AFRICA Desertul Sahara-ocup aproape n ntregime nordul Africii, extins pe 5630 km de la vest la est,

respectiv de la Oceanul Atlantic i pn la Marea Ro ie, i pe 1930 km de la nord la sud, de la Munii Atlas i rmul Mrii Mediterane i pn n zona savanelor din regiunea Sudan. Sahara ocup mari poriuni din statele Maroc, Algeria, Tunisia, Libia, Egipt, Mauritania, Mali, Niger, Ciad, Sudan i o mic parte din Senegal i Burkina Faso. -clima este tropical-deertic, cu temperaturi medii ridicate (38 C), deosebit de fierbinte i uscat; vntul dominant tot timpul anului este vntul Pasat, un vnt uscat ce aduce ploi rare. Variaiile mari de temperatur de la zi la noapte au determinat formarea de ertului. Iarna, pe timpul nop ii temperatura scade pn la -10 grade, pe cnd vara atinge n timpul zilei 58 de grade Celsius. Precipita iile sunt reduse (20-200 mm/an) i amplitudini termice diurne foarte mari (30 C n aer i 70 C pe sol). Temperatura medie a lunii ianuarie este de +10 C, iar a lunii iulie 35 C. -vegetaia este xerofil, rar i cuprinde circa 1000 de specii. n cele circa 90 de oaze mari se cultiv curmali, legume, cereale, etc. - fauna este foarte srac: scorpioni, oprle, serpi, vulpi de deert, strui. Spre margini ptrund uneori animale de savan.

Desertul Liban- este situat n regiunea de est din Africa de Nord la marginea de rsrit a deertului Sahara . -din teritoriul Deertului Libian, 75 % se afl n Egipt, iar restul de 25 % de Libia. -deertul Libian este privit ca un podi (platou) format din roci calcaroase n partea de vest, Platoul Egiptean cu Gilf Kabir, Abu-Ras-Plateau i Abu-Said-Plateau. -in deert se afl numeroase dune de nisip numite erguri care formeaz adevrate mri de nisip, cu suprafee ca Marea Nisipoas (114400 km), Selima (63200 km), Qattara-Sud (10400 km), Farafra (10300 km), i Ghard Abu Muharrik (6000 km) care are o lungime de aproape 600 de km. -din punct de vedere climatic Deertul Libian aparine de regiunile cele mai aride de pe glob, cantitatea medie anual de precipitaii fiind ntre 0 i 5 mm. Sunt ani n care n-a plouat de loc n regiune sau sunt uneori numai averse scurte de ploaie. Deertul Kalahari-este un deert alctuit n mare parte din nisip rou, cu o granulaie fin. -se ntinde din partea nordic a Provinciei Cap din Africa de Sud, Namibia i Botswana pn n Angola i Zambia pe un teritoriu de peste 1,2 milioane km2. O mare parte a deertului este rezervaie natural ca de exemplu renumita delt a fluviului Okawango care este de fapt o vrsare a apei fluviului n ntregime ntr-o mare de nisip. -delta fluviului Okawango este o zon atipic a deertului, fiind foarte bogat n flor i faun, ce difer de la anotimp la anotimp prin nivelul apei din regiune. Aici se adap turme uria e de

