromm scrie: Dacd este adevarat - cum m-am strdduit sd ardt - cd dragostea este singura rezolvare naturaldsi satisfdcdtoare aproblemei existentei umane, atunci orice sistem social care exclude dezvoltarea iubirii trebuie sd dispard dupd un timp, ca urmare a contradictiei cu principalele cerinte ale naturii umane. Un asemenea enunt arata ca autorul nu considers a fi sanatoase caracterele agresive sau reci emotional. Un om pe deplin dezvoltat, asadar sanatos, este productiv, se intereseaza de lume in mod profund si reactioneaza la ceea ce se petrece in jurul sau. Este un om bogat interior. Organismul uman este dezvoltat daca atinge un anumit nivel de autonomie, mai ales in privinta activitatii cognitive, dar si a sistemului de motivatii morale.
lesirea dinpdntecele mamei esteprimul stadiu al nasterii; separarea de lapieptul ei, al doilea, iar eliberarea din bratele ei, al treilea. Aiciprocesul nasterii sepoate opri, persoanaputdnd evolua intr-o persoand adaptatd si utild social, dar nendscutd in sens spiritual. Dacdvrea sdse dezvolte in ceea ce reprezintdpotential cafiintd umand, ea trebuie sdse nascd mereu, adicdsdrupd mereu legdturile cupdmdntul si cu sdngele afirma, de asemenea, autorul.
Astfel caracterizeaza el omul societatii sanatoase, ca model de sanatate. Conceptia lui Fromm devine mai degraba o ideologie care tinde spre ideea de autocreatie. Aceasta poate fi numita antropologie filosofica.
12 Psihologie
Capitol XI
*^~s
In conceptia lui Fromm, sanatatea individului consta in nonconformism fata de multe scopuri, valori si institutii culturale, precum si in impotrivirea fata de actualele forme ale puterii. Nonconformismul ar trebui sa se bazeze pe nazuinte revolutionare spre teluri individuale, care provin din continutul constientizat, pozitiv al psihicului individual. Sper ca ai ramas cu ceva important pentru tine in urma parcurgerii acestor lecturi. Cu aceeasi stare de spirit iti recomand sa te apropii si de conceptia lui Karen Homey pe aceasta tema. Conceptia lui Karen Horney Un scop al terapiei si un model de sanatate pentru Karen Horney il constituie dezvoltarea si realizarea posibilitatilor care rezida in personalitate. Autoarea afirma despre oamenii cu o sanatate psihica precara in contextul opozitiei urmatoarelor doua stari: 1) 2) ceea ce ar putea fi individul, daca dezvoltarea lui s-ar desfasura in mod optim; ceea ceeste individul, caurmare a unui proces nevrotic.
Sanatatea, potrivit autoarei, este posibila atunci cand discordanta dintre posibilitati si realizari este minima. K. Horney nu ne spune care sunt posibilitatile si care ar trebui sa fie realizarile, ci sustine doar ca cea mai importanta este discordanta amintita. Procesul de crestere este descris de Karen Horney ca actualizare a puterii individuale, astfel:
Nu trebuie jz, in realitate, nu putem ,sa invatam ghinda cum ,sa ,se transforme in stejar, dar dacdi s-ar oferi o asemenea sansa, posibilitatile sale s-ar dezvolta. La fel se intdmpld cufiinta umand: cand i se ofera sansele, ea manifesta tendinta de dezvoltare a potentialului uman. Isi va dezvolta in acest caz forte creatoare irepetabile alepropriului EU, precum si sentimente si ideiproprii, profunde, dorinte, interese, capacitatea de a se alimenta din surse interne proprii, tdria vointei, inclinatiile sau talentele specifice cu carepoatefi inzestrata, capacitatea de a se exprima pe sine, de a se conduce dupd sentimente spontane si sincere fata de ceilalti oameni. Toate acestea ii vor permite cu timpul individului sa gdseascd ansamblul de valori si de idealuri in viatd. Pe scurt, el se va dezvolta fdrd abateri esentiale in directia realizdrii de sine. Tocmai de aceea vorbesc in acest moment, ca si in intreaga mea carte, despre EUL autentic cafortd internd centrald, comund tuturor fiintelor umane, si, cu toate acestea, irepetabild in fiecare dintre noi, constituind cea maiprofunddsursd de dezvoltare.
Putem cauta concretizarea acestui EU autentic, care rezida in armonia dintre trap si spirit, gandire si vointa, precum si in absenta conflictelor interne. Se constata ca dezvoltarea si EUL real se realizeaza cand omul este harnic, senin, cand urmareste idealuri democratice. In caz contrar, atat dezvoltarea, cat si motivatia ei pot fi apreciate ca fiind bolnavicioase. In felul acesta, autoarea exclude din grupul oamenilor sanatosi persoanele egoiste, care cer drepturi pentru ele, care sunt lenese etc.
Vy _
Psihologie 1
Lectia 27
Aceste manifestari intra in contradictie cu principiul general al spontaneitatii si al dezvoltarii, care este conditia sanatatii. La nivelul conceptiei privind actualizarea posibilitatilor nu se poate trece la o asemenea concretizare, in care asteptam din partea persoanei seriozitate, responsabilitate fata de sefi si colegi, asa cum doreste autoarea. Aceasta nu rezulta din conceptul de autorealizare in sine. Premisa ca doar reahzarea eului concret este sanatoasa este in contradictie cu principiul autenticitatii ca esenta a sanatatii. Din grupul celor care considera dezvoltarea si actualizarea personalitatii drept criterii ale sanatatii psihice mai fac parte A. Maslow, C. Rogers si G. Allport, Bollard, Miller, H. Selye si W. Cannon, C. G. Jung. In toate aceste conceptii se observa ambiguitatea semnificatiei conceptului de autoactualizare. Exista o acceptiune generala, care accentueaza trasaturile formale ale spontaneitatii si autenticitatii, si una particular^, care sugereaza doar un model de personalitate, cu un continut psihologic specific ca scop, valoare si model de sanatate. La Abraham Maslow, conceptia dezvoltarii personalitatii este legata de teoria a doua tipuri de motivatie si a doua stiluri de existenta, determinate de acestea: 1) 2) motivatia care se manifests atunci cand nu sunt satisfacute principalele nevoi fizico-psihice; motivatia dezvoltarii, care se declanseaza in conditiile satisfacerii depline a nevoilor elementare.
Dezvoltarea personalitatii si realizarea adecvata a spiritului individual se bazeaza pe activitatea determinata de a doua categorie de motive. Autorul se concentreaza asupra delimitarii tipurilor de motivatie legate de realizarea unor valori superioare. Acestea constau nu in reducerea tensiunii, ci in creatie si in activitatea prin care sunt puse in valoare talentul individual, vocatia etc. Posibilitatea de a ajunge la sanatate si la valorificarea deplina o au doar persoanele care nu sunt obligate sa lupte pentru a obtine bunurile elementare in viata. Conceptia lui Maslow face imposibila aparitia motivatiei dezvoltarii fara eliberarea de sub presiunea motivatiilor primare. Prin urmare, s-ar putea presupune ca doar un numar mic de persoane care traiesc astazi ar avea ocazia sa se dezvolte. In momentul trecerii la o etapa superioara de dezvoltare, directia dezvoltarii devine o chestiune arbitrara, iar sanatatea nu pare a ft asigurata doar pentru omul idealizat, pentru un anumit tip de personalitate sau de caracter. Maslow se preocupa de insusirile generale ale predispozitiilor dezvoltarii: Cu cat motivatia pentru dezvoltare este mai mare, cu atdt individul este mai sdndtos. Daca as avea vote sdformulez tnfelul acesta, as spunepur si simplu cd un om sdnatos este indeosebi motivat de nevoia de a se dezvolta si de a-si actualizape deplin posibilitdtile si capadtatile sale. Daca omul are alte nevoi elementare, cronic active, atunci el este un om bolnav. Numai omul caruia ii este bine poate fi bun? lata ca unii autori abordeaza aceasta chestiune tocmai intr-un asemenea mod.
14 Psihologie
Capitol XI
Maslow prezinta un model de personalitate extrem de arbitrar. Pentru o autoactualizare sanatoasa, el admite doar unele variante ale dezvoltarii, selectionate din punctul de vedere al continutului. Dezvoltarea unei motivatii tot mai indepartate de trebuintele bazale se concretizeaza in forme altruiste ale dezvoltarii spirituale, in stereotipuri morale ale culturii crestine, in aspecte de utilitate sociala.
Piramida nevoilor dupa Maslow
Maslow a identificat cateva insusiri caracteristice pentru oamenii pe care i-a numit oameni care se autorealizeaza. Criteriul de delimitare a acestora a fost satisfacerea deplina a nevoilor elementare, precum si constientizarea si realizarea talentului si a posibilitatilor lor. lata care sunt aceste insusiri: 1. autonomia si perceperea superioara a realitatii, constand in: - perceperea independents si corecta a lumii; - toleranta fata de problemele nerezolvate; - fascinatia fata de necunoscut si fata de nou; - acceptarea sinelui, a celorlalti si a naturii, a ordinii naturale a lucrurilor; - independent fata de cultura si de mediu; - conducereadupapropriavointa; - impotrivirea fata de ,,culturalizare". 2. concentrarea asupra problemelor, constand in: - renuntarea la egocentrism; - abordarea problemelor pentru binele celorlalti; - desfasurarea unor activitati dezinteresate; - diferentierea clara a binelui de rau, a adevarului de minciuna; - orientarea dupa modeleetice concrete. 3. spontaneitatea, referitoare mai curand la viata interioara decat la comportament, aparand ca naturalete si simplitate, exprimandu-se in prospetimea aprecierilor, in creativitate, precum si in existenta unor trairi mistice (extaz, meditatie), in urma carora nu se pierde, ci se consolideaza legatura cu realitatea;
15
Psihologie
Lectia 27
4.
sentimental legaturii cu ceilalti, care transpare in: -empatie, solidaritate, simtul umorului spiritualizat; - ignorarea deosebirilor de clasa, nationale, ideologice, religioase sau rasiale.
5.
stabilirea unor relatii interumane prc-funde si apropiate, tandre, dar intelepte, cu un grup restrans de oameni, presupunand existenta capacitatii de a recepta problemele umanitatii intregi; 6. constientizarea imperfectiunilor persoanelor care nu se autorealizeaza de exemplu sentimental de neliniste, de vinovatie, conflictele interioare, care sunt totusi justificate, rationale, intr-un anumit mod, oferind posibilitatea de a se stabili cauza lor in mod constructiv, in favoarea dezvoltarii; structura valorilor si autorealizarea, care este universala si interculturala, fiind bazata pe acceptarea eului, a oamenilor si a realitatii, precum si pe delimitarea mijloacelor si a scopurilor, ceea ce permite eliminarea conflictului, a luptei, a ambivalentei si a incertitudinii; disparitia dihotomiilor (minte-inima, senzorialitate-spiritualitate, ratiune-instinct, egoism-altruism), constand in imbinarea matura a opozitiilor percepute si interpretate la un nivel superior, fara a se exclude, ele fiind complementare.
7.
8.
Individul care se autorealizeaza este creativ, simte nevoia de a-si pastra sfera intimitatii, are multe trairi mistice, este independent, democratic, pretuieste viata si are simtul umorului. C. Rogers foloseste, de asemenea, termenii autorealizarii si ai dezvoltarii. Autorul subliniaza pregnant doua aspecte extrem de importante ale dezvoltarii: crizele psihice si suferinta. El sustine ca dezvoltarea este nu numai un proces liber de simptome bolnavicioase, ale carui efecte sunt satisfactia, fericirea si activitatea apreciata social, ci si ca dezvoltarea consta in obtinerea unor atitudini sublimate, ceea ce se realizeaza cu importante costuri personale, nefiindneaparat insotite de sentimental fericirii si al implinirii. Totul depinde de universul intim al individului, al senzatiilor sale. Pentru a intelege manifestarea omului, nu este suficient, asadar, sa-i cunosti situatia, ci este necesara, de asemenea, aprofundarea modului in care percepe individul insusi aceste situatii. Un element extrem de important este imaginea propriei persoane, care se dezvolta ca urmare a interactiunii EU-mediul inconjurator. Cel mai important impuls al omului este, in viziunea autorului, impulsul de autorealizare, care se poate afla in conflict cu nevoia de apreciere pozitiva a celor din jur si a individului insusi. Cand omul intampina dezaprobarea mediului, extinsa asupra persoanei, nu doar asupra comportamenrului, atunci el invata sa actioneze si sa gandeasca in dezacord cu adevaratele trairi. In cazul patologiei profunde, omul nu indrazneste nici macar sa fie el insusi, nu-si da seama de ceea ce simte cu adevarat. Cand persoana percepe
16 Psihologie
Capitol XI
clar si simbolizeaza adecvat posibilitatile optiunii, atunci ia decizii in favoarea dezvoltarii personale. Insanatosirea este posibila datorita aspiratiei proprii a omului spre dezvoltare si spre atingerea plenitudinii personalitatii. Un ajutor in acest proces este acela de a se asigura omului atmosfera de siguranta si de a-1 indemna la efort. G. Allport este un teoretician care valorizeaza in cadrul personalitatii ceea ce numim viata spiritual bogata. Printre altele, el se refera la formularea unor idealuri, la scopuri indepartate ale actiunii, la valori personale si la intreg procesul de extindere a propriului EU. Acesta, ca si alti autori, are in vedere doar forme ,,demne" de viata spirituals, asadar modele arbiter definite si strict precizate, decurgand din valorile preferate. Dollard si Miller se raporteaza la conceptul unei functionari care sa permita realizarea posibilitatilor psihice, ceea ce nu creeaza divergence intre starea psihica optima si cea prezenta. H. Selye, referindu-se la necesitatile omului, se pronunta asupra sanatatii noastre astfel: Scopul final al omului este deplina exteriorizare, in acord cu propriile posibilitdti. Chiar si C. G. Jung afirma caAutorealizarea reprezintd cea mat deplina si completd diferentiere si imbinare armonioasda tuturor aspectelor personalitatii integrale a omului. Minunat! Dar ce inseamna toate acestea in viata individului? Dezvoltarea inseamna punerea in valoare a potentelor, adica transformarea posibilitatilor zestrei innascute in insusiri reale, sub influenta unor actiuni exterioare si a activitatii persoanei date. Autorii vorbesc despre toate posibilitatile si despre dezvoltarea deplina, dar acest postulat nu poate fi acceptat fara simt critic. Oare pot fi realizate toate posibilitatile? In primul rand, nu prea se stie ce componente ale personalitatii au in vedere autorii: motivele, credintele, emotiile, nevoile? In al doilea rand, se stie ca posibilitatile care pot fi realizate la un anumit individ se pot exclude reciproc. Se pot realiza concomitent extro- si introversiunea, autoritatea si obedienta? Ce se intelege prin ,,toate posibilitatile"? Pot exista foarte multe posibilitati, iar alegerea unora poate anula multe altele la fel de importante. Cine hotaraste ca unele dintre ele n-ar fi fost mai bune, dintr-un anumit punct de vedere? Se mai impune o indoiala. Nu este limpede daca energia organismului este sau nu limitata si daca investirea acesteia in anumite directii de dezvoltare nu diminueaza posibilitatea valorificarii in altele. Autorii delimiteaza variantele sanatoase ale actualizarii posibilitatilor de dezvoltare, apeland si la unele deziderate ideologice. Este limpede ca interpretarea generala a conceptului de dezvoltare ne poate conduce la concluzii absurde, dar merita sa observam si sa fim constienti ca autorii teoriilor aplica interpretari cu un grad ridicat de specificitate, potrivit carora doar unele tipuri de dezvoltare individuala sunt considerate sanatoase.
Psihologie 17
Lectia 27
Ce anume ti se pare ca are importanta in sintetizarea acestei parti a materialului nostru? Calatoria prin ,,tinutul Dezvoltarii Personale" este, intr-adevar, dificila, scopul parand a fi necunoscut. Intentionezi sa continui analiza? Reusesti sa accepti incertitudinea legata de ceea ce te asteapta la sfarsit? Daca si in ce domeniu poate fi ales scopul? Neclaritatea si riscul constituie pentru tine un stimul, te mobilizeaza la efort sau te deprima si iti starnesc nelinistea? Merita, de asemenea, sa aflam cate ceva despre teoria dezintegrarii pozitive a lui K. Dabrowski. In cadrul acestei conceptii este descris procesul care conduce la dezvoltare.
In cadrul acestei teorii, locul central il ocupa conceptul de potential al dezvoltarii, referitor la activitatea psihica desfasurata pe mai multe niveluri. Potentialul de dezvoltare constituie zestrea care determina nivelul de dezvoltare pe care il poate atinge individul, in conditii fizice si de mediu optime. Caracteristicile potentialului de dezvoltare sunt formele de excitabilitate sporita si dinamica dezvoltarii. Formele de excitabilitate sporita pot viza diferite dimensiuni ale activitatii psihice (psihomotorii, senzoriale, imaginative, intelecruale, afective, psihice); in schimb, dinamica dezvoltarii se refera la procesele interne, de dezintegrare pozitiva. Vom prezenta pe scurt formele excitabilitatii psihice: 1g Psihologie
Capitol XI
*v^
psihomotorie - consta intr-un nivel ridicat de excitabilitate si de energie a sistemului nervos si muscular; transpare in vorbirea rapida, miscarile bruste, nevoia de a actiona imediat, fiind inlesnita aici modificarea tensiunii emotionale prin expresie; senzoriala - se refera la resimtirea intensa a placerilor senzoriale; este exteriorizata in aspiratia spre confort, lux, frumos, moda, contacte sexuale dese si superficiale; imaginativa - reprezinta asocierea bogata a imaginilor, a impresiilor, inventie, folosirea metaforelor; transpare in vis, in cosmaruri, in imposibilitatea de a deosebi realitatea de fictiune, in teama de necunoscut; intelectuala - consta in formularea unor intrebari scrutatoare, in dorinta de cunoastere, in fascinatia dupa teorie, in admiratia fata de logica;
afectiva - se exprima in receptarea legaturilor emotionale, in atasamentul fata de oameni, animale, locuri, cea mai importanta fiind aici simtirea legaturii, iar v cea mai putin importanta fiind forta sentimentului actual. Dupa parerea acestui autor, dezvoltarea omului nu se desfasoara uniform, ci cuprinde perioade de intensitate sporita si lipsa de echilibru, precum si perioade de echilibru. Dezvoltarea se desfasoara prin dezintegrare pozitiva, constituita din procese de integrare si de dezintegrare la unul sau mai multe niveluri. Teoria dezintegrarii pozitive sustine existenta a cinci niveluri de dezvoltare: nivelul I - integrarea primara
Acesta este nivelul eel mai putin diferentiat, caracterizat prin exterioritate, rigiditate, lipsa de legaturi afective cu oamenii, instrumentalitate, folosire a intelectului lipsita de reflectie, lipsa de conflicte interioare, aparitia conflictelor exterioare. Omul are ca scop satisfacerea nevoilor elementare si se comporta egocentric. Nu are sentimentul vinovatiei, nici spirit reflexiv, fiind oriental spre exterior. O asemenea structura psihica este numita stereotipa si este controlata social. Exemplu (D): In acest mod se poate manifesta un tanar infractor, urmarind avantajele personale, lipsit de scrupule, ,,eficient" in actiunea sa. nivelul II - dezintegrarea la un singur nivel
Aici se observa deja ezitari, indoieli, atitudini incerte. Schimbarea de gust si retinerile inlocuiesc rigiditatea initiala. Apar legaturi emotionale, dar unele componente emotionale nu sunt armonizate. Predomina dependenta excesiva fata de altii sau gelozia. Problemele nu sunt rezolvate euristic. Predomina relativismul in sfera valorilor. Apar conflictele interne, dar rezolvarea lor nu este consecinta luptei interioare. Se manifesta conflicte emotionale, care pot duce la tulburari. Comportamentul este predispus la influente din partea unor lideri, ideologii, mode, fara a avea puterea de diferentiere a acestora.
Psihologie
19
Leca 27
Exemplu(E): Astfel poate functiona o tanara femeie care se integreaza in familia sotului ei, fiind foarte dependents de opinia noilor persoane, schimbandu-si gusturile in privinta modului de a se imbraca, de a se hrani etc. Ea este foarte credincioasa, dar acest lucru nu o impiedica sa decida inlaturarea unei sarcini nedorite. nivelul III - dezintegrarea spontana la mai multe niveluri
Procesele interne incep sa exercite o influenta din ce in ce mai mare asupra comportamentului. Ezitarea este inlocuita cu sentimentul ,,a ceea ce ar trebui sa fie", in comparatie cu ,,ceea ce este" in structura personalitatii. Legaturile afective sunt selective. Conflicted interioare sunt numeroase, constand in perceperea divergentei dintre starea actuals si situatia standard. Comportamentul este oriental de ierarhia de valori si de scopuri. Conflictele morale puternice, sesizarea caracterului unic al indivizilor, nelinistea existentiala sunt fenomenele care se manifesta la acest nivel de dezvoltare. Autorul atrage atentia asupra faptului ca aceleasi fenomene se manifesta si in afara contextului dezvoltarii, ca simptome ale patologiei, si in procesul de dezvoltare a personalitatilor creative. Exemplu (F): Un om isi va perfectiona modul de lucru, sesizand latura pozitiva si negativa a ceea ce face. El doreste sa-si urmareasca ideile. Are probleme cu sentimentul propriei valori, dar este convins, in acelasi timp, de posibilitatea de a-si atinge idealurile. nivelul IV - dezintegrarea organizata la mai multe niveluri
Caracteristica fundamentals a dezvoltarii la acest nivel o constituie modelarea constienta, sinteza, organizarea fermS si dirijata din interior a dezvoltarii. Aici procesul nu se desfasoara spontan, ci pe deplin constient. Tensiunile si conflictele sunt mai slabe. Ierarhia autonoma a valorilor si a scopurilor este mai putemica si mai dezvoltata. Comportamentul omului tinde spre autoperfectionare si spre servirea celorlalti. Unul dintre elementele dinamice importante il constituie aici atitudinea fata de eul definit ca subiect-obiect in sine, ceea ce permite autoobservarea, valorizarea, aprecierea de sine. Se manifesta, de asemenea, al treilea factor - am putea inlocui acest termen cu eel de constiinta -, care indeplineste rolul de stabilire si de respectare a modelelor interioare. Se manifesta aici, de asemenea, transformarea psihica, permitand aparitia restructurarii, precum si autocontrolul, regland dezvoltarea si oprind procesele perturbatoare, autoeducatia, care consta in realizarea programului de dezvoltare sistematica, precum si autopsihoterapia. Pentru acest nivel este importanta, de asemenea, empatia, manifestata prin capacitatea de a compatimi si de a iubi, prin disponibilitatea de a sari in ajutor, prin grija fata de ceilalti. Empatia presupune identificare, constand in intelegerea si in acceptarea sentimentelor si a problemelor oamenilor, indiferent de asemanarea lor cu noi. In schimb, autoperfectionarea consta in lupta cu insuccesele, in bucuria si in dorinta de a lupta pentru atingerea obiectivelor propuse.
20 Psihologie
Capitol XI
Conflictul interior exprima sentimentul neimplinirii, dezamagirea in cautarea perfectiunii, cautarea sensului vietii umane, suferinta. Apar in acest caz fenomene caracteristice pentru nivelul V, cum ar fi responsabilitatea, autonomia, autenticitatea si idealul personalitatii, reprezentand eel mai inalt factor de orientate al vietii. Ceea ce am dorit de la noi insine devine realitate, manifestandu-se pe deplin structura armonizata si omogena a eului. Exemplu (G): Persoana isi pune intrebari referitoare la sensul si la scopul vietii, formuleaza raspunsuri, isi propune scopuri convergente cu valorile proprii. Se observa pe sine si pe ceilalti cu toleranta si bunavointa, este exigent si isi cheltuieste energia cu placere. nivelul V - integrarea secundara
Acesta este eel mai inalt nivel al dezvoltarii. Procesul de sinteza duce la unitatea armonioasa. Indivizii care ating acest nivel manifests capacitatea universala de a compatimi si de a se jertfi. La acest nivel nu exista conflicte interioare. Idealul personalitatii este eel mai puternic element dinamic al integrarii secundare. ,,Ceea ce este" a fost inlocuit cu ,,ceea ce ar trebui sa fie", devenind un nou si definitiv ,,ceea ce este". Exemplu (H): Oare in acest caz, dupa tine, poate fi gasit un exemplu real? Te las sa formulezi singur raspunsul, argumentand valabilitatea oferirii unui exemplu pentru acest ultim nivel de dezvoltare a personalitatii. Orice organism are o singurd nevoie supremd- valorificareapropriuluipotential -afirma R.May.
Autorii prezentati anterior pun accent pe impulsul spre autorealizare, ca factor care organizeaza toate fortele, al caror joe reciproc creeaza nemcetat ceea ce reprezinta persoana data. Ei subliniaza totodata importanta deosebita a modului in care oamenii percep lumea. Sintetizand, este bine sa ne dam seama ca insusi conceptul de autorealizare este destul de confuz. Nu este clar in ce masura autorealizarea constituie o aspiratie modelata social si in ce masura reprezinta o tendinta innascuta. Acest concept nu constituie o baza pentru cercetari empirice, in schimb este util in terapie si in dinamica dezvoltarii personale.
Psihologie
21
LECTIA 28
r\
In ce consta imbunatatirea parerii despre sine?

