4990 Arpmbc 2087

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului
Bacau Autorizatie Integrata de mediu nr. 8

APELOR
MINISTERUL MEDIULUI I GOSPODRIRII
AGENIA NAIONAL PENTRU PROTECIA MEDIULUI
AGENIA REGIONAL PENTRU PROTECIA MEDIULUI BACU

Bd.Ionita Sandu Sturdza nr.78, cod 600269 Bacu
AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU

Nr. 8 din. 23. martie.2007
Operatorul instalatiei: S.C
AGRANA ROMANIA S.A BUZAU SUCURSALA ROMAN
Adresa sediul social: Str. Energiei, nr. 6, loc. Roman, jud. Neamt Tel. 0233 741 301; Fax. 0233 742 025 Amplasamentul prevazut pentru operare: Str. Energiei, nr. 6, loc. Roman, jud. Neamt Categoria de activitate conform anexei 1 OUG 152/2005 aprobata de legea 84/2006: 6.4.b.(2) Prelucrarea de materii prime vegetale, cu o capacitate de productie a produselor finite mai mare de 300 t/zi (valoarea medie trimestriala); Cod CAEN: 1583- Fabricarea zaharului alb din sfecla de zahar Cod NOSE-P: 105.03- Productia de produse alimentare Cod SNAP 2: 04 06 - Productia de produse alimentare Perioada de tranzitie pe IPPC 31.12.2014 Emisa de : ARPM Bacau- Serviciu Autorizare si Controlul Conformarii Data emiterii: 23 . 03 . 2007 Valabila pana la : 31. decembrie 2014
Director Executiv, Dr. Ing. Iulian Movila

1
CUPRINS
PREVEDERI GENERALE 1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII 2. TEMEIUL LEGAL 3. ACTIVITATYEA DESFASURATA/CATEGORII DE ACTIVITATE 4. DOCUMENTATIA SOLICITARII CONDITII DE FUNCTIONARE 5. MANAGEMENTUL ACTIVITATII 6. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT 7. MATERII PRIME, MATERIALE AUXILIARE, PRODUSE FINITE 8. RESURSE : APA, ENERGIE, GAZE NATURALE 9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU 10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR, NIVEL DE ZGOMOT 11. GESTIUNEA DESEURILOR 12. INTERVENTIA RAPIDA, PREVENIREA SI MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI 13. MONITORIZAREA ACTIVITATII 14. RAPORTAREA LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA 15. OBLIGATIILE OPERATORULUI INSTALATIEI 16. PROGRAMUL DE ACTIUNI 17. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI, MANAGEMENTUL REZIDUURILOR 18. DISPOZITII FINALE 19. GLOSAR DE TERMENI
Prezenta autorizatie contine 67 pagini
PREVEDERI GENERALE
1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII 1.1.Titular: S.C. AGRANA ROMANIA S.A BUZAU Forma de proprietate: SC AGRANA ROMANIA SA Buzau este persoana juridica romana , constituita ca societate pe actiuni. 1.2.Adresa sediul social: Municipiul Buzau, Aleea Industriei nr. 7 1.3. Operator/proprietarul terenului: : S.C. AGRANA ROMANIA S.A BUZAUSUCURSALA ROMAN 1.4. Amplasamentul prevazut pentru operare: Amplasament nr 1: Str. Energiei, nr. 6, loc. Roman, jud. Neamt, Tel. 0233 741 301; Fax. 0233 742 025 Amplasament nr 2 : la aproximativ 100 metri de sat Cordun Pe malul stang al raului Moldova , la circa 5 Km de confluenta cu raul Siret Dimensiuni i poziie geografic S.C. AGRANA ROMNIA S.A. Buzu - Sucursala Roman este amplasat n zona industrial a municipiului Roman, n partea de N - V, avnd o suprafa total de 1.130.581,7 m2 din care, suprafa construit 838.911,1 m 2. Monumente i obiective protejate Pe o raz de cca. 20 km fa de obiectivul analizat nu sunt obiective cu regim special de protecie care s vizeze ocrotirea naturii i biodiversitii sau protejarea monumentelor istorice. Zone rezideniale, uz comercial, spaii de recreere n vecintatea amplasamentului nr 1, pe direciile N V - S sunt amplasate locuine chiar lng incinta societii; n apropierea societii se mai afl scoli, spaii comerciale, o unitate militar. La cca.1 km de societate, n partea de N V a societii se afl satul Cordun. 1.5. Numr de nregistrare n Registrul Comerului : J27/693/18.04.2005; 1.6. Cod Fiscal: 17498890 1.3. Numele instalatiei, obiectul autorizarii integrate : SC AGRANA ROMANIA SA BUZAU SUCURSALA ROMAN 3
Instalatia de fabricare a zaharului prin prelucrarea sfeclei de zahar si a zaharului brut, inclusiv instalatiile auxiliare (centrala termoelectrica, statia de tratare chimica a apei, statia de captare a apei, calcinarea varului, statia de epurare ape uzate, depozite de materiale, produs finit si deseuri solide).