animale ce provin din partea sudic a Africii. Din aceast cauz regiunea a fost declarat de UNESCO monument al naturii. Printr-un turism limitat la un Safari scump i luxurios, regimul din Botswana reuete s finaneze parcul natural, mpiedicnd n schimb turismul n mas. Cea mai mare parte a deertului este ns alctuit din dune de nisip. Aici cresc specii de salcm care, prin rdcinile adnci, ating straturile de ap din profunzime. Tot aici mai cresc i ierburi rezistente la clima arid, cu o perioad de vegetaie scurt, specifice pustiului. AMERICA DE NORD Deertul Baja California-situat n peninsula California din Mexic -are o suprafa de 77.700 km i ocup cea mai mare parte a vestului peninsulei, care este delimitat la vest de Oceanul Pacific i la est de munii Peninsular Ranges. -la nord de latitudinea de 30 Baja California se nvecineaz cu pdurile californiene de tip subtropical. -clima este uscat i subtropical. Dei cad relativ pu ine precipita ii, Oceanul Pacific ofer puin mai mult umiditate i temperaturi mai moderate comparativ cu De ertul Sonora, care se afl la est. Deertul Mojave-este unul din cele mai mici deerturi nord-americane, cu o suprafa de peste 34.000 km.se afl n sudvestul SUA, ocupnd partea de sud-est a Californiei, nord-vestul statului Arizona, sudvestul statului Utah, i sudul statului Nevada. -situat n sud-vestul SUA, ntre hiperaridul deert Sonora i puin mai temperatul deert al Marelui Bazin, deertul Mojave este un deert situat la altitudine nalt, majoritatea suprafe ei deertului aflndu-se ntre 1000 m i 1800 m altitudine. -anual cad ntre 100 mm i 150 mm de precipitaii. Temperaturile pot atinge vara, n perioda iulie - august, pn la 50 C. -in deertul Mojave se afl o flor bogat, cuprinznd aproximativ 1000 specii de plante. Cea mai cunoscut specie este Yucca brevifolia, sau copacul lui Iosua. Deertul Sonora-deertul Sonora este unul dintre cele mai mari i mai fierbini de erturi din America de Nord cu o suprafa de 311.000 km 2, sau de 120,000 mile2. deertul Sonora se desfoar n jurul nordului Golfului California, care se gsete n nordul statului mexican Baja California, continund spre nord n sudul i sud-estul statului american California, apoi se extinde n ntreaga treime sudic a statului american Arizona i se ncheie n statul mexican Sonora, ocupnd pri nsemnate din nordul, nord-vestul i vestul acestuia. -deertul conine o varietate unic de plante i animale dintre care variet ile de cactui saguaro i organ pipe sunt printre cele mai notabile plante, respectiv coiotul , oprla veninoas "Monstrul Gila" i "falsa viper de deert" sunt cele mai cunoscute animale.
-

AMERICA DE SUD
Deertul Atacama-Atacama este un deert de coast, din America de Sud, format datorit curenilor marini reci ce satureaz aerul, eliminnd astfel precipita iile. De ertul Atacama este cel mai arid de ert, din lume, precipitaiile fiind de 1,8 mm la 10 ani. El se afl situat pe coasta de nord vest sudamerican n nordul statului Chile limitat la vest de coasta Pacificului, la nord de Peru i la est de Bolivia i Argentina. -deertul Atacama se poate spune st ca izolat de ploi de ctre paravanul nalt al Cordilierilor fiind expus vnturilor uscate. In apropiere de coasta Pacificului este mpiedicat formarea norilor de curentul rece Humboldt, astfel c regiunea este izolat din toate prile, i n plus, ea fiind traversat de tropicul capricornului. Apa rece a Pacificului determin aici frecvent formarea ce ii i o temperaturile mai sczut n apropiere de coast. Prin fenomenul climatic denumit El Nio au loc averse intense de ploaie la intervale de 6 - 10 ani, care duce puntru un timp scurt la o nflorire a deertului. Marele Deert din Iran i Afganistan-Marele Deert din Iran i Afganistan (Dasht-e Lut i Dasht-e Kavir) -este situat pe podiul Iranian i n Afganistan. El este amplasat pe tropicul racului n estul Iranului, fiind sub influena alizeelor, clima arid fiind accentuat de munii care formeaz un paravan de oprire a ploilor. -Dascht-e Lut are o suprafa de 166.000 km, fiind situat la sud-vest de mun ii Zagros (4.550 m) ntr-o regiune de podi; este cel mai mare de ert din Iran. -la nord se afl deertul Kavir, care dup mrime este pe locul al doilea n Iran. Aceast a ezare a deertului face ca clima s fie deosebit de uscat cu o cantitate de precipita ii de 50 mm/an i temperaturi ce ating vara 70,7 C, fiind unul dintre locurile cele mai fierbini din lume. [1] Pe cnd n sud-vest este o regiune supus intens erozunii, n sud-est sunt dune de nisip ce ating 200 m nlime. -Dascht-e Kavir este numele deertului srat situat i el pe podiul iranian la nord de Lut. El se afl ntr-o depresiune nalt ntre munii Zagro, care se afl la sud i la nord mun ii Elburs (5.671 m). La fel ca i Lut, i aici domnete o clim arid, neprietenoas, accentuat de depunerile de sare.