Sa incepem cu o expresie pe care, de obicei, o intalnim in basme: ,,din broasca in printesa", care ne permite sa ne apropiem de mesajul lectiei noastre:
Uneori, ceea ce schimbafavorabil manifestarea ta nu trebuie sase intample cu efort si dureros, intr-un proces indelungat, ci poate lua forma unui ,,Aha!", a unei schimbari slab comtientizate.
Te poti schimba ,,din broasca in printesa" rapid, fara a intelege clar de ce si cum s-a intamplat una ca asta, precum in basme. Parerile psihologilor despre aceasta problema sunt impartite. Majoritatea specialistilor cred ca schimbarea, in diferite directii si ritmuri, este posibila, in general. Adeptii teoriei programarii neurolingvistice indica schimbarile care intervin in timpul cornunicarii, bazate pe activitatea creierului nostru, pe memorie si pe reprezentari ale senzatiilor, cu ajutorul vazului, auzului si perceperii miscarilor corpului. Multi teoreticieni identified exact fenomenele si procesele care due la schimbari dorite in structura omului, explicand necunoscutul prin cunoscut. Descrierea unor asemenea procese este proprie mai curand domeniului terapeutic decat dezvoltarii, deoarece psihologia s-a concentrat mai mult, ani la rand, asupra problemelor bolii decat asupra sanatatii. Pentru cafiinta umandsdpoataexista si deveni, este indispensabil curajul. Pentru a-si putea gdsi reflectarea in realitate, constiinta are nevoie de fermitate si de angajare. Aceasta il deosebestepe om de restul naturii. Ghinda devine stejar in mod automat, datoritd dezvoltarii. Lafel, puiul de pisicd devine pisicd pe baza instinctului. Natura si existenta la asemeneafiinte sunt identice. Dar bdrbatul sou femeia devin pe deplin oameni doar datoritd optiunilor lor, precum si datoritd implicdrii acestor optiuni. (R. May)
Daca accept! sa-ti iei dezvoltarea in propriile mdini, veiproceda ca un om care are constiintapropriuluipotential sipe cea apropriei responsabilitdti. Aceasta nu trebuie safie apdsatoare si sa te incorseteze, ci trebuie sa-ti oferebucuriesisdfiecreativa.
O mare greseala rezida in atitudinea potrivit careia dezvoltarea inseamna obligatii. Dezvoltarea este bine sa fie conceputa mai curand in termenii posibilitatii de a face o optiune alecarei consecinte le vei suporta. Oare trebuie sate dezvolti?Nicidecum. Pur si simplu poti, daca ru insuti doresti lucrul acesta. Oricare hotarare ar fi luata in aceasta directie, va fi hotararea ta, ale carei consecinte le vei suporta, indiferent daca doresti sau nu asta.
22 Psihologie
Capitol XI
Cum ai luat hotararea cu privire la dezvoltarea personala?

