Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword or section
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
54422548 Metodica Predarii Stiintelor Economice

54422548 Metodica Predarii Stiintelor Economice

Ratings: (0)|Views: 14 |Likes:
Published by marinaxmarina
metodica
metodica

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: marinaxmarina on Apr 15, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/06/2014

pdf

text

original

 
 1 
METODICA PRED
Ă
RII
Ş
TIIN
Ţ
ELOR ECONOMICECAPITOLUL IDIDACTICA GENERAL
Ă
 
Ş
I DIDACTICILE SPECIALEI.1. Factori ai dezvolt
ă
rii
ş
i diversific
ă
rii
ş
tiin
ţ
elor educa
ţ
iei
Evolu
ţ
ia lumii contemporane oblig
ă
cercetarea educa
ţ
ional
ă
s
ă
-
ş
i dep
ăş
easc
ă
 mereu limitele, con
ţ
inuturile, procedeele
ş
i filosofia educa
ţ
iei fiind mereu în mi
ş
care.Dezvoltarea se va produce prin educa
ţ
ie, sau nu va avea loc, spunea George V
ă
ideanu în
 Educa
 ţ 
ia la frontiera dintre milenii
. Educa
ţ
ia încearc
ă
s
ă
ă
spund
ă
la cerin
ţ
ele dezvolt
ă
riisociale prin dou
ă
direc
ţ
ii, cea a con
ţ
inuturilor educa
ţ
ionale – care impune elaborareacurricumului
ş
i cea a filosofiei educa
ţ
iei – care prive
ş
te orientarea, dimensionarea
ş
iregândirea proceselor educa
ţ
ionale, totul pentru cât mai buna integrare a tinerei genera
ţ
iiîntr-o lume din ce în ce mai complex
ă
 
ş
i mai dinamic
ă
. Problemele lumii în care tr 
ă
im,criz
ă
a mediului, globalizarea, s
ă
ă
cia,
ş
omajul, e
ş
ecul social, egalitatea
ş
anselor,drepturile omului, democra
ţ
ia
ş
.a.m.d., au devenit probleme ale
ş
tiin
ţ
elor educa
ţ
iei, carele-au integrat în ceea ce poart
ă
denumirea de „noile educa
ţ
ii”.„Noile educa
ţ
ii”, cum ar fi
educa
 ţ 
ia
pentru
mediu
, pentru
 participare
 ş
idemocra
 ţ 
ie
, pentru
egalitatea
 ş
anselor 
, pentru
dezvoltare
, pentru a nu enumera decâtcâteva mai semnificative, reprezint
ă
dovada preocup
ă
rii permanente a societ
ăţ
ii
ş
isistemelor educative pentru dep
ăş
irea problemelor lumii contemporane.Inova
ţ
ia permanent
ă
din sânul
ş
tiin
ţ
elor educa
ţ
iei prive
ş
te mai multe aspecte:
d.p.d.v. paradigmatic -
se manifest
ă
o
 
deplasare a aten
ţ
iei dinspre înv
ăţ
are, memorarereproducere a con
ţ
inuturilor, spre înv
ăţ
are permanent
ă
, activ
ă
, asistat
ă
de calculator ceofer 
ă
un nou mod de acces la informa
ţ
ie, în care cuno
ş
tin
ţ
ele nu sunt niciodat
ă
definitive;
 d.p.d.v. material 
–se manifest
ă
o schimbare a bazei materiale, infrastructurii, mijloacelor de înv
ăţă
mânt, materialelor didactice, ast
ă
zi vorbindu-se din ce în ce mai mult deinstruirea cu ajutorul mijloacelor multimedia;
d.p.d.v. strategic sau procedural 
 – semanifest
ă
o schimbare a metodelor, tehnicilor de înv
ăţ
are dar 
ş
i a obiectivelor didactice,accentul mutându-se dinspre cuno
ş
tin
ţ
e spre aptitudini
ş
i deprinderi, de la
a
 ş
ti
la
a face
;
 
 2
d.p.d.v. al rela
 ţ 
iei profesor / elev
, ce tinde s
ă
devin
ă
circular 
ă
, pentru a oferi elevului unrol mult mai activ, în care
ş
i profesorul are ce înv
ăţ
a de la elevi;
d.p.d.v. al disciplinelor de înv
ăţă
mânt 
– curriculum educa
ţ
ional fiind adaptat pe profiluri socio-profesionaleflexibile, astfel încât s
ă
ofere posibilitatea unei educa
ţ
ii adecvate necesit
ăţ
ilor 
ş
i personalit
ăţ
ilor diferite ale tinerei genera
ţ
ii, p
ă
strând totodat
ă
echilibrul între cele dou
ă
 categorii de discipline, de
cultur 
ă
general 
ă
 