1.8. Data punerii in functiune a instalatiei: 1974
1.10. Regim de functionare Instalaia IPPC de fabricare zahr din sfecl de zahr - 100 zile, campanie (24 h/zi, 7 zile/sptmn) Instalaia de fabricare zahr din zahr brut -100 - 120 zile/an, (24 h/zi, 7 zile/sptmn) Remont - 145 - 165 zile
1.11. Personal Numarul total de angajati ai SC AGRANA ROMANIA SA BUZAU Sucursala Roman in perioada 2004 a fost de 190 angajati. 2.TEMEIUL LEGAL Ca urmare a cererii adresate de SC AGRANA ROMANIA SA BUZAU SUCURSALA ROMAN, cu sediul social n jud.NEAMT, Municipiul Roman, nregistrat la A.R.P.M. Bacau cu nr.1377/10.04.2006, in baza OUG nr.195/2005, aprobata prin L 265/2006, in urma analizarii documentelor transmise, a verificarii si parcurgerii etapelor procedurale, a evaluarii conditiilor de operare, a respectarii cerintelor O.U.G. 152/2005 aprobata prin Legea 84/2006, privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, in conditiile in care: activitatea se desfasura in conformitate cu legislatia nationala in vigoare privind protectia mediului, armonizata cu Directivele Europene in domeniu, operatorul utilizeaza instalatii, procedee si metode tehnologice care corespund stadiului actual al tehnicii (cele mai bune tehnici disponibile BAT), in conditii de protectie a mediului considerat in intregul sau, se emite prezenta autorizatie integrata de mediu pentru SC AGRANA ROMANIA SA BUZAU SUCURSALA ROMAN, cu program de actiuni, conform perioadei de tranzitie negociate cu Uniunea Europeana. 3. ACTIVITATI DESFASURATE PE AMPLASAMENT/CATEGORII DE ACTIVITATE 3.1. Amplasament nr. 1 Activitati principale: I. Fabricarea zaharului alb prin prelucrarea sfeclei de zahar; activitate IPPC , 6.4.b.2 capacitate : 4000 tone sfecla/zi; 400 000 tone sfecla/an 4
Agentia Regionala pentru Protectia Mediului II. -
Fabricarea zaharului alb prin rafinarea zaharului brut 900 tone /zi ; 90 000 108 000 tone/an
BREff aplicabil - BUNA PRACTICA IN INDUSTRIA ALIMENTARA, A BAUTURILOR SI A LAPTELUI / Biroul European IPPC draft final iunie 2005 Activitati auxiliare: Producerea, transportul si distributia energiei electrice, termice in CET 4000; activitate IPPC- 1.1., IMA - 135 MW, Cod CAEN 4011, 4012,4013, 4030 Calcinarea pietrei de var , obtinerea laptelui de var si a gazului de saturatie (CO2) ; 2 cuptore verticale cu capacitatea de 60 tone var ars/24 ore; activitate IPPC - 3.1., Cod CAEN 2652- fabricare var Uscatoria de borhot Tratarea chimica a apei industriale Depozitarea materiilor prime, materiilor auxiliare si a produselor finite Intretinere si reparatii Comercializarea semintelor de sfecla tratate Instalatii nefunctionale /dezafectate/demolate 1. Centrala termic veche CT 2000 format din 7 cazane BW, de 10 t/h neutilizat 2. Gospodria de pcur neutilizat, cu 6 rezervoare supraterane ,cu o capacitate total de cca. 12 000 tone; 3. Cantina neutilizat; 5. Tmplria neutilizat; 6. Fabrica veche de zahr dezafectat parial 7. Cladire sector negru animal 8. Gospodaria de apa potabila
Obligatiii titular : In termen de un an, titularul va elaborarea un plan de dezafectare a tuturor instalatiilor nefunctionabile de pe amplasament. Este interzisa dezafectarea instalatiilor fara aviz de mediu. 3.2. Amplasamentul nr. 2, legat tehnic de amplasamentul nr 1 Activitati auxiliare: Depozitarea temporara si finala a deseurilor: Campurile de namol Iazul Cordun Depozitul de deseuri solide, activitate IPPC - 5.4 - depozite controlate de deseuri care primesc mai mult de 10 t/zi, cu o capacitate totala mai mare de 25 000 tone, cod CAEN 6312 Epurarea mecano-biologica a apelor uzate Gospodarirea apei industriale
3.4. Activitati desfasurate de alti operatori nu constitue obiectul prezentei autorizatii Producerea si comercializarea produselor zaharoase-operator SC ROMANAPROD Prelucrare lemn- operator BMG Italia 4. DOCUMENTATIA SOLICITARII Formular solicitare pentru emiterea autorizatiei integrate de mediu Raport de amplasament Bilant de mediu nivel I Bilant de mediu nivel II Plan de interventie PSI Contract prestari servicii de furnizare a energiei electrice nr 1, 2 /2006 Contract de utilizare a serviciilor de canalizare si epurare a apelor uzate 2112/2006 Contract nr. 3/2006 de redistribuire a apei potabile Contract nr 4/2006 de prestari servicii de redistribuire a apei industriale Contract abonament privind prestarea de servicii de gospodarire a apelor Contract de vanzare-cumparare gaze naturale nr 38/2005 Contract de prestari servicii publice de salubritate pentru agenti economici nr 4/2005 Act aditional nr 5/2005, de schimbare a denumirii societatii in AGRANA ROMANIA SA Plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale Politica de prevenire a accidentelor datorate utilizarii substantelor toxice si periculoase Autorizatie de gospodarire a apelor nr 1/29.06.2006 Plan de actiuni Buletine analiza ape uzate Notificare privind substantele si compusii chimici periculosi utilizati sau produsi , conform cerintelor HG 95/2003 completata cu Ordinul 1084/2003 - Autorizaia de Mediu nr. 124/27.07.2000 emis de Agenia de Protecia Mediului Piatra Neam; CONDITII DE FUNCTIONARE 5. MANAGEMENTUL ACTIVITATII Tehnici de management si control Detinatorul autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina un sistem eficient de management de mediu , care, conform cerintelor BAT, va contine: - responsabilitati alocate - identificarea, evaluarea si managementul impactului semnificativ asupra mediului - conformarea cu cerintele legislative - stabilirea unei politici de mediu pentru stabilirea obiectivelor si tintelor - programe de modernizari, de mediu pentru a implementa obiectivele si tintele -stabilirea controalelor operationale pentru a preveni si minimiza impactul semnificativ asupra mediului - programe de intretinere preventiva - planificarea in caz de urgenta si prevenirea accidentelor - monitorizarea si masurarea performantei - sisteme de monitorizare si control 6