Cu ce trebuie sa incepi? Cu reprezentarea scopului.
Pentru a infdptui lucruri mari, trebuie nu numai sd actiondm, ci si sdvisdm, nu numai sdplanificdm, ci si sd credent. (A. France)
Crezi ca este posibil de respectat urmatorul sfat: Dacdpoti sd-ti imaginezi cdfaci ceva, vei reusi safari acel lucrul Forta imaginatiei este uriasa si nu trebuie subestimata acolo unde este vorba despre abordarea anumitor activitati. Frecvent, modul de reprezentare a unei activitati determina modul de desfasurare a acesteia si, in final, succesul sau esecul. Putem da aici o serie de exemple. Tu poti da cateva?
Exercitiul 1: Un mars de-u lungul prapastiei sau oplimbare la sosea?
Asaza o scandura pe covor in camera ta si roaga pe cineva sa mearga pe ea. Observa-i comportamentul, flexibilitatea si precizia miscarilor. Apoi fixeaza scandura pe ceva stabil, la o inaltime de aproximativ un metru deasupra solului si invita persoana respectiva sa treaca din nou. Ce s-a intamplat? Persoana a acceptat propunerea sau a refuzat-o? Cum se manifestau ezitarile si indoielile ei? De ce se intampla astfel? Poti explica fenomenul pe care 1-ai observat? Impartaseste-ti observatiile partenerului tau de discutie. Frecvent, ne reprezentam consecintele posibile si chiar daca ne decidem sa facem ceva asemanator, miscarile noastre sunt mai putin sigure si mai putin flexibile.
Este util sa inveti aspectele care nu ne indeparteaza de viata reala, ci o imbunatatesc, avand o reflectare nemijlocita in activitatea individuals. De aceea, te invit sa-ti reprezinti scopurile tale individuale, sa-ti realizezi planurile si sa-ti implinesti visurile. Asemenea exercitii, in sine, iti produc emotii placute. Stiind sa ne reprezentam ceva frumos si favorabil pentru noi, ne mobilizam mult mai multa energie, pentru a atinge respectivul obiectiv in viata. Se intampla, de asemenea, capotentialul nostru
Psihologie 23
Lectia 28
neconstientizat sa ne orienteze spre anumite solutii, pe care nu am fi reusit sa le formulam la nivel rational. Exercitiile de vizualizare reprezinta o aventura cu noi insine, permitandu-ne sa surprindem, sa descoperim in noi resurse si niveluri de energie necunoscute. Vizualizarea este o tehnica de relaxare bazata pe principiile cunoscute ale respiratiei si ale incordarii musculare si pe procesul reprezentarilor polisenzoriale - senzatii si reprezentari vizuale, de culoare, forma, lumina, umbra, senzatii auditive, de sunete de intensitate variata, de ritm, senzatii si reprezentari chinestezice si tactile, miscare, caldura. Pe parcursul vizualizarii, ai posibilitatea de a obtine rezultate cu atat mai mari cu cat reprezentarile tale sunt mai vii, mai intense, mairealiste. Exercitiul 2: Vizualizeaza-tivisurile! Te rog sa te asezi comod, in asa fel incat sa favorizezi procesul respiratiei. Inchide ochii si ramai nemiscat, fara a uita ca aceasta pozitie de repaus lenes este optiuneata-deconectare placuta, relaxare si odihna. Respira ritmic si linistit, inspirand ceva mai adanc si prelungind usor faza expiratiei. Reprezinta-ti respiratia ta dupa modelul fluxului si al refluxului valurilor marine, incearca sa inregistrezi cu toate simturile senzatia de moleseala placuta in tot corpul. Imagineaza-ti caldura in plexul solar (razele solare incalzind zona pantecului) si boarea racoroasa pe frunte (usoara adiere de vant). Intra in contact cu bataile inimii tale - ritmice, linistite, ca ticaitul unui ceasornic. Acum, imagineaza-ti intr-un mod plastic scopul aspiratiilor tale. Nu uita ca ceea ce iti reprezinti trebuie sa fie ceva benefic pentru tine. Inainte de a decide ce anume iti doresti, gandeste-te la mvatatura, la munca, la contactele cu oamenii, la sanatatea ta. Vizualizeaza-ti planurile realizate si visurile. Te vezi pe tine, alaturi de persoana draga, iti vezi copilul dorit, intri in contact cu tine sanatos, plin de forta si rezistent, recompensat, castigator, fericit, plin de bucurie si de caldura, de energie, oferind si primind. Repeta de mai multe ori exercitiul, alegand acea dimensiune a vietii tale care impune acest lucru. Discuta despre ceea ce simti cu cei apropiati. Iti doresc succes! Ca persoane, ne manifestam la nivel fiziologic, emotional, intelectual si spiritual. In consecinta, sa analizam fiecare dintre aceste niveluri. Mai intai, gandeste-te cum se modeleaza in cazul tau aceste patru aspecte. Care dintre ele este bine dezvoltat si care mai solicita investirea efortului? Incearca sa raspunzi la intrebare acum, iar dupa aceea incearca sa compari raspunsul cu rezultatul experientei din exercitiul urmator. In acest moment vei putea sa-ti confrunti constient cunostintele tale cu propria constiinta de sine.
24 Psihologie
Capitol XI
Exercitiul 3: Ce se va intampla cu pahaml de apa de pe tava? Incearca sa te relaxezi, sa respiri adanc, sa-ti relaxezi muschii, sa pastrezi starea de repaus si sa mchizi ochii. Incearca sa te imaginezi m forma a patru
bucati de lemn de lungimi diferite.