ş
i de
 specialitate
.Observ
ă
m c
ă
dezvoltarea
ş
tiin
ţ
elor educa
ţ
iei are loc concomitent cu dezvoltareagândirii îns
ăş
i, a societ
ăţ
ii
ş
i a lumii. Profesorul este în situa
ţ
ia de a înv
ăţ
a permanent, dea-
ş
i reforma strategiile de lucru, metodele
ş
i obiectivele educa
ţ
ionale, pentru a putea ofericelor forma
ţ
i o educa
ţ
ie conform
ă
cu realit
ăţ
ile lumii de azi, de avea o atitudinefavorabil
ă
schimb
ă
rii, pentru a putea forma capacitatea tinerilor de a se adapta la unmediu concuren
ţ
ial dur, în continu
ă
schimbare.
I.2. Sistemul
ş
tiin
ţ
elor educa
ţ
iei
Ş 
tiin
 ţ 
ele educa
 ţ 
iei
alc
ă
tuiesc ast
ă
zi un sistem complex, care s-a format prindeplasarea frontierelor 
ş
tiin
ţ
ei pedagogice spre celelalte
ş
tiin
ţ
e sociale, cum ar fi,antropologia, filosofia, economia, epistemologia, psihologia, sociologia, axiologia etc.Rezultatul acestei deplas
ă
ri îl constituie atât diversificarea
ş
tiin
ţ
elor educa
ţ
iei, prinformarea
ş
tiin
ţ
elor de grani
ţă
(psihologie pedagogic
ă
, sociologia educa
ţ
iei, epistemologie pedagogic
ă
, economia educa
ţ
iei, igien
ă
 
ş
colar 
ă
etc. ), cât
ş
i specializarea teoriei pedagogice pe domenii, con
ţ
inuturi sau etape de vârst
ă
1
(pedagogie general
ă
, pedagogie
ş
colar 
ă
, pedagogie special
ă
, andragogie, pedagogie profesional
ă
, metodicile speciale).Tabloul complex al
ş
tiin
ţ
elor educa
ţ
iei poate fi sistematizat
2
dup
ă
obiectul destudiu astfel:-
 
Ş
tiin
ţ
e care vizeaz
ă
institu
ţ
ia
ş
colar 
ă
: istoria educa
ţ
iei, sociologiaeduca
ţ
iei, demografia
ş
colar 
ă
, economia educa
ţ
iei, pedagogiacomparat
ă
;
1
Constantin Cuco
ş
,
 Pedagogie,
Polirom, Ia
ş
i, 2002, p.20
2
Gaston Mialaret,
 Les Sciences de l 
′   
education,
PUF, Paris, 1976, pp. 45-46
 
 3-
 
Ş
tiin
ţ
e care studiaz
ă
rela
ţ
ia pedagogic
ă
 
ş
i actul educativ: fiziologiaeduca
ţ
iei, psihologia educa
ţ
iei, comunicarea didactic
ă
, didacticilespeciale, metodologia pred
ă
rii,
ş
tiin
ţ
a evalu
ă
rii;-
 
Ş
tiin
ţ
e care privesc evolu
ţ
ia pedagogiei: filosofia educa
ţ
iei,epistemologie pedagogic
ă
, planificarea educa
ţ
iei, teoria modelelor.Domeniile
ş
tiin
ţ
ifice enumerate mai sus au o mare proximitate a sensului prinaceea c
ă
se refer 
ă
la
tot ceea ce prive
 ş
te arta de a înv
ăţ 
a pe al 
 ţ 
ii
, sau
de a forma pe formator 
. De aceea consideram oportun
ă
o succint
ă
prezentare a termenilor.
 Pedagogia general 
ă
 
studiaz
ă
metodologia, legit
ăţ
ile
ş
i principiile generale aeduca
ţ
iei, formele ei, con
ţ
inuturile, strategiile
ş
i metodologiile procesului formativ, ceeace este general, stabil, repetabil în procesul educativ.
 Pedagogia pre
ş
colar 
ă
 
este o subdiviziune a pedagogiei care are ca obiect destudiu principiile
ş
i metodele educa
ţ
iei copilului pre
ş
colar.
 Pedagogia
ş
colar 
ă
 
vizeaz
ă
problematica
ş
i tehnicile educative specifice educa
ţ
ieicopiilor integra
ţ
i într-o forma
ţ
iune
ş
colar 
ă
.
 Andragogia
reprezint
ă
tot o specie a pedagogiei, care se refer 
ă
la metodologiaspecific
ă
a educa
ţ
iei adul
ţ
ilor. Este un termen care se datoreaz
ă
cercet
ă
torului americanLinderman
ş
i asocia
ţ
iei sale, creat
ă
în 1926, în literatura european
ă
denumirea preferat
ă
 fiind de
 pedagogie profesional 
ă
( agricol
ă
, economic
ă
, artistic
ă
, juridic
ă
).
 Pedagogia special 
ă
are ca obiect educa
ţ
ia copiilor cu nevoi speciale, care ies dinsfera normalului sub aspect fizic, psihic sau comportamental.
 Pedagogia comparat 
ă
are ca obiect de studiu asem
ă
n
ă
rile
ş
i deosebirile dintresistemele educative, în aceea
ş
i tar 
ă
dar etape socioculturale diferite, între
ţă
ri diferite etc.
 Psihopedagogia
are ca obiect de studiu principiile generale ale educa
ţ
iei analizatedin perspectiv
ă
psihologic
ă
, mai exact dezvoltarea capacit
ăţ
ii de înv
ăţ
are a copiilor,teoriile înv
ăţă
rii, teoriile motiv
ă
rii pentru înv
ăţ
area eficient
ă
.
 Didactica
este o ramur 
ă
a pedagogiei care studiaz
ă
modalit
ăţ
ile explicite de predare -explicare -evaluare –autoevaluare. Termenul este prin origine etimologic
ă
 sinonim cu cel de pedagogie
3
(
didaskein
în greaca veche înseamn
ă
 
a înv
ăţ 
a
). Diferen
ţ
adintre pedagogie
ş
i didactic
ă
const
ă
în faptul c
ă
prima se refer 
ă
la principiile generale ale
3
Dominique Chalvin,
 Encyclopedie des pedagogies des formation,
ESF, Paris, 1996, p.63

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->