coboara din NNV catre SSE, de [a 160 170 m pina la 90 95 m.

m. Aceasta cadere reflects si caracterul piemontan al clmpiei transpus si in configuratia retelei hidrografice. Vaile mai importante, Vedea si Teleormanul, au I un ci iargi si un sistem de trei terase (5 7 m, 10 12 m, 17 35 m), dintre care cea de 5 7 m are extindere mai mare. C. Ga-vanu-Burdea apare ca o asociere de cimpuri interfluvia le netede, intersectate de vai adinci, insotite de lunci bine dezvoltate.cu aspect de cuioare de vale,in care riurile des -criu nu meroase meandre. Modificarile de cursuri au lasat o suita de martori de eroziune la nivelul cimpului sau al teraselor (Magura cu Liliac, Magura St ejorulu i, Magura Ciu -leu, Movila lu i Ch ir ita etc.). Ci mpurile ce depasesc cu cca 20 m culoarele de vale sint acoperite cu o cuvertura de loess cu o grosime de 5 12 m, in care procesele de tasare au for mat nu meroa se crovuri, unele dintr e acestea cu lacuri (Lacul lui Dintica, L. Popilor, L. Jutuiului etc.). Lunca Dunarii se detaseaza ca o unitate aparte atit prin altitudinile sale mai coborite (20 24 m) cit si prin peisajul sau cu totul aparte. Este constituita dintr -un intins ses aluvi al, mai inSitat prin asocierea grindurilor, cu numeroase mici depre-siuni formate intre grinduri, la exteriorul luncii provenite din vechiie cursuri aie Dunarii. Spre N, sesul aluvial al Dunarii se continua in lungul Oltului si Vedei prin luncile joase si intinse ale acestora. V.V.

PRO CESE GEO MORFOLO G ICE ACT UALE SI DEG RA - DAREA T E R E N U R I L O R . Datorita faptuiui ca relieful jud. Teleorman este alcatuit in totalitate din unit, d e cimpie, cu pant e foarte scazute (1 3%o ' a nivelul cimpurilor interfluviale) si cu o relativa uniformitate climatica, procesele geo morfologice actuale au o activitate moderata, fara deo -sebiri evidente de la o unit, la alta. Diferentierile care apar, atit sub raportul tipurilor, cit si al intensitatii pro -ceselor, sint determinate, pe t ot terit. jud., de for mele de relief care alcatuiesc unit, de cimpie: cimpurile inter fluviale, versantii si luncile. C i m p u r i l e i n t e r f l u v i a l e , ca re ocupa cea mai mare pondere din relieful cimpiei (cca 78/), inregistreaza slabe procese de eroziune, puse in evidenta doar prin pluvicdenudare, in timpul averselor violente de ploaie. Scurgerea de suprafata redusa, datorita pantelor cu valori foarte mici, nu per mite aparitia altor procese de eroziune.. In schi mb , prezenta depo zitelor loessoide, care acopera toa ta suprafata cimpurilor si lipsa drenajului superficial al apelor provenite din ploi si topirea zapezii au conditionat aparitia proceselor de tasare s i for mar ea crovu rilor. Local, acestea pcarta denu mirea de gavan sau padina, In ci mpiile Burnasului si Boi anului, situate in partea de S a jud., frecventa si mari mea crovurilor, ca efect al inten sitatii prcceselor de tasare, sint diferentiate pe trepte de relief. Astfel, pe terasele Dunarii densitatea crovurilor este mar e (pina la 10 crovuri/km 2 ), avind in schimb di mensiuni mici (suprafete de 3 5 ha si adincimi de 1 3 m), asa cu m se re marca in E localita -fii Bragadiru Gavanul lui Mos Mircea, Gavanul Toni etc. (C. Burnas) sau intre Cal matui si Vedea (C. Boianu). Pe cimpurile interfluviale propriu -zise procesul de tasare se gaseste intr -un stadiu mai avansat de evolutie, crovurile fiind mai putine la numar, dar mult mai mari (suprafete d e 50 60 ha in C. Burnas, pina la 200 ha in C. Boianu, adincimi de 3 5 m): Padina lui Dracila, Padina Mare, Padina Seaca, Padina Pirloagei etc. (C. Burnas), Gavanul Suhaenilor (cca 150 ha), Gavanul Viisorenilor (cca 200 ha), Gavanul lui Calmus, Gavanul cu Vizuini, Gavanul cu Lac etc. (C. Boianu). In C. Gavanu -Burdea, situata in N jud. Teleorman, procesul de tasare, este de as e menea prezent, crovurile gasindu - s e . s i aici intr-un stadiu mai avan sat d e evolutie, reflectat prin dimensiunea mai mare a lor. Cimpurile cu cele mai multe crovuri, ocupate te mpo-rar de apa, le constituie partea sudica a interfluviului din tre Vedea s i Teleorman (Padi na lui Mos Dan, Pa dina lui Mos Cristea, Padina Berzei etc.), interfluviul dintre Teleorman si Clanita (Padina cu Frasin, Padina Cobzarului, Padina lui