Mai intai, gandeste despre tine in acest mod: 1. EU - organismul meu, simturile mele, senzatiile senzoriale, fiziologia mea, sanatatea, rezistenta. Concentreaza-te si imagineaza-ti una dintre bucatile de lemn care reflects continutul acestor aspecte. 2. EU - sentimentele mele, emotiile, starile de spirit, intensitatea, variabilitatea si bogatia acestora. Vezi in minte, de asemenea, bucata de lemn corespunzatoare acestor elemente. 3. EU - intelectul meu, propria eficienta in gandire, memorarea, asocierile, capacitatea de intelegere, rationamentul. Vezi in minte o alta bucata de lemn. 4. EU - nivelul meu spiritual, intuitia, creatia, valoarea si scopurile in viata, reflectate in cea de-a patra bucata de lemn. Acum, imagineaza-ti cele patru bucati, una langa alta, asezate vertical. Incearca sa asezi pe ele, in imaginatie, o tava, pe care se afla un pahar plin cu apa. Este posibila o asemenea incercare, in imaginatia ta? Ce se va intampla cu paharul? Daca ai reusit sa pastrezi echilibrul paharului si constiinta proprie ti-a redat imaginea a patru bucati de lemn de lungimi egale, te felicit sincer. In majoritatea cazurilor, imaginatia noastra ne dezvaluie f ^| ^ anumite dizarmonii: excese si insuficiente. ^ J Gandeste-tedacavreisaretezi bucatile prealungi f sau sa determini cresterea celor prea scurte! Ce ^ Jf inseamna o actiune cu sens, din punctul de vedere al dezvoltarii? Nu uita insa ca este mai bine pentru o persoana sa se bazeze pe patru bucati de lemn egale, desi scurte, decat sa se clatine pe doua sau pe trei, a patra fiind mult mai scurta. Acest exercitiu iti dezvaluie directia investitiilor in domeniul propriei dezvoltari. Daca doresti, ,. C/uarjwatate,? ^escrie evolutia acesteia, sub forma temei pentru
Poate ...Do
Manifestarea la nivelul organismului