- instruire -comunicarea si raportarea incidentelor actuale si posibilelor non-conformari si reclamatii - auditarea - actiuni corective pentru a analiza si preveni avariile - revizuirea si raportarea performantei de mediu - administrarea documentatiei si inregistrarilor Evaluarea conformarii In prezent SC AGRANA ROMANIA SA BUZAU , SUCURSALA ROMAN nu are certificat un sistem de management de mediu pentru fabricarea zaharului. Societatea a contractat la sfritul anului 2005 o firm ter, pentru implementarea sistemului de management al calitii ISO 9001:2000 i a sistemului de management al sntii i siguranei alimentare, conform HACCP ISO 22.000:2005. Integrrea sistemului de management de mediu ISO 14001:2004, va constitui o etapa urmatoare , fiind masura in programul de actiuni. 6. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT ACTIVITATI PRINCIPALE 6.1. Instalatia de fabricare a zaharului prin prelucrarea sfeclei de zahar Capacitate: 4000 tone sfecla/zi x 100 zile/an = 400 000 tone sfecla/an Principalele faze care constituie procesul tehnologic general de obinere a zahrului alb prin prelucrarea sfeclei de zahr, sunt : 1. 2. 3. 4. Recepia cantitativ i calitativ a sfeclei de zahr de la cultivatori; Manipularea i depozitarea sfeclei de zahr; Pregtirea sfeclei n vederea extraciei (curarea, splarea, tierea ); Eliminarea finala impuritatilor minerale, conform contractului cu SC Rossal SRL Roman. 5. Valorificarea impuritatilor vegetale la fermieri sau eliminarea lor 6. Extracia zahrului din sfecla de zahr, obinerea zemii de difuzie i epuizarea borhotului n zahr; 7. Purificarea calco-carbonic a zemii de difuzie, obinerea i decalcifierea zemii subiri, recuperarea zahrului din nmolul de carbonatare; 8. Concentrarea zemii subiri i obinerea zemii groase, obinerea i dirijarea vaporilor secundari; 9. Fierberea, cristalizarea, centrifugarea i rafinarea zaharului; 10. Condiionarea, ambalarea i depozitarea zahrului cristal; 11. Controlul fizico-chimic pe fazele i operaiile procesului tehnologic, determinarea calitii sfeclei, a zahrului, borhotului i melasei; Splarea are rolul de a ndeprta impuritile aderente pe suprafaa sfeclei ca nisip, pmnt etc., precum i ndeprtarea impuritilor transportate de ap odat cu sfecla ca noroi, nisip, pietre, paie, frunze. Spalarea sfeclei se realizeaz n 2 masini de splat. 7
Cantitatea de ap folosit la splarea sfeclei, care este de cca. 40 % fa de masa sfeclei, se introduce continuu i se evacueaz prin preaplinul montat la primul compartiment. Apa de splare i transport a sfeclei de zahr este trimis la o instalaie de preepurare. Cantitatea de ap utilizat la transportul hidraulic al sfeclei este de 600 - 800 % fa de masa sfeclei. Sfecla de zahr se preia de la mainile de splat cu ajutorul unei benzi transportoare din cauciuc, nclinat, care ridic sfecla pn la buncrul de deasupra mainilor de tiat. Tierea sfeclei se realizeaz cu maini de tip Maguin. Tieii rezultai n urma tierii, se preiau cu doua banzi de transport, care alimentez extractoarele. Extracia zahrului din sfecla tiat sub form de tiei se realizeaz prin difuzie n contracurent, mediul de extracie fiind apa cald acidulat la pH de 5,8 - 6,2. Operaia se realizeaz n dou difuzoare.n urma acestui proces rezult borhotul (tiei de sfecl de zahr srcii de zaharoz) care este deshidratat pe prese de stoacere la cca. 25 - 28 % i care este destinat furajrii vitelor. Apele de pres rezultate de la presarea borhotului umed sunt folosite pentru obinerea apei de difuzie, utilizat la alimentarea difuzoarelor. Zeama brut extras din difuzor, denumit zeam de difuzie, care conine circa 12 -14 % zaharoz, constituie produsul principal al acestei faze tehnologice. Zeama de difuzie se trimite la purificarea calco-carbonic. Purificarea calco-carbonic a zemii de difuzie, se realizezeaza cu ajutorul laptelui de var, dozat n exces, care precipit o parte din substanele strine zahrului, pe care acesta le conine, n mai multe trepte: I. Prima treapta de saturaie Laptele de var introdus n zeama de difuzie, nereacionat, este precipitat cu dioxidul de carbon, formnd carbonatul de calciu. Carbonatul de calciu format absoarbe i adsoarbe substanele strine zahrului, care au fost precipitate; prin decantare, filtrare, rezulta : - nmolul de carbonatare I - zeama clara II. Treapta a doua de saturatie Zema clara este incalzita la circa 95-96 C si tratatata cu dioxid de carbon cu scopul de a indeparta carbonatul de calciu dizolvat in solutie, rezultand: - zeama subtire - namol de carbonatare II Zeama subire, decalcifiat i prenclzit, se concentreaz ntr-o instalaie de evaporare cu efect multiplu, cu cinci trepte, cu circulaia aburului n echicurent rezultand zeama groasa. Nmolul de carbonatare rezultat se trimite prin pompare, la o concentraie de cca. 8-10 % la cmpurile de nmol, iar n prezent datorit faptului c cele dou cmpuri sunt pline, se trimite la iazul Cordun pentru depozitare temporar, n vederea deshidratrii naturale ct mai avansate, urmnd a fi utilizat ca amendament pentru terenurile agricole acide. Fierberea, cristalizarea, centrifugarea i rafinarea zahrului Zeama groas rezultat de la evaporare, se concentraz, la temperatura de 80 C, n aparate de fierbere care lucreaz sub vid, numite fierbtoare. Datorit concentrrii, zaharoza din sirop ajunge la suprasaturaie, ceea ce determin apariia fenomenului de cristalizare spontan si formarea de masa groas . 8
Masa groas se trece n aparate de centrifugare, unde se separ cristalele de zahr de sirop. Cristalele de zahr sunt supuse unei ultime operaii de purificare prin splare n centrifug cu ap fierbinte i cu vapori. Aceast operaie se numete clersaj. Zahrul cristale, este umed i se usuc cu aer cald ntr - un usctor tunel. Tot aici, el este i rcit cu aer, apoi trimis la sortare, ambalare, depozitare i livrare. O parte din zahrul cristale este stocat temporar n silozuri, urmnd ca ambalarea i livrarea lui s se efectueze n perioadele de remont. Prin etape suplimentare de fierbere (concentrare) i cristalizare, se permite recuperarea avansat a zaharozei cristalizabile i formarea melasei. Melasa se depoziteaz temporar n rezervoarele de sirop i se livreaz la productorii de medicamente, drojdie i buturi alcoolice. Obligatii: Decolmatarea campurilor cu namol 30.12. 2009 Achizitionarea si instalarea presa de namol carbonatat 30 12.2011 Utilizarea namolurilor carbonatate ca amendament se va face pe baza acceptului proprietarului de teren agricol , pe baza unui buletin de analiza care sa ateste calitatea solului si proprietatile acide ale acestuia. Titularul va tine evidenta namolurilor carbonatate valorificate ca amendament
Tabelul 6.1. Analiza conformrii tehnologiilor utilizate la fabricarea zahrului din sfecl de zahr -S.C. AGRANA ROMNIA S.A. Buzu Sucursala ROMAN, cu prevederile BREF BAT FDM, pentru industria zahrului Nr. Efecte (implicaii) Tehnici BAT crt. mod de aplicare 0 1 2 A. Reducerea consumului de ap i a emisiilor n ap 1 Apa de transport i splare - Reducerea cu 70 este preepurat, prin 75% a necesarului decantare i reutilizat n de ap proaspt circuitul de transport i pentru transport i splare. splare. 2 Condensul rezultat din treptele - Reducerea de evaporare i cristalizare consumului de ap este utilizat parial ca ap de proaspt; proces n diferite faze ale - Reducerea procesului tehnologic, iar consumului de condensul primar de la treapta energie termic si a I evaporare, se recircul la consumului de STCA. chimicale pentru tratarea apei. Stadiul aplicrii BAT/titular 3 tehnicii Msuri recomandate 4 - Monitorizarea eficienei staiei de preepurare i a calitii apei limpezite recirculate n proces; - Monitorizarea debitului de nmol de transport depozitat n iazul Cordun i a consistenei acestuia . - Creterea gradului de recirculare a apei barometrice ; - Reducerea pierderilor de ap spre canalizare de la turnurile de rcire; - ntreinerea suprafeelor de schimb termic pentru reducerea necesarului de ap de rcire.