Mcs Tufa etc.) si interfluviul dintre Clanita si Cilnistea (Lacul lui Anghei, Lacul lui Dintica, Lacul Porcilor etc.), acestora adaugindu -li -se si cimpurile dintre Vedea si piriul Ciinelui (L. TutUiului, L. Grecuiui, L. Bortei, Gavanata etc.). in timpu! perioadelor cu exces de u miditate in toate aceste depresiuni de tasare apa stagneaza ti mp mai inde-lungat, necesitind lucrari speciale de drenaj. Versantii, care insotesc vaile Olt, Calmatui, Urlul, Vedea, Tinoasa, Cii nelui, Teleorman, Clanita, Cilnistea etc. si ocupa 10% din terit. jud., for meaza singurele suprafete cu incjinari mai mari (pina la 40 45) care per mit scurgerea in supra fata sau concentrate a apelor si aparitia proceselor de eroziune. In aceeasi categorie intra si fruntile teraselor Dunarii, Vedei, Teleormanului s; Oltului. Procesul cu cea mai mai mare pondere este ero ziunea in su prafata. Materialele desprinse si transportate sint acumuiate la baza versan ^i -lor sau sint imprastiate pe suprafata luncilor, contribuind astfel la colmatarea acestora. Pe aceleasi areale sint frec-vente ravenarile. Versa ntii fragmentati de catre ravene sint cunoscuti local sub denumirea de rusca. Este cazul versan -tului sting al Oltului,in amonte de Lunca (Rusca Cucoanei, Rusca Smeului, Rusca Barbu Soare, Rusca Vacilor etc.), versantului nordic al Dunarii intre Fintinele si Zimnicea (Rusca Hotarul Stri mb , Rusca Cernei, Rusca Plopului, Rusca Hotilor etc.), versantilor Calmatuiului (Rusca Vacii, Rusca Popii etc.), Vedei, Teleormanului etc. Multe din aceste ravene au inaintat regresiv si au decupat din cimpurile interfluviale o serie de maguri, ca cele de pe valea Teleormanului din apropierea localitatii Orbeasca. Desi nu sint caracteristice, alunecarile de teren apar cu totul izolat pe unii versanti ai Teleormanului, Vedei, Oltului, Dunarii etc. Luncile Oltului, Dunarii, Vedei, Teleormanului etc., care deti n cca 1 2% din terit. jud. Teleorman, sint do minate, ca si aibiile minore respective, de procese de aluvionare si colmatare legate atit de revarsarile frecvente ale riurilor, cit si de materialele transportate de pe versanti. Acu mu -larile din albii sint pus e in evidenta si de instabilitatea cursu -rilor de apa care inregistreaza nu meroase modificari de direc -tie si puternice meandrari. In concavitatile de meandru ero ziunea laterala devine foarte puternica in .timpul vii -turilor. Cu totul izolat apar si procesele e o l i e n e , ce! mai tipic sector fiind situat in lunca Dunarii, in apropierea satu -lui Poiana. Degradarea terenurilor din jud. Teleorman este leagata de e xcesul de apa din crovurile situate pe cimpu rile interfluviale si din unele por -fiuni din luncile Ol tului, Dunarii, Vedei, Teleormanului etc., de colmatar ea s i in-mlastinarea unor sectoare de lunca s i de eroziunea in suprafata si ravenarea de pe versanti vailor si frun^ilor de terase. In acest ultim sens pot fi deosebite: terenuri cu eroziune slaba pina la moderata pe versantii vailor Calmatui, Urlui si Cilnistea; terenuri cu eroziune puternica pe versantii vailor Burdea, Bratcov, Tecuci, Gauriciu, Nanov, Tinoasa, Teleorman, Clanita etc., pe versantul drept a l Vedei si pe frunt ile teraselor Dunarii; tere nuri cu eroziune foarte puternica pina la excesiva, reduse doar la unele por^iuni de ver-sant, mai evidente fiind versantul sting a l Oltului, versantul nordic al Dunarii intre Viisoara si Zimnicea, versantul drept al Calmatuiului in dreptul localitafii Dracea, versantul drept a l Tinoasei in aval de Butculesti, versantul sting a l Vedei in aval de Alexandria, versantul drept a l Teleormanului in dreptul localitat,ii Olteni. N . P . A P E L E D E S U P R A F A T A . Principalele artere hidrografice le reprezinta fluviul Dunarea, care for meaza granita de S a terit., si Oltul care dreneaza nu mai cu sect, ter minal par -tea de SV a jud. Ma joritatea terit. este insa drenata de siste mele Vedea, Cal mat ui si Arges, acesta din ur ma prin Cilnistea si afl. sau Glavacioc si in foarte mic a masura, in partea de NE.de Dimbovnic. Densitatea retelei hidrogra fice, in general redusa, variaza intre 0,2 0,3 k m/ km 2 in ci mpiile Boianu si Gavanu -Burdea s i sub 0,1 k mlkm 2 in C. Burnas, unde,local,pe suprafete semiendoreice restrinse este