Organismul nostru este o ,,masinarie" excelent organizata, functionand foarte bine, fiind perfect programata si inzestrata cu multe mecanisme necesare pentru adaptarea la conditiile de mediu variabile si adesea neprielnice. ( 2 7 (7)J Intoarce-te la exercitiul 5 din lectia precedenta. Incearca inca o data sa-ti exprimi admiratia fata de trupul tau, fara sa uiti totodata ca acesta este purtatorul emotiilor si al senzatiilor specifice psihicului tau, in afara caruia nu se intampla nimic.
Psihologie
25
Lectia 28
In ce consta imbunatafirea parerii despre sine?
Un specialist scrie despre corpul uman astfel: Omul este un sis tern energetic de miscare si vibratii. Fortele legate de existenta safizicdsunt uriase si nemdrginite ca oceanul. Elepulseazdin bdtdile inimii, in activitatea echilibratdapldmdnilor, in miscarea intestinelor. Adesea insd, corpul este invadat si zguduit de emotii, care ii submineazd bazele existentei sale. Astfel, viata se desfdsoard neincetat, ritmicsi linistit, pulsdnd de dragoste sau rostogolindu-se, (atunci cdnd este stdpdnitd de emotia agresivd a mdniei si afuriei). Viata este totdeauna miscare si pulsatie. Miscarile energetice ale corpului isi au sursa in zonaplexului solar. Din aceastd ,,fdntdnd" a energieipornesc vibratii cdtre cap si in directiapdrtilor inferioare ale corpului. Ambele tipuri de valuri" energetice alcdtuiesc un ciclu complet, prin revenirea lor in apropierea diafragmei. Aceste miscari reprezintafirele din care se tese materia emotiilor, atdtbldnde, cdtsidure, agresive.
Te rog sa te gandesti cum ai putea sa-ti dezvolti trupul. De ce anume are nevoie, ce anume ii este favorabil pentru confort si pentru dezvoltarea optima? Corpul este parte integranta a eului tau, nu ceva strain. Nu-i irosi fortele, dezvolta-i posibilitatile. Gandeste-te la somn, la relaxare, la miscare, la o dieta corespunzatoare. Priveste-te in oglinda cu dragoste. Exercitiul 4: Cum a reusitsa rezisle? Te rog sa cauti - in literatura, in reportaje, in filme documentare, in amintiri si povestiri ale persoanelor din mediul tau - cat mai multe exemple interesante de supravietuire in conditii extreme. Acestea iti vor permite sa simti inca o data si sa-ti exprimi admiratia si respectul fata de corpul uman. impartaseste-ti impresiile partenerului tau de discutie, iar, daca crezi ca este important pentru tine, trimite materialul acestui exercitiu ca tema pentru acasa. Ai putea sa-ti admiri trupul, pentru ca ofera adapost, energie si bucurie. Ti-ai putea, de asemenea, reconsidera suferintele, fara de care nu ai sti sa apreciezi suficient placerile.
Ce poti spune despre emotiile tale?

Nu uita ca, in general, traiesti tot felul de emotii. Trebuie sa-ti dai seama ca si ceilalti simt influenta lor. Dintre emotiile traite, pe unele nici nu le constientizezi. Plenitudinea si bogatia vietii emotionale apar atunci cand, chiar la nivel verbal, ne diferentiem starile afective. De fapt, ce inseamna aceasta? Mai intai incepi sa identifici placerea si disconfortul, dar maturitatea emotionala impune ceva mai mult. Cum se manifests, in cazul tau, bucuria, dragostea, increderea, mania, rusinea, nelinistea sau teama? Nu uita ca ar fi absurd sa ti se para ca nu simti nimic. Incearca sa constientizezi si sa verbalizezi. Si aceasta este o cale a dezvoltarii. Dezvoltarea estefavorizata de simtul umorului. Simtul umorului si distractia sunt aspecte inseparable ale vietii. A te distra inseamna apartidpa la viata, a simti legatura cu ceilalti oameni.
26
Psihologie
Capitol XI
Dar trebuie sa te obisnuiesti sa razi oamenilor, nu de oameni. Razi chiar si cand esti singur, ceea ce-ti va permite sa vezi multe probleme extrem de serioase intr-o alta lumina. Rasul iti va permite, de asemenea, sa te simti sanatos, sa-ti descarci tensiunea, chiar si la nivel fiziologic.
A.
Iti propun in continuare o serie de exercitii practice, consacrate emotiilor. Le poti folosi pentru a aprofunda relatia cu tine msuti si a-ti favoriza dezvoltarea personala. Pentru a te dezvolta, trebuie sa stii sa mentii legatura nemijlocita cu ceea ce simti si traiesti si sa fii capabil sa traversezi toata gama de emotii cu intensitate variata.
Exercitiul 5: ,,Spectacolul rasului" Incearca mai intai sa-ti reamintesti de ce anume ai ras ultima data. Gandeste-te cat de des faci asta. Ce anume te amuza? Cum este rasul tau? Razi de tine? Cauta in mediul tau ceea ce te ajuta sa ai o dispozitie buna: compania unei persoane al carei comportament te amuza, filme, casete video, fotografii, carti, anecdote etc. Reaminteste-ti secvente din comediile tale preferate, situatii reale, mai vechi si mai noi, in care ,,te-ai prapadit de ras". Nu ezita sa razi si acum. Imagineaza-ti acum o situatie ilara, pentru a-ti starni sincer rasul. Te poate ajuta in acest sens partenerul tau de discutie. Incercati sa discutati despre acest lucru, radeti, permiteti-i corpului satresalte, sa vibreze. chicotiti. Rasul ne vindeca (chiar si la nivel fiziologic), ne permite sa ne relaxam, sa dobandim o noua perspective asupra fenomenelor. Asadar, savureaza cat poti ,,spectacolul rasului".
Psihologie
2 7
Lectia 28
Exercifiul 6: ,,Bocitoarele"
Nu uita nici de plans. Nu-ti retine lacrimile care doresc sa curga. Retinandu-le, poti crea blocari energetice. Nu-i nimir r^ij Tn plans, mai ourand in blocarea
lui. Plansul permite alinarea. Nu te teme ca nu vei putea sa te opresti. Nu face acest exercitiu singur, ci incearca sa plangi in prezenta cuiva pe care il iubesti. Nu lasa insa intregul context necontrolat. Insista ca persoana apropiata sa nu-ti aline plansul, sa nu te roage sa nu mai plangi. Roag-o sa accepte lacrimile, fara a te intreba de ce plangi. Nu trebuie sa plangi dintr-un motiv anume, poti plange in mod natural, asa cum respiri. Cand ai plans ultima data? In prezenta cui? Nu-ti face probleme din aceasta cauza, te asigur ca adultul care se dezvolta se afla deseori in rolul ,,bocitoarelor". Daca nu ai dificultati in dezvaluirea lacrimilor, probabil un exercitiu potrivit pentru tine este eel care urmeaza, numit ,,Maniosul". Exercitiul 7: ,,Maniosul"
.1
8 H21 ^ ^ fie constienta de ceea ce simte si sa nu poata nici macar sa defmeasca dispozitia sa. Iti amintesti ca am vorbit despre educarea fetitelor obisnuite sa planga, / \ sa. amnes ca am vor espre eucarea e e o r o s n u e sa panga, V ^V dar nu sa se infurie, si a baietilor invatati sa procedeze invers (,,emotii-radiera").
Furia ca emotie se manifests la fiecare om, in fiecare etapa de dezvoltare. Adesea este bine ascunsa, fund insotita de un mecanism de aparare care genereaza reactii contrare. Se intampla, de asemenea, ca persoana sa nu
incearca sa constientizezi furia ta, existenta in mod natural. Te rog sa o deosebesti de ostilitate si de violenta. Incearca sa strigi, sa mototolesti o bucata de hartie, sa o rupi bucatele, sa sari. Te rog sa observi cata forta exista in mania ta, cata energie trebuie sa absoarba inabusirea ei. Poate ca aceasta energie ar merita sa fie canalizata in alt fell? Intelegi cauzele pentru care te infurii in fiecare zi? Nu uita ca nu furia este nociva, ci modul in care se manifests. Daca starea ta de furie are un caracter distructiv pentru tine, incearca sa ocolesti situatiile care o determina sau sa-ti selectezi activ emotiile, prin reinterpretarea evenimentelor sau printr-o gandire pozitiva, insotita de structurarea sentimentului propriei valori.
Despre intelectul nostru

Creierul nostru cuprinde circa un trilion de celule nervoase, dintre care o suta de bilioane sunt celule active, iar noua sute sunt celule cu functie de hranire si de aparare. Eficienta intelectului, ritmul invatarii, al memorarii, al reproducerii materialului memorat sunt dependente nu atat de numarul acestor celule, cat de
numarul conexiunilor posibile dintre ele, practic infinit.