Instalaia de preepurare cuprinde: - dou deznisipatoare; - dou decantoare radiale; - pomp de nmol. - Gradul de recirculare al condensului primar la STCA: 90%; - Gradul de recirculare al condensurilor secundare: 80%.
10
- continuare -
Nr. Tehnici BAT crt. 0 1 3 Colectarea separat a circuitelor de ap, cum ar fi condensurile i apele de rcire, n vederea reutilizrii.
Efecte (implicaii) mod de aplicare 2 - Reducerea consumului de ap.
Elaborarea unor programe de minimizare a consumului de ap.
- Conformarea cu nivelul consumului specific de ap recomandat de BAT (5,13 m3/ t zahr).
Utilizarea strict a necesarului de ap, pentru evitarea risipei.
- Reducerea consumului de ap.
Stadiul aplicrii tehnicii BAT pn n anul 2005 3 - Circuitul condensurilor este separat de circuitul apei de rcire; - Gradul de recirculare a apelor de rcire este relativ sczut. - Funcioneaz sisteme de recirculare a apei de transport i a condensului primar la STCA i a condensului secundar de la evaporare i cristalizare n diferite faze tehnologice. - Consumul de ap este mult mai mare dect consumul asociat BATurilor.
Msuri recomandate 4 - Creterea gradului de recirculare a apelor de rcire.
- Elaborarea i implementarea unui program de minimizare a consumului de ap.
- Corelarea numrului i debitelor pompelor de ap industrial de la treapta II cu necesarul efectiv de ap pentru perioadele de campanie i remont.
11
- continuare Nr. Tehnici BAT crt. 0 1 6 Monitorizarea/ contorizarea consumului total de ap i pe principalii consumatori. 7 ntreinerea reelelor de alimentare cu ap i canalizare pentru a evita pierderile accidentale i infiltraiile n sol. Corecia pH-ului apelor uzate prin neutralizare acid/ alcalin n bazine speciale de neutralizare. Efecte (implicaii) mod de aplicare 2 - Identificarea surselor de pierderi/ consumuri exagerate de ap. - Reducerea pierderilor/ emisiilor accidentale. Stadiul aplicrii tehnicii BAT pn n anul 2005 3 Este contorizat numai debitul total de ap industrial de la treapta II de pompare. - Se realizeaz, dar este necesar un flux permanent al acestor aciuni. Msuri recomandate 4 - Monitorizarea consumului de ap industrial n fabric la principalii consumatori tehnologici (STCA i fabrica de zahr). - Verificarea i ntreinerea reelelor de ap i canalizare.
- Reducerea agresivitii apelor uzate acide/ alcaline.
Asigurarea msurilor corespunztoare pentru reducerea vtmrii sfeclei n timpul transportului.
- Reducerea ncrcrii apelor n substane organice dizolvate, exprimate prin CCOCr.
- Apele uzate acide de la splarea schimbtorilor de ioni de la STCA i apele de transport preepurate sunt neutralizate cu lapte de var n staia de neutralizare. - Descrcarea i transportul sfeclei se realizeaz hidraulic.
- Monitorizarea eficienei staiei de neutralizare.
12
- continuare Nr. Tehnici BAT crt. 0 1 10 Tratarea apelor uzate prin aplicarea procedeului de sedimentare primar i a tratamentului biologic prin tehnici anaerobe/ aerobe. Efecte (implicaii) mod de aplicare 2 - ncadrarea n VLE stabilite n funcie de: - valorile BAT; -caracteristicile tehnice ale instalaiei; -amplasarea geografic; - condiiile locale de mediu. -Reducerea consumului de ap captat. - Control asupra eficienei staiei de epurare. Stadiul aplicrii tehnicii BAT pn n anul 2005 3 Performanele actuale ale instalaiei de epurare mecano biologice nu asigur conformarea cu VLE stabilite de BAT Msuri recomandate 4 - Reabilitarea/ modernizarea staiei de epurare i n special a treptei de aerare; - Decolmatarea lagunelor/ iazurilor/ bazinelor aerare; - Tratarea nmolurilor rezultate.
11
12
Reutilizarea apei uzate epurate, dup o prealabil sterilizare i dezinfecie. Monitorizarea debitului de ap uzat intrat i evacuat din staia de epurare.
Nu se aplic.
Nu este aplicabil, datorit ncrcrii relativ ridicate a apelor epurate i cerinelor stricte n domeniul alimentar. - Este contorizat numai - Monitorizarea/ contorizarea debitului total de debitul de ap epurat ap uzat evacuat. evacuat liber n emisar.
13
6.2. Obinerea zahrului prin rafinarea zahrului brut Tehnologia de rafinare a zahrului brut din trestie de zahr, cuprinde: II. III. IV. V. recepia cantitativ i calitativ a zahrului brut, materie prim care se aprovizioneaz prin vagoane SNCFR i care presupune cntrirea i determinarea n laborator a coninutului de zaharoz, nezahr, umiditate; descrcarea din vagoane, depozitare n vrac n depozite i transportul cu ajutorul benzilor transportoare n vederea dizolvrii; dizolvarea zahrului brut n dizolvatoare, prin utilizarea apei dulci rezultate de la treptele I i II de filtrare a nmolului de carbonatare, pe filtrele cu vid i obinerea clerei brute (soluie brut de zahar); purificarea calco - carbonic a clerei brute, n vederea ndeprtrii din soluie a impuritilor solubile, a substanelor coloidale i n suspensie. Aceast etap cuprinde fazele: - prenclzirea clerei brute i a clerelor recirculate de la rafinare pn la cca. 80 - 85; - defecarea clerei cu soluie de lapte de var; - saturarea (carbonatarea) cu dioxid de carbon a Ca(OH) 2 rmas nereacionat n soluie; - filtrarea n dou trepte a soluiei, obinerea clerei purificate, a apei dulci i a nmolului dedulcit (nmol de carbonatare), care se trimite la iazul Cordun; - concentrarea clerei purificate n staia de evaporare - rafinarea zemii groase, prin fierbere, cristalizare i centrifugare, condiionarea zahrului rafinat prin uscare, rcire, sortare; ambalarea, depozitarea i livrarea zahrului; depozitarea melasei n vederea valorificrii prin comercializare, la diveri utilizatori.
