Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
39Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Logica Computationala

Logica Computationala

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 3,744 |Likes:
Published by RalLu
Sinteza:::LOGICA COMPUTATIONALA
Sinteza:::LOGICA COMPUTATIONALA

More info:

Published by: RalLu on Mar 24, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/28/2013

pdf

text

original

 
 NOTIUNI INTRODUCTIVEGândire
- proces psihic de reflectare a însuşirilor esenţiale şi generaleale obiectelor şi fenomenelor, a reliilor dintre acestea, prinintermediul noţiunilor, judecăţilor şi raţionamentelor. [Definiedescriptiv-explicativă;
Zlate M
. -
 Psihologia mecanismelor cognitive
; EdituraPolirom 1999; pag. 235]
Gândire
- sistem ordonat de operaţii de prelucrare, interpretare şivalorificare a informaţiilor, bazat pe principiile abstractizării,generalizării şi anticipării şi subordonat sarcinii alegerii alternativeioptime din mulţimea celor posibile. [Definiţie operaţională;
Golu M. ,Dicu A.
-
 Introducere în psihologie
; Editura Ştiinţifică 1
975, pag. 139]Ipostaze ale gândirii [
Richard E. Mayer
– 
Thinking, Problem Solving, Cognition
; W.H.Freeman & Co, New York, 1992]:
gândirea este cognitivă, dar este inferată din comportament, eaapare intern în minte sau în sistemul cognitiv, însă trebuieinferată indirect;gândirea este un proces care implică o manipulare sau un set deoperaţii asupra cunoştiinţelor din sistemul cognitiv;gândirea este direcţională şi rezultă în comportamentul care rezolvăo problemă sau este orientat către soluţie
Sunt considerate unelte ale gândirii [
Bernstein D.A., Roy E.J., Srull T.K. & WickensC.D.
(1991), du
Zlate M.
]: conceptele, propoziţiile, silogismele,modelele mintale, scenariile, cuvintele, imaginile, algoritmii şieuristicile.Unităţile de bază ale gândir
ii [
Zlate M.
] sunt:
imaginea
(reprezentare mintală a unui obiect - unitate primitivă agândirii);
 simbolul 
(unitate abstractă a gândirii ce redă obiectul,evenimentul, calitatea; cel mai simplu simbol este cuvântul);
conceptul 
(eticheta pusă unei
clase de obiecte);
 prototipul 
(exemplu ce ilustrează un concept);
operaţia
(acţiune reversibilă utilizată în formarea conceptelorsau la rezolvarea problemelor);
regula
sau
legea
(cea mai complexă unitate a gândirii; o relaţie între
 
două sau mai m
ulte concepte).
Limbajul poate fi privit ca funcţie de utilizare a limbii în raporturile cuceilalţi oameni. Limba este un ansamblu de semne cu ajutorul cărorase poate comunica. Se distinge un vocabular, o mulţime de cuvinte şioperaţii asupra cuvintelor
.
Limba naturală (maternă sau nu) este utilă în experienţa cotidiană.Limba artificală este creată de specialişti - limbajul artificial, pentru ase comunica, cu ajutorul unităţilor de bază ale gândirii, ceea ce segândeşte, cum se gândeşte etc.
Unul sau m
ai multe cuvinte ale unei limbi [pentru comunicare] seconstituie într-o propoziţie. Propoziţiile comunică întrebări, ordine,dorinţe, dar şi cunoştinţe. Cele care comunică cunoştinţe sunt numite
 propoziţii cognitive
.Propozitiile cognitive pot fi
adevarate
,
 false
sau
 probabile
!
O propozie cognitivă este adevărată numai dacă informaţia(cunoştinţa) pe care o exprimă corespunde stării de fapt despre care sevorbeşte [exemplu: Tabla are o formă dreptunghiulară
].
Propoziţia cognitivă este falsă dacă ceea ce ea susţine nu corespundeunei stări de fapt [exemplu:
Toate triunghiurile dreptunghice sunt isoscele].
Propozia cognitivă este probabilă danu poate fi stabilit niciadevărul şi nici falsitatea propoziţiei [exemplu: Numărul numerelor întregi e
ste impar].
&Iicrc;n final recomandăm reamintirea următoarelor principii ale logicii:
, 
,
, 
,
,
,
, inferenţe deductive,inferenţe inductive
. 
INTRODUCERE IN LOGICA SIMBOLICA
Descrierea unui proces algoritmic presupune, în multe momente,precizarea unor expresii logice care să direcţioneze procesul deprelucrare. Aceste expresii trebuie să precizeze corect condiţiile caretrebuie îndeplinite, dar să fie simplu de evaluat. Prin urmare,cunoaşterea bazelor logicii matematice şi a regulilor de calcul utile însimplificarea expresiilor logice este obligatorie pentru oriceprogramator
. Nu es
te suficient să fie rescrise, în limbajul de programare, expresiilelogice formulate conform logicii limbajului natural. Pe de altă parte,pentru a se elabora algoritmi specifici unui domeniu concret,capacitatea de a găndi logic este o necesitate.
 
Elementul principal al logicii matematice este
enunţul
. Enunţul este un
asamblaj
de semne susceptibil de a purta informatii, în care putem distinge douăpărţi fundamentale cu funcţii specifice: subiectul (subiectele) şi parteapredicativă.
Subiectul
(subiectele)
enunţului reprezinentitatea(entităţile) din enunţ despre care se comunică ceva. Ceea ce rămânedupă eliminarea tuturor subiectelor este
partea predicativă
. Parteapredicativă este unică, dar un enunţ poate avea unul sau mai multesubiecte. Subiectele unui enunţ pot fi determinate sau nu. Dacă toatesubiectele unui enunţ sunt determinate avem de-a face cu o
propoziţie
, în caz contrar enunţul se numeşte
 predicat
. Subiectelenedeterminate se numesc
variabile libere
.
Enunţul
Secvenţa 1, 3, 5, 10, 11, 17 este crescătoare
este opropoziţie.Enunţul
(
 x
-1)(
 x
+3) > 0
este un predicat cu variabila liberă
 x
.Din alt punct de vedere se disting
enunţuri atomice
(sau simple) şi
enunţuri compuse
.
Enunţurile compuse sunt acele enunţuri care se obţin din alte enunţurifolosind:
operatori logici
- ¬ (
non
), ٨ (
şi
,
and
), ٧ (
sau
,
or
), → (
dacă ... atunci ...
,
if ... then ...
), ↔ (
dacă şi numai dacă
,
if and only if 
);
cuantificatori
-
(
oricare (ar fi)
),
(
există (cel puţin)
 
);
simbolurile
(
şi
)
pentru a specifica modul de structurare a unui enunţcompus, atunci când nu sunt stabilite alte reguli. Toate celelalte enunţuri sunt considerate atomice sau simple.Un enunţ compus format numai cu propoziţii (numite şi
constante propoz
iţionale
) dă naştere tot la o propoziţie. Dacă un enunţ conţine
variabile propoziţionale
(simboluri care pot fi substituite cuconstante propoziţionale), atunci enunţul se mai numeşte şi
formăpropoziţională
. De fapt o formă propoziţională este o un predicat cuvariabile libere propoziţii.În cele ce urmează vom nota cu
 A, B
, ... constantele propoziţionale, iarcu
 p, q,
, ... variabilele propoziţionale. Prin
 P, Q, R
, ... vom notaenunţurile, indiferent de natura lor
.

Activity (39)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Iasmina Florea liked this
crocoali liked this
crocoali liked this
Iulia Chip liked this
schnelle_gazelle liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->