28 Psihologie
Capitol XI
Acestea sunt conexiuni potentiate. In mod activ, noi folosim un procent foarte mic al acestora, aproximativ 5%, iar unii specialist} sugereaza un procent si mai mic. Cum poti interveni asupra propriului intelect?
Ar trebui sa inlaturi barierele si restrictiile - atitudinea nefasta, increderea in esec. In stare de stres, se blocheaza fluxul de informatii lanivelul creierului tau.
Este favorabila sustinerea motivatiei pentru dezvoltarea intelectului, adica formularea raspunsului clar la intrebarea ,,de ce" si ,,ce" dorim sa obtinem in aceasta directie. De asemenea, ar trebui sa-ti vizualizezi cat mai des succesul si, pe aceasta baza, sa inveti sa-ti reprezinti realizarile. Pentru a optimiza activitatea sistemului tau nervos, ar trebui sa angajezi in aceasta activitate toate simturile. Este bine totodata sa valorifici cat mai frecvent starea de receptare intelectuala sporita. Aceasta stare de maxima eficienta intelectuala apare la om inainte si dupa ce se trezeste, in timp ce desfasoara o activitate relativ automatizata un timp indelungat (de exemplu conducerea automobilului), in timp ce asculta piese muzicale baroce, monotone. Poti valorifica aceste momente prin insusireaunor informatii noi, chiar foarte complexe, pe care intelectul le absoarbe, in acest caz, ,,asemeni unui burete".
- ce,im KOI' l>m& fan eeim KO/ ma. -
Actiunea creierului la nivel optim intensifies totodata starea de relaxare. Asadar, foloseste toate tehnicile pe care le cunosti sau pe care le-ai exersat in mod creativ. De asemenea, o influenta favorabila o are integrarea acthitatii ambelor emisfere cerebrale.
Daca te preocupa aceasta tema, ai putea valorifica si alte modalitati de insusire rapida a cunostintelor, precum mnemotehnicile. Un ajutor util in acest sens iti poate fi cursul de ,,Tehnici de invatare rapida" elaborat de Institutul EUROCOR.
Psihologie
29
Lecjia 28
Iti mentii convingerea ca intelectul este un etalon valoric adecvat pentru aprecierea indivizilor? Dupa cum iti amintesti, am vorbit anterior despre acest lucru in cadrul cursului nostru. _________ Sa trecem acum la celelalte dimensiuni ale manifested! noastre.
Ce inseamna ,,a te dezvolta spiritual"?

Din punct de vedere spiritual, eel mai important aspect este cautarea si descoperirea valoril Doresti sa te autorealizezi. Adesea, rezolvarea acestei probleme consta in a ne umple viata cu valori false si trecatoare. Tanjim dupa realizari rapide, dupa rezultate imediate. S-ar putea sa fi exagerat lucrurile, dar, in esenta, multi oameni actioneaza astfel. Cel mai adesea, pentru scurt timp. Inspiratiile rapide se consuma brusc. Este regretabil, dar multi oameni isi percep posibilitatile si potentialul de dezvoltare ca pe ceva care poate straluci ca flacara unei brichete. Care sunt valorile umane necesare dezvoltarii personale? Aceste valori slujesc viata, sunt durabile. Valoarea este definita ca un aspect dezirabil, pretios pentru oameni. Dar pentru ce fel de oameni? Pentru toti? Oare este posibil? Te rog sa te gandesti o clipa la aceste lucruri. Frumusetea, dreptatea... Valori de tipul acesta servesc ca repere pentru indivizi si pentru colectivitati. Trebuie sa existe anumite conditii pentru ca valorile sa fie asimilate de catre o persoana, astfel meat sa poata influenta modul ei de a gandi, simtirea si conduita acesteia. In realitate, utilizam cunostinte referitoare la valorile preferate intr-un mediu anume, nu valori pe deplin asimilate de catre omul concret. Asimilarea valorilor necesita o traire personala, o experienta a proiectarii valorii respective de catre noi insine sau de catre altcineva cu care ne aflam intr-o relatie stransa, chiar daca este vorba despre un personaj literar. Uneori, circumstante intamplatoare descopera oamenilor adevaratele lor valori. Tot astfel pot iesi la iveala atitudini distinctive sau patologice. Poti da cateva exemple in acest sens? Nu uita ca, matur fiind, nu te poti limita doar la reproducerea valorilor care ti-au fost prezentate. Poti cauta activ noi valori, consolidandu-le pe cele la care tii cu adevarat. Eiercitiul 8: Imbratiseaza-te! , Stai cu genunchii usor indoiti si tine picioarele usor departate. Atinge-ti fata, ceafa, bratele, ombilicul cu o mana, iar cu cealalta, cutia toracica. Leagana-te usor. Incearca sa imprimi corpului o miscare usoara de rasucire, fara a ridica talpile de pe podea. Poti inchide ochii. Daca doresti, ofteaza. Dupa o clipa, incearca sa-ti imbratisezi trunchiul, sprijinindu-ti obrazul pe umar. Cu o palma iti poti cuprinde capul, iar cu cealalta, talia. Gandeste-te la tine. Repeta, mai intai in gand, apoi cu voce tare: Sunt ofiintd minunatd, irepetabild, ma iubesc in totalitate, imi ofer sprijin si respect, am incredere in mine. Lucreaza astfel timp de cinci minute, fara intrerupere. Incearca sa rostesti cuvintele din ce in ce mai tare. Poti incerca chiar sa le canti.
30 Psihologie
Capitol XI
Fii propriul tau prieten, ,,asaza-te" pe propriii tai genunchi! Fa ca trairea aceasta sa fie pentru tine la fel de puternica si de reala ca atunci cand iti mangai propria piele cu mana. Aceasta experienta iti va ramane in minte si vei putea reveni la ea ori de cate ori vei simti nevoia. PfoCesul de a-ti oferi singur ceva, de a te alimenta din resursele iubirii neconditionate este un proces minunat. Fii bun cu tine, fiindca iti esti persoana cea mai apropiata. Ingrijeste-te de binele tau, fiindca a te inconjura de dragoste este o obligatie fata de tine insuti si fata de lume. Aceasta recompensa pentru nimic ne ofera forta pentru a depasi cele mai grele si mai aspre conditii, pentru a ne dezvolta cat mai mult, tinand seama insa totdeauna de posibilitati.
(11(10)
O conditie indispensabila a dezvoltarii personale este acceptarea de sine. Poti reveni la materialul lectiei 11. Apropie-te de tine ca un prieten care te iubeste si te respecta doar fiindca existi, ca un amic care crede ca ceea ce faci este bine, fara a-ti face complimente ieftine, fara a te alina prefacut. El te iubeste si, in acelasi timp, este exigent! Fii sensibil la posibilitatile tale. In felul acesta vei putea actiona la un nivel superior, fara efort, fara a avea sentimentul dezamagirii si al neimplinirii. Exercitiul 9: Staijos! Te rog sa-ti amintesti de ultimele cateva zile. Gandeste-te la problemele pe care le-ai rezolvat, la intalnirile cu oamenii, la actiunile la care ai participat si la problemele pe care, dupa tine, nu le-ai rezolvat satisfacator. Analizeaza detaliile insucceselor tale, dar fara a te concentra asupra estimarii propriei persoane, ci asupra intelegerii desfasurarii evenimentelor si a propriilor actiuni. Acest exercitiu este foarte dificil. Rareori reuseste cineva sa-si descrie comportamentul fara aprecieri negative la adresa sa. Tu ai reusit? Nu ai dat raspunderea pentru faptele proprii pe altcineva? Acesta nu este o cale favorabila dezvoltarii. Iti poti descrie trairile, doar cu conditia de a te abtine de la aprecieri negative. In urmatoarea etapa, analizeaza-ti insuccesele, nu face aprecieri. Formuleaza concluzii constructive la nivelul actiunii. Invata fara sa disperi.
Nufl dascdlul tau exigent. Lupta cu tine insuti nu are sens.
In procesul dezvoltarii personale, deosebit de importante par a fi identificarea si extinderea dimensiunilor puternice ale propriei personalitati. Acestea sunt insusiri, aspiratii, sentimente, comportamente, priceperi pe care le pretuiesti tu insuti si care iti ofera sentimentul de sustinere. Datorita lor poti fi sigur pe tine. Le accepti in totalitate, iti aduc multa bucurie si satisfactie. Nu exista oameni care sa nu aiba puncte tari, insa descoperirea acestora ne creeaza numeroase dificultati. Exista persoane care neaga complet prezenta unor asemenea laturi. Pentru a ajunge la ele, unii trebuie sa lupte impotriva stereotipurilor si a prejudecatilor.
Invata sa descoperi in tine prietenul si aliatul care te ajutd in procesul dezvoltarii personale.
Psihologie
31
Lectia 28
Despre caracter
Modelarea fiecaruia dintre noi nu consta doar in exersarea solitara a vointei puternice, a autodisciplinei si in dezvoltarea anumitor insusiri, asa cum un sculptor modeleaza o figura din argila sau din piatra. Multi oameni, dorind sa determine anumite schimbari in ei insisi, sunt tentati sa vada in ei un adversar care ar trebui combatut si invins. Si tu lupti cu lenea, cu tentatia de a manca mult sau de a intarzia! Te rog sa nu faci asta! Accepta-le ca pe culoarea ochilor, daca, dupa tine, ele constituie aspecte care nu se subordoneaza vointei tale. Fa din deprinderile tale un lucru bun. Foloseste-le in mod optim. Sfasierea launtrica si lupta cu tine insuti absorb multa energie. Aceasta constituie, de fapt, un impediment important in procesul dezvoltarii. Intelegi despre ce este vorba? Este important sa lupti cu ceea ce poti schimba, sa suporti cu demnitate ceea ce nu poti schimba si sa stii sa deosebesti aceste dona aspecte. Partile noastre tari sunt apreciate absolut subiectiv si nu trebuie sa se identifice cu trasaturile pozitive, universale ale oamenilor. Cine a spus, de exemplu, ca trezitul dimineata devreme este mai putin suportabil decat culcatul tarziu? Cine anume hotaraste ca inclinarea spre visare ar fi un defect sau o calitate? Cine stabileste ca sociabilitatea ar fi o valoare sau ceva nefavorabil? Tu insuti! Poti dobandi o sustinere interioara in sens psihologic tocmai datorita unei anumite abilitati care ar putea fi apreciata negativ de catre ceilalti oameni. Partile tari subiectiv servesc sporirii increderii in tine, iti permit sa-ti mentii increderea in posibilitatea de a depasi situatiile dificile si iti ofera puncte de sprijin in actiunile tale, dar nu reprezinta repere universale ale aspiratiilor omenesti. Poti revedea lectiile 15 si 18; elementele acestor lectii iti vor fi utile atunci cand vei rezolva sarcinile referitoare la propriul tau sistem de valori.
An o farm mfntntta, o jwtwa o Mala sup fa, o u/(tura swatoasa.,..
32
Psihologie
Capitol XI
Exercitiul 10: Foloseste exemplul lui Demos fene!