VI. VII. VIII.
Condesatoarele barometrice sunt instalatii utilizate pentru creerea vidului necesar cristalizarii zaharului. Circuitul de apa barometrica este format din: - 2 condensatori barometrici - 2 bazine de pompare - 2 statii de pompare - 5 turnuri de racire - sistemul de transport ACTIVITATI AUXILIARE 6.3. Gospodria de ap potabil i ap industrial Societatea i asigur necesarul de ap industrial din rul Moldova, printr-o staie de captare, aflat n amonte de evacuarea efluentului staiei de epurare. Apa preluat, la un debit mediu anual de cca. 4650 m 3/zi, la nivelul anului 2004, este pompat la o staie intermediar, respectiv treapta a II-a de pompare, care este prevzut cu dou deznisipatoare i un bazin de acumulare de 10.000 m 3, bazin utilizat i ca bazin de aspiraie pentru pompele de transport ap industrial n societate. Pomparea se realizeaz prin intermediul a dou circuite ; apa este adus la un rezervor central, aflat n cldirea instalaiei de rafinare. De aici, apa este distribuit n toat fabrica. 14
Exist ns i posibilitatea de ocolire a acestui rezervor i trimiterea apei direct la locul de utilizare, n special n perioadele de campanii de sfecl, cnd necesarul de ap crete foarte mult. Eliminarea din fabric a acestei ape se face o dat cu sfritul campaniei, cnd are loc curarea i splarea utilajelor i a circuitelor folosite la aceast campanie. 6.4. Staia de tratare chimic a apei industriale, STCA Aici se realizeaz dedurizarea i demineralizarea apei industriale i obinerea apei de adaos pentru cazanele energetice din CET. Apa brut (industrial) este trecut prin schimbtoare de caldur, unde se nclzete pe baza rcirii condensului preluat de la CET i pe baza aburului din CET. Prin adaos de sulfat feros i lapte de var, n decantor suspensional, se asigur coagularea compuilor chimici n suspensie din ap, care prin filtrare pe filtre mecanice, permite obinerea unei ape limpezite care se acumuleaz n rezervoare de stocare. Apa limpede se trece prin staia de demineralizare, alctuit din filtre cationice puternic acide, filtre H+, filtre anionice slab bazice OH1 i filtre anionice puternic bazice OH2. Dup trecerea prin aceste filtre ionice, se obine apa dedurizat care se stocheaz n rezervoare i prin intermediul staiei de pompare se trimite la degazare i ulterior la alimentarea cazanelor energetice din CET - 4000. Regenerarea filtrelor schimbtoare de ioni se realizeaz n trei etape: afnare; regenerare propriu-zis; splare. Afnarea se face prin pompare de jos n sus, timp de 1-2 ore, de ap limpezit sau ap demineralizat in scopul cresterii volumul masei ionice cu cca. 60 - 80 %. Apele utilizate la afnare se trimit la canalizare. Regenerarea filtrele H+ se face cu soluie HCl de 7-8 %, iar filtrele OH 1 i OH2 cu soluie de NaOH 4 %, prin udarea masei ionice afnate de sus n jos. n clipa n care la canal ajung primele cantiti de soluii de regenerare, se oprete alimentarea filtrelor i se las un timp ca soluiile s realizeze schimbul ionic. Splarea filtrelor se face n dou faze, splare lent i splarea brut, care se face cu circulaia apei de sus n jos, pe circuitul de regenerare cu ap dedurizat i ap limpezit. Apele rezultate de la aceste splri, sunt ape acide sau ape alcaline, se colecteaz ntr-un bazin de neutralizare, se neutralizeaz cu o soluie de 2% lapte de var i ulterior, la un pH 6,5-7,5 se trimit la canalizare. 6.5.Statia de epurare- descrisa in capitolul-instalatii de depoluare BREF-ul recomand pentru apele uzate din fabricarea zahrului urmtorele tehnici de epurare: - treapt primar , epurare mecanic ; - treapt de epurare biologic anaerob ( preepurare) , urmat de - treapt de epurare cu nmol activ (aerob) , care poate fi i lagun aerat. Statia de epurare a SC AGRANA SA are aceste trepte de epurare. 6.6. Centrala electric de termoficare CET 4000 15
Pentru asigurarea necesarului de energie termic i electric, pe amplasament exista o centrala electric de termoficare CET 4000, format din trei (3) cazane CR-12C i dou turbine AKASR-6. n tabelul 4.1 se prezint principalele date tehnice ale acestor utilaje. Tabelul 4.1 Caracteristicile principale ale utilajelor din CET 4000 Caracteristica Cazan de la centrala termic
0 1
Tipul cazanului An de fabricaie Furnizor Caracteristicile funcionale Numr cazane funcionale Putere nominal central Debit nominal Debit de vrf Debit minim Presiune nominal Presiune maxim Temperatur nominal Temperatura apei de alimentare Debit gaze de ardere - la debit nominal, max Temperatura gaze de ardere la co Combustibil Numr arzatoare de gaze naturale/cazan Consum de gaze naturale- la debit nominal Randament termic, maxim Instalaie de dispersie gaze arse Tipul turbinei An de fabricaie Furnizor Numr turbine Presiune abur proaspt nominal Temperatura abur proaspt Presiune abur la priza reglata Contrapresiunea Debit maxim de abur la priz Turbogenerator Putere activ la un debit de abur>75 t/h Putere aparent Turaie Frecven Randament
CR12-C 1974 Vulcan Bucureti 3 135 MW 50 t/h 55 t/h 20 t/h 36 bar (abs) 43 bar (abs) 450 15 C 150 C 155.000 m3/h 163-189C gaz natural 4 4173 m3N/h 80-82 % co de gaze comun celor trei cazane 2 m i H=50 m AKASR-6 1974 UM Reita Electroputere Craiova 2 35 bar 435 C 10 (+3-2) 6 (+2-2) 40 t/h 6 MW 7,5 MVA 3000 rot/min 50 Hz 97,14 %