ASIA
Desertul Gobi- aflat in Asia Centrala Inalta, la nord-vest de Podisul Tibet,el face parte din lantul de deserturi din depresiunea tectonica Hanghai, care este formata din: Takla-Makan, Tsungaria, Tsaidam, Alashan si Gobi. daca in latina desertus inseamna lipsit de viata, pentru a caracteriza aspectul peisagistic al pustiului Gobi, cel mai potrivit ar fi termenul desert, care in limba egipteana inseamna tinutul rosu pustiu. Dintre deserturile zonelor temperate si reci ale lumii, Gobi are cea mai mare intindere, adica peste 1 milion de kilometric patrati. - mediul natural si vegetatia este impusa de climatul temperat continental deosebit de excesiv, conditionat de un relief de adapost, dar si de distantele mari fata de sursele de umiditate oferite de oceanele din jurul Asiei. De altfel si muntii inalti din sud creaza un veritabil baraj orografic care opreste influenta musonilor ce aduc ploi bogate. Acest spatiu primeste cantitati reduse de

precipitatii: 200-300 mm/an la contactul cu muntii , pana la10-20 mm/an in centru si chiar sub 10 mm/an in zona lacului Lop Nur (Lob Nor). -in ciuda acestui fapt, evapotranspiratia este deosebit de ridicata, atingand la Hami,aflat intre Gobi si Takla-Makan, aproximativ 3578 mm/an.In timpul verii cad ploii destul de putine , care se evapora chiar inainte de a ajunge la sol, temperatura medie in timpul luni iulie ajungand la peste 25 C. Iarna, precipitatiile lipsesc , iar gerul sec dainuie multa luni, astfel ca la Sayunshand, in Mongolia, temperatura medie este de -27 C .Din acest motiv, in desertul Gobi la fel ca si in alte deserturi, verile sunt excesiv de calduroase si de secetoase, iar iernile friguroase, lipsite de zapada. - vegetatia lemnoasa este foarte rara, cativa pomi crescand doar in lungul albiilor uscate de pe versantii sudici si sud-estici ai muntilor golasi din zona nordica a desertului Gobi. -chiar daca astazi apele de suprafata au disparut , tufisurile de tamarix, ulmii sau plopii amintesc se vechi cursuri de apa.In locurile in care apa freatica este foarte aproape de suprafata, arborii si arbustii se inmultesc, formand adesea oaze de vegetatie. Astfel, de la padurea de taiga din jurul raului Baikal, se trece la muntii lipsiti de paduri, acoperiti de pasuni bogate si de stepa, dintre Suhbaatar si Ulan Bator, pentru ca apoi, pana in China, chiar si pasunile si stepele sa dispara. Datorita uscaciunii si pustietatii se gaseste doar un pom la fiecare 500 de km. - principala sursa de hrana sunt semintele de Agriophillum gobica, aduse din oazele desertului sau din recolte anterioare, plante care odata crescute, sunt culese, uscate la soare si apoi macinate, obtinan-du-se o faina speciala. Cele mai multe asezari sunt situate in oazele in jurul izvoarelor, locuitorii fiind preocupati in special de asigurarea sursei de apa necesara cresterii animalelor, pentru ca solurile infertile si sarace nu permit cultura plantelor. Desertul Tibet Desertul Tibet este un desert de mare altitudine, care se gaseste in nordul si nord-vestul Muntilor Himalaya.