Te rog sa aduni cat mai multe exemple interesante, din viata, film, literature, din experienta personala, din care sa reiasa efortul desfasurat intr-o directie
care ar putea ti numita structurarea caracterului.

Iti amintesti ca Demostene a invatat sa vorbeasca tare si clar multimii de cetateni, exersand cu pietre in gura? Poti trimite materialul ca tema pentru acasa, daca il consideri relevant pentru dezvoltarea ta. Bdlbdireapoatefi vindecata doar la militari si la cdlugdri - spun majoritatea specialistilor in logopedie. Tu ce crezi, asa este? Fireste, o munca atat de chinuitoare este, in general, posibila si chiar pe deplin eficienta, dar absoarbe multa energie, fiind efectuata intr-o armosfera de constrangere, necesita disciplina si consecventa. Efectul final este indepartat in timp, iar omul nu lucreaza cu bucurie si nici usor, ci cu sentimentul obligatiei. El isi antreneaza vointa si se apreciaza pe sine in mod negativ. Probabil, chiar in conditiile in care obtine rezultatul dorit, el nu-si schimba modul de autoapreciere. Ar merita sa procedeze altfel?
V^
Despre fetita cu deflciente de vedere

O fetita care vedea bine cu un ochi, dar cu mari dificultati de vedere la celalalt ochi, si-a compensat deficienta, dobandind toate abilitatile necesare: se misca cu usurinta intr-un mediu necunoscut, citea cursiv, cosea, impletea, desena si mergea cu patinele si cu bicicleta. ^_^ Fetita a reusit toate aceste performante datorita familiei care a crescut-o spunandu-i permanent ca poate face tot ce isi doreste. I se spunea ca nu este obligata la nimic, ca poate face ce optiuni vrea si ca va suporta consecintele optiunilor proprii. Nu ti se pare ca aceasta strategic ofera mai multe bucurii?
Alegerea propriului drum

Poti trai o viata plina, in masura in care esti in stare sa gasesti toata gama de mijloace cu ajutorul carora poti concretiza, metaforiza sau exprima in alt fel experienta si sentimentele tale. Viata omului poate deveni plata, trista si monotona. In dorinta nebuna de a cuprinde tot ce se poate in viata, ne comportam uneori ca niste turisti care fotografiaza totul, fara a observa ceva. Putem sa ne extindem prea mult sau sa ne restrangem exagerat, privind universul inconjurator la microscop. In acest secol al specializarilor exists primejdia de a ne limita viata. Beneficiem de confortul competentelor noastre specializate si alunecam ~~~ spre constiintaingustorientata.
>^^-' _____________________________^_m__f____________________ ._.-.._.-._-.,._-._.,-._,.... ------
Psihologie
33
Lectia 28
Viata alcatuita din legaturi limitate cu lumea aduce cu sine posibilitatea minima de a fi creativ. Creativitatea nu se armonizeaza cu lipsa de experienta,, nu se poate dezvolta pe un sol steril. Creativitatea este una dintre manifestarile nevoii de implinire a vietii. In procesul de creatie valorificam atat surse ale personalitatii, cat si surse arhetipale. Considerarea artei ca activitate profesionala si ca disciplina academica, dezvoltarea muzeelor, a galeriilor, a salilor de concert au facut ca arta sa fie vazuta ca activitate a oamenilor instruiti in domeniu. Un specialist afirma ca: Atat oamenii simpli, cat si cei instruiti preconizeazd, indiferent de ce anume inseamna arta, ca aceasta este o activitate specializedsau profesionala, care nu se refer a la omul de rand. Nu uita ca nevoia de a crea este esentiala pentru toti indivizii, la fel ca respiratia si ca iubirea. Fii, asadar, creativ!
Cunoasterea de sine si viziunea asupra lumii

Avem nevoie de curiozitate vesela si de disciplina pentru a incepe si continua procesul dezvoltarii personale. Pentru a putea schimba ceva cu rost, trebuie sa dobandim orientarea preliminara referitoare la ceea ce se petrece in noi si in jurul nostru. Cunoasterea reprezinta un proces activ, un proces care nu se incheie niciodata. Cunoasterea deschisa inseamna disponibilitatea de a cauta permanent informatii si experiente. De asemenea, inseamna si disponibilitatea de a abandona, de a ne desparti de balastul inutil al prejudecatilor si al resentimentelor. Ea necesita verificarea justetei vechilor judecati, precum si a celor despre propria persoana. Incearca sa intelegi tu insuti ca judecatile tale sunt si vor fi subiective, ca un indicator al maturitatii il constituie capacitatea de a distinge faptele observate de atitudinea fata de acestea. Cunoasterea eficienta a sinelui si a lumii incepe din momentul in care incepi sa-ti dai seama de ceea ce recepteaza simturile tale, de ceea ce simti la nivel emotional, de ganduri si de intuitie.
Invatarea bazata pe experienta personala