16
6.7. Cuptoarele de var Instalatia are doua cuptoare verticale (axiale) de var, de 50 t/zi fiecare. Prin arderea calcarului (piatra de var) n cuptoarele de var se obtine laptele de var (CaOH)2 i CO2 , necesare in procesele de purificarea a zemii de difuzie si a clerei de zahr brut, la purificarea apei n STCA, la preepurarea apei de transport i splare a sfeclei. Pentru campaniile de rafinare a zahrului brut este necesar funcionarea unui singur cuptor, dar pentru campaniile de fabricare zahr din sfecl de zahr se funcioneaz cu dou cuptoare. Arderea calcarului, (piatra de CaCO3), disocierea lui, se realizeaz la temperaturi mai mari de 850C. Pentru a crete cantitatea de CO 2 produs i pentru a reduce consumul de combustibil, n piatra de var mrunit la granulaia normal (200-280 mm), se adaug cocs (9-10 kg/100 kg piatr de var). Nu se adaug o cantitate mai mare de cocs, deoarece n zona de reacie (descompunere a pietrei de var), nu trebuie s se depeasc 1150 C. La exterior cuptoarele de var, sunt prevazute cu o manta confecionat din tabl de oel cptuit la interior cu crmid izolatoare i amot rezistent la temperaturi ridicate. Pierderile de cldur sunt importante,10 % prin perei, 25 % cu gazele de ardere i cca. 15 % cu cocsul nears. La partea superioar, cuptorul de var este nchis cu un capac, actionat electromecanic, care mpiedic rspndirea gazelor de ardere n atmosfer i permite captarea lor de compresoare, pentru a fi trimise la o instalaie de splare-rcire i dup aceea la purificarea calco-carbonic. Gazele de ardere, cu cca. 30-32 % CO 2, CO, O2 vapori de ap, oxizi de azot etc. sunt preluate de compresoare, trecute prin instalaia de splare-rcire, pentru reinerea pulberilor antrenate i trimise apoi la saturatie. n acest fel, n atmosfer, de la cuptoarele de var eliminrile de gaze i pulberi sunt minime i accidentale, sau pe perioada porniriiopririi instalaiei de fabricaie. Varul se stinge n stingtoare tambur rotative, unde vine n contact cu apa barometric sau apa dulce rezultat de la filtrarea nmolului de carbonatare. Laptele de var obinut se trimite la separare, unde se ndeprteaz piatra de var nears, varul supraars, cocsul nears, nisipul etc. Toate aceste impuriti solide se valorific ca piatr de construcie, savura (carbonat de calciu nears) sau se evacueaz la depozitul de deeuri solide. Laptele de var separt de impuriti se trimite la maturare (desvrirea reaciei de stingere), la depozitare temporare i la utilizare. 6.8. Uscatoria de borhot este formata din trei tamburi orizontali fiecare avand un cuptor cu cate 4 arzatoare cu functionare pe gaze naturale si cate doua cosuri de evacuare a gazelor. Puterea termica instalata pentru fiecare tambur este de 34 MW, intreaga uscatorie avand puterea de 102 MW. Borhotul intra pe la capatul frontal al tamburului si se deplaseaza catre celalalt capat, in curent paralel cu gazele. Datorita sicanelor , borhotul este ridicat de tambur de mai multe ori si cade sub forma de ploaie de pe o polita pe alta. In cursul acestor caderi sucesive, borhotul este supus la actiunea gazelor fierbinti care il usuca.
6.9. Intretinere si reparatii 17
Atelier mecanic Activitatea desfurat n cadrul atelierului mecanic const n: operaiuni de prelucrri prin debitare, achiere la strung, sudur electric i autogen pentru realizare de utilaje simple, necesare fluxului de obinere zahr; lucrri de ntreinere curent i reparaii capitale a utilajelor aferente fluxului tehnologic de obinere a zahrului alb.
Din activitatea desfurat n atelierul mecanic se produc deeuri metalice, pan, materiale uzate, uleiuri uzate i emisii n atmosfer din operaiile de sudur. Toate aceste deeuri se colecteaz separat, se depoziteaz temporar n compartimente/recipiente separate i se valorific prin intermediul unor firme de specialitate. Atelier electric i AMC Activitatea desfurat n cadrul atelierului de ntreinere, reparaii electrice - AMC const n operaiuni de mentenan (revizii/reparaii) i metrologie (calibrare i verificare conformitate). Deeurile solide, care rezult din activitatea atelierului electric sunt : componente metalice ale aparatelor electrice dezafectate, motoare electrice uzate, cabluri, unsori sau uleiuri reziduale, care se colecteaz separat la locul de producere i se valorific prin ageni economici specializai. 7. MATERII PRIME, MATERIALE AUXILIARE, PRODUSE FINITE 7.1. Consumuri de materii prime, materiale auxiliare i utiliti la obinerea zahrului din sfecla de zahr Tabelul 7.1.Consumuri de materii prime, materiale auxiliare i utiliti la obinerea zahrului din sfecla de zahr Consum specific 2005 5 8,79 7,576 Consum specific n trile UE
Nr. crt. 0 1.
Denumire 1 I . Materii prime Sfecl de zahr intrat n fabric, din care : - sfecl de zahar curaat - deseuri vegetale - pmnt, nisip antrenat de rdcini II. Materiale auxiliare Acid sulfuric HCl NaOH Antispumani
U.M. 4 t/tz.a t/tz.a
6 6,46-8,26 8,26
2. 3. 4. 5.
Kg/tza Kg/tza Kg/tza Kg/tza 18
0,957 1,818 1,396 0,566
6. 7. 8. 9. 10. 11.