Invatarea activa, motivata de cerintele realizarii de sine, are loc numai atunci cand omul este constient de forta sa si de posibilitatea de a descoperi ceva.
34
Psihologie
Capitol XI
Are loc atunci o trecere gradata de la reprezentarea prin incordarea muschilor pana la eliberare, permitand persoanei sa dobandeasca reprezentarea propriului viitor. Treptat, incepem sa apreciem valoarea acestui proces pentru noi insine. Acest mod de invatare nu este impus nimanui, nu este pasiv, datorat influentei parintilor, profesorilor, terapeutilor, cu un scop neclar pentru noi sau chiar ascuns, in care avem rol de obiect, ci este vorba despre procesul invatarii in care esti tu insuti subiect. Este important sa mveti sa apredezi si sa te bucuri deputerea ta de a te schimba in directia propriei dezvoltdrL Este vorba de a te bucura din plin de ceea ce exista in momentul prezent. Parcurgerea vietii consta din imbinarea dintre a fi prezent, a folosi tot ce este realizabil si a admite in acelasi timp schimbarea scenariului. Riscul stagnarii consta in a tine cu tarie la ceea ce ai, la atitudinea de ,,harciog", in ,,devorarea" a tot ceea ce este in jur, fara o asimilare concomitenta. Este foarte important ca, pe traiectoria dezvoltarii fiecaruia dintre noi, persoanele importante sa fie considerate drept catalizatori, nu surse invariabile ale cunoasterii. Un specialist afirma: Dacd un om cdntd, dar nupoate cdnta mai tare, si vine un alt om, carepoate sa cdnte mai tare decat primul si canto, impreund cu el, atunci si primul om va incepe sdcdnte mai tare. In aceasta constd secretul legdturii spirituale dintre oameni. Cu siguranta ca eel care te ajuta sa te dezvolti nu si-a incheiat procesul propriei sale dezvoltari. Nu exista oameni perfecti. Regreti? Cauta dascali intelepti. Un dascdl intelept nu te invitdla tezaurul intelepciunii sale, ci iti aratdmai curdnd calea spre imbogdtirea tezauruluipropriu. (K. Gibran)
Psihologie
35
Lectia 28 ,_. >0 A (ZZ-j") I '

/
In ce consta imbunatatirea parerii despre sine? Daca doresti, poti sa te intorci, in acest context, la reflectiile despre rolul elevului si
, , . , . , . '
al profesorului, din lectia 22.

In incheiere, iti propun inca doua indicatii interesante.
Daca nu-ti iese ceva, intreaba-te cum poti face acest lucru in alt fel. Incearca sa faci ceva nou, daca ceea ce faci nu-ti reuseste. Oamenii procedeaza foarte des intr-un mod uluitor. Daca ceva este ineficient si nu le reuseste, ei reiau activitatea respectiva cu si mai multa staruinta, cu si mai multa ^^ ,, ,^ .___ f 5(21) ) intensitate.Itiamintestica.acestprocessenumestefixitate? Gandeste-te daca ceva care este ineficient are sansa de a deveni eficient maine sau peste o saptamana. Este absurd! Asadar, in loc sa spui ceva pentru a mia oara, nu mai spune nimic. Pasivitatea inseamna si ea o oarecare schimbare si, in loc sa folosesti aceleasi manifestari ineficiente, nascoceste altceva.
Nu ramane la modalitatile vechi si verificate, desi ineficiente. Te rog sa faci altceva. Progresul va fi vizibil.
lata si cealalta indicatie, exprimata de R. Sandier si J. Grinder: Tu dispui de uriase resurse, a cdror existentd, constient, nici mdcar nu este bdnuitd. Tepoti surprinde pe tine insutisipe toti ceilalti.
Dezvoltarea, ca proces al devenirii, necesita efort. Este insa un efort imbucurator. Nu este vorba aici de efecte, de rezultate masurabile, ci de procesul insusi. Pentru om este esentiala posibilitatea de a se alimenta cu bucurie si cu energie din desfasurarea procesului dezvoltarii. Este bine sa te simti animat de posibilitati necunoscute, ascunse sub aspectele vietii cotidiene. Cauta caile care due spre zonele necunoscute ale omului. Fii ca un copil
36 Psihologie
Despre evolujia personala si despre realizarea de sine
Capitol XI
fara prejudecati, examineaza creativ chiar si situatiile cele mai firesti. Nu trata insusirile tale, comportamentele si reactiile ca pe ceva sigur. Pastreaza-ti curiozitatea fata de tine insuti, cauta claritatea, implica-te. Dezvoltarea ta personala este strans legata de producerea de schimbari in mediul inconjurator. Preocuparea fata de propria dezvoltare nu este, in ciuda aparentelor, o actiune egocentrica, ci poate conduce la dezvoltarea si la imbogatirea mediului in care traiesti. Implicarea in modelarea mediului propriu, astfel meat acesta sa devina un loc prielnic pentru viata sanatoasa si pentru dezvoltarea personala, reprezinta o cale cu sens, desi dificila. Dezvoltandu-te tu insuti, favorizezi dezvoltarea celor apropiati si a prietenilor. Inainte de a ne desparti, iti propun sa analizezi urmatoarele citate: Fiecare are posibilitatea de a atinge orice scop, de a-si realiza orice vis. Ceea ce ne lipseste sunt doar cunostintele, priceperile, exercitiulsi intuitia de afolosi ceea ce avem. (M. Twain) Tot ceea ce extinde sferaposibilitatilor umane, tot ce aratdomului capoate infdptui ceea ce i sepdrea o imposibilitate este extrem depretios. (B. Johnson) In om se a/Id intreaga lume si, dacdstii cum sdprivesti si sa inveti, se va ivi de la sine usa si te vei trezi cu cheia inpropriile mdini. (Krishnamurti)
Psihologie
37

Psihologie Lectia 27 + 28

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Psihologie Lectia 27 + 28

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

LECTIA 27

De ce anume depinde valorificarea potentialului propriu?

De ce anume depinde valorificarea potentialului propriu?

Despre evolutia personals si despre realizarea de sine

Exercitiul 1: Cdutand acul in carulcufan

De ce anume depinde valorificarea potentialului propriu?

Si oorir&a. ?K co& este o opt/we.

Despre evolutia personala si despre realizarea de sine

Exercitiul 2: ,,Navigatorul" si ,,ancoratul" - doua portrete

De ce anume depinde valorificarea potentialului propriu?

Despre evolutia personals si despre realizarea de sine

Exercitiul 4: Despre inflorire sail uscare

Ce trebuie sa intelegem prin ,,schimbare"?

De ce anume depinde valorificarea potentialului propriu?

Despre evolutia personala si despre realizarea de sine

De ce anume depinde valorificarea potentialului propriu?

Teorii referitoare la dezvoltare

Despre evolutia personals si despre realizarea de sine

De ce anume depinde valorificarea potentialului propriu?

Despre evolutia personals si despre realizarea de sine

De ce anume depinde valorificarea potentialului propriu?

Despre evolutia personals si despre realizarea de sine

Piramida nevoilor dupa Maslow

De ce anume depinde valorificarea potentialului propriu?

Despre evolutia personals si despre realizarea de sine

De ce anume depinde valorificarea potentialului propriu?

Despre evolutia personala si despre realizarea de sine

De ce anume depinde valorificarea potentialului propriu?

Despre evolutia personala si despre realizarea de sine

In ce consta imbunatatirea parerii despre sine?

Despre evolutia personala si despre realizarea de sine

Cum ai luat hotararea cu privire la dezvoltarea personala?

Exercitiul 1: Un mars de-u lungul prapastiei sau oplimbare la sosea?

In ce consta imbunatatirea parerii despre sine?

Despre evolutia personals si despre realizarea de sine

bucati de lemn de lungimi diferite.

Manifestarea la nivelul organismului

In ce consta imbunatafirea parerii despre sine?

Ce poti spune despre emotiile tale?

Despre evolutia personals si despre realizarea de sine

In ce consta imbunatatirea parerii despre sine?

Despre intelectul nostru

numarul conexiunilor posibile dintre ele, practic infinit.

Despre evolutia personala si despre realizarea de sine

- ce,im KOI' l>m& fan eeim KO/ ma. -

In ce consta imbunatatirea parerii despre sine?

Ce inseamna ,,a te dezvolta spiritual"?

Despre evolutia personals si despre realizarea de sine

In ce consta imbunatatirea parerii despre sine?

An o farm mfntntta, o jwtwa o Mala sup fa, o u/(tura swatoasa.,..

Despre evolutia personala si despre realizarea de sine

Exercitiul 10: Foloseste exemplul lui Demos fene!

care ar putea ti numita structurarea caracterului.

Despre fetita cu deflciente de vedere

Alegerea propriului drum

In ce consta imbunatatirea parerii despre sine?

Cunoasterea de sine si viziunea asupra lumii

Invatarea bazata pe experienta personala

Despre evolutia personala si despre realizarea de sine

Lectia 28 ,_. >0 A (ZZ-j") I '

al profesorului, din lectia 22.

Despre evolujia personala si despre realizarea de sine

You might also like