Antincrustant Dezinfectanti Fosfat trisodic Piatr de var Cocs Sulfat feros III. Utiliti 12. Ap industrial 13. Ap potabil 16. Energie total
Kg/tza Kg/tza Kg/tza Kg/tza Kg/tza Kg/tza m3/tz.a. m3/tz.a KWh/t za
0,359 0,384 0,001 614,32 52,011 0,115 29,781 1,425 3.481,62
1,56a-3,21b
-
1557-2379
a Fr apa de rcire b Cu apa de rcire n BREF se apreciaz la cca. 12,1 % randamentul de obinere a zahrului din sfecla de zahr. Acest randamentul de obinere a zahrului alb din sfecla este influenat foarte mult de coninutul de zahr din sfecl. In cadrul SC AGRANA SA Buzau, Sucursala Roman, randamentul de obinere a zahrului alb din sfecla a fost de cca. 13,2 %. 7.2. Consumuri de materii prime, materiale auxiliare i utiliti la rafinarea zahrului din zahr brut Tabel 7.2.1.Consumuri curente de materii prime, materiale auxiliare i utiliti la rafinarea zahrului din zahr brut Nr. crt 0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Denumire 1 I. Materii prime Zahr brut Zahr rou retopit * II. Materiale auxiliare HCl NaOH Antispumani Piatra de var (CaCO3) Cocs U.M. 2 t/tz.a. 1,025 0,0136 Kg/tza 0,0011 0,0012 0,00006 0,0894 0,0089 0,0011 0,0011 0,0943 0,0090 1,023 0,0228 2004 Consum specific 3 2005 Consum specific 4
19
III. Utiliti 8. Ap industrial, total din care: n campanie n remont 9. Ap potabil 10. Energie electric, total din care: n campanie n remont 11. Energie termic (CET 4000) 12. Gaz metan
m3/tz.a. m3/tz.a. KWh/t za Gcal/tza m3/ tza
15,76 5,087 10,677 2,326 0,114 0,0989 0,0155 1,183 197,966
18,213 2,423 0,1424 0,1168 0,0256 1,374 210,630
7.3. Consumul de ap n industria de fabricare a zahrului din sfecla de zahar conform recomandrilor BREF/BAT Tabel 7.3.2. Consumul specific de ap S. C. AGRANA S.A. Buzu Conform BREF FDM* Sucursala ROMAN Norme de Realizat 2005 Valoare Domeniu de fabricaie medie variaie b) b1) mc ap/t sfecl procesat 3,1 4,9 0,37 0,23 a) - 0,50 b) (5,7) b) mc ap/t zahr 24,88 29,78 b) 2,39 1,56 a) - 3,21b) a) exclusiv consumul de ap de rcire b) inclusiv consumul de ap de rcire *) conform BREF-FDM pentru industria zahrului / versiunea 2005 tabel. 3.69. Evaluare conformare: Nivelul consumului specific de ap, realizat n 2005 de S.C. AGRANA ROMNIA S.A. Buzu - Sucursala ROMAN, pentru fabricarea zahrului din sfecl de zahr depete de cca. 10 ori consumul specific de ap asociat BAT (valoarea maxim) i necesit lucrri de reducere a acestuia n viitor. Odat cu reducerea consumului specific de ap se va asigura: - reducerea volumului de ap uzat, evacuat n rul Moldova; - diminuarea pierderilor n apele uzate , - reducerea volumului de deeuri de fabricaie i, nu n ultimul rnd, - economisirea resursei de ap. Obligatii: Titularul de activitate va determina sursele de pierderi de apa si va lua masuri pentru reducerea consumului de apa, conform tabelului 7.3.3 Consumul specific de ap industrial
20
Tabel 7.3.3.Surse pierderi /Masuri de reducere a consumului de apa Surse de pierderi de apa Masuri necesare la SC AGRANA SA ROMAN prin evaporarea apei n turnurile de -contorizarea consumului de apa pe rcire; principalele faze de fabricatie cu nmolul de transport i splare; - cresterea concentratiei namolului de transport si spalare sfecla cu nmolul de carbonatare; - cresterea concentratiei namolului de cu borhotul; carbonatare cu melasa; - imbunatatirea sistemului actual de cu impuritile minerale i vegetale. transport al sfeclei -achizitionarea sfeclei mai curate din camp, - colectarea separata a apelor de racire - sporirea gradului de recirculare a apelor de racire
7.4. Depozitarea materiilor prime , auxiliare si a produselor finite Depozitul de sfecl este amplasat pe o platform betonat, cu perei din beton cu o nlime de aproximativ 1,5 m , n aer liber cu o suprafa de 605 m 2 . Silozurile de sfecl sunt dou silozuri cu o suprafa de 2422,64 m 2 fiecare. Sunt amplasate pe platforme betonate, nchise cu perei din beton cu o nlime de aprox. 1,5 m , situate n aer liber. Depozitul de zahr brut i zahr rou este o cldire nchis, acoperit cu tabl, dotat cu sisteme de aerisire, cu o suprafa de 1071 m 2 ( 63 x 17 m), cu acces la calea ferat. Magazia de zahr alb este nchis , are o suprafa de 1411 m 2 (83 x 17 m) si posibiliti de livrare auto i CF. Pentru depozitarea zahrului ambalat s-a amenajat depozitul de produs finit, cu o suprafa de 1620 m2 ( 90 x 18 m), prevzut cu sisteme de aerisire, folosind cldirea fostei secii de reparaii i construcii de utilaje pentru industria zahrului. De asemenea, pentru depozitarea zahrului alb neambalat, sunt i dou silozuri, cu o capacitate de 18 000 t fiecare, construite din beton armat, verticale, supraterane. n general, aceste silozuri se incarca in timpul campaniilor de zahar si se golesc in perioadele de remont, cnd instalatia de ambalare functioneaza. Depozitul de piatr de var i cocs este amenajat pe o platform betonat, cu perei din beton cu o nlime de cca. 1,5 m i cu o suprafa de 1848 m 2 (84 x 22 m), lnga cuptoarele de var. Depozitul de formaldehid - este situat ntr-o ncpere nchis, amenajat, din corpul de fabricaie. De asemenea, n corpul de fabricaie se gsete depozitul de acid sulfuric , i depozitul de reactivi de laborator. 21
Magazia de materiale auxiliare n care se depoziteaz carbonatul de sodiu, antispumani, antiincrustani, fosfat trisodic, este nchis, are o suprafa de 670 m 2 ( 67 x 10 m). Este situat n exteriorul cldirii instalatiei de rafinare, pe latura de est. Este situat pe o platform betonat, nchis pe 3 laturi cu plas de srm. La captul ei pe o suprafa de 25 m 2, nchis pe 3 laturi cu plasa de srm, este magazia de materiale de ntreinere i piese de schimb ( role, benzi etc ). Depozitul de sulfat feros , este o ncpere, situat n cldirea staiei de tratare a apei. Pardoseala este placat cu gresie antiacid i este n stare bun. La subsolul cldirii sunt doua bazine pentru lapte de var, cu o capacitate de 7 m 3 fiecare. Depozitul de NaOH i HCl sunt situate n partea de sud est a amplasamentului staiei de tratare chimic a apei. Este constituit din dou rezervoare verticale de NaOH i dou rezervoare orizontale de HCl, supraterane. Aceste rezervoare sunt amplasate ntr o cuv placat anticorosiv, cu rebord, situat n aer liber, cu acces la calea ferat. Depozitul de motorin este suprateran, situat in partea de sud a amplasamentului societii. Are dou rezervoare paralelipipedice din tabl cu o capacitate de depozitare de 15 m3 fiecare. Este nchis cu plas de srm, cu acces la calea ferat i drumul de acces din societate. Depozitul de carbid este o ncpere nchis, acoperit cu o suprafa de 26,26 m 2, amenajata pentru pstrarea i stocarea carbidului. Depozitul de tuburi de oxigen este o ncpere nchis, amenajat, acoperit cu o suprafa de 26,26 m2. Depozitul de crmid refractar - pentru repararea cuptoarelor de var are o suprafa de 200 m2 (20 x 10 m) i este acoperit cu plci de azbociment. Lng acest depozit este un arc, mprejmuit cu plas de srm, acoperit, n care sunt depozitate diferite piese de schimb refolosibile. Depozitul de piese mecanice- , situat sub banda transportoare de zahr alb la silozuri, amenajat pe o platform betonat, nchis cu srm. Depozitul de utilaje este o platform betonat,situat n exteriorul cldirii CET cu o suprafa de 150 m2 . Tot n exteriorul cldirii CET, este un spaiu mprejmuit cu plas de srm, platform betonat pe care sunt depozitate butoaie cu HCl utilizat la splarea pnzei de filtru. Depozitul de palei de lemn este situat pe rampa magaziei de zahr alb, ramp acoperit cu o copertin din plci de azbociment. 7.5. Preluarea , transportul si manipularea materiilor prime si auxiliare; 7.5.1. Gestiunea substantelor toxice si priculoase Principalele substane periculoase (inclusiv substanele toxice i precursorii de droguri), care intr sub incidena HG 490/2002 privind clasificarea, etichetarea i ambalarea substanelor, precum i Legea 360 - 2003 privind regimul substanelor i preparatelor chimice periculoase sunt prezentate n tabelul urmtor. 22
+Tabelul 7.5.1. Substane periculoase pe care le deine S.C. AGRANA ROMNIA S.A. Buzu Sucursala Roman
Nr . Cr t. Substanta chimia Utilizare a in fluxul tehnolog ic Nr. CAS Categ orie/ fraze de risc Cantita te totala detinut a tone 28,5 Capa citat e total a de stoc are tone 75 Stare fizica Mod stocare de Conditii stocare de
1.
Hidroxid de sodiu (NaOH) Acid clorhidric (HCl-32%) Acid sulfuric (H2SO496%) Formaldeh ida 37% Sulfat feros Produse petroliere: Motorina, uleiuri de lubrefiere, Vaseline,u nsori Reactivi laborator
2.
3.
Regener area filtrelor ionice Regener area filtrelor ionice Reglare pHdifuzie Dezinfec tie apa difuzie Pretratar e ape
131073-2 764701-0 766493-9 50-00-0
R35
lichida
Rezervoare2 buc. Rezervoare2 buc Rezervor-1 buc Depozit
R34R37 R35
26
93
lichida
1,5
10
lichida
4.
5.
13316777-8
R23/2 4/25 R40,R 34,R4 3 R43
10
lichida
Platforma betonata, protejata anticoroziv Platforma betonata, protejata anticoroziv Platforma betonata, protejata anticoroziv Incapere inchisa cu pardoseala antiacida Incapere inchisa cu pardoseala antiacida Platforma betonata,
7.7
15
solida
Depozit
6.
Combus tibil intretine re
R10 R45
27 3 2
Lichida solida
Depozit combustibi Depozit lubrefianti,a telier mecanic
divers e
Cant. Redu se
Laboratoare
Gestiunea substantelor toxice si periculoase pe amplasament are in vedere respectarea normelor in vigoare privind: -transportul cu mijloace adecvate, -depozitarea in conditii de siguranta, in functie de compatibilitati; -evidenta stricta a cantitatilor intrate si iesite din gestiune; -accesul, manipularea si utilizarea de catre persoane avizate.
23
Evaluarea conformarii: Societatea respecta conditiile de depozitare in siguranta a tuturor materiilor prime si auxiliare, in functie de frazele de risc si conditiile de depozitare mentionate in fisele de siguranta. . Toate materiile prime si materialele auxiliare utilizate sunt receptionate, transportate, manipulate si depozitate conform cu prevederile Normelor Specifice de Protectie a Muncii - corespunzatoare fiecarei activitati si in conformitate cu prevederile Normelor Generale de Protectie a Muncii, editia 2002 . Obligatii: La schimbarea combustibililor, a materiilor prime si auxiliare titularul are obligatia de a anunta autoritatea de mediu: APM Neamt si ARPM BACAU.
7.5.3. Condensatori si transformatori n prezent pe amplasament, sunt n funciune un numr de 24 condensatori, care au fost pui n funciune n perioada 1978, cu conin PCB conform datelor prezentate n tabelul 7.5. 3. Tabelul 7.5.3. Situaia condensatorilor n funciune care conin PCB
Nr. Crt. 0 1.
*
Elemente de identificare (tip) 1 CS 0,380-20-3
Locaia echipamentului (localitate) 2 Roman
Nr. Buci 3 24
Cantitate ulei aprox. (litri) 4 0.792 tone

*
Productorul echipamentului 5 ICME Bucureti
Anul punerii n funciune 6 1978
greutatea total a condensatorilor
n prezent pe amplasament sunt un numr de 42 condensatori (conform tabel 7.6) care conin PCBuri, scoi din funciune i depozitai ntr-un spaiu special amenajat n staia electric. Tabelul 7.5.4. Situaia condensatorilor scoi din uz (care nu mai pot fi folosii) care conin PCB
Nr. Crt. 0 1. 2.
*
Elemente de identificare (tip) 1 CS 0,380-20-3 LKC seria 0380-20-3
Locaia echipamentului (localitate) 2 Roman Roman
Nr. Buci 3 21 21
Cantitate ulei aprox. (litri) 4 0.693 tone

*
Productorul echipamentului 5 ICME Bucureti Import Germania
Anul punerii n funciune 6 1978 1972
0.693 tone*
greutatea total a condensatorilor
Conform HG 291/2005, termenul limit pentru eliminarea echipamentelor scoase din funciune, cu volum de PCB uri, mai mare de 5 dm 3, deeurilor sau altor materiale care conin compui desemnai cu concentraii mai mari de 50 ppm, este data de 31 decembrie 2010. Echipamentele n funciune, care conin PCB uri n concentraii mai mari de 50 ppm i un volum de peste 5 dm3, vor putea fi utilizate n continuare, pn la sfritul existenei lor utile, n condiiile respectrii tuturor normelor tehnologice stabilite. 24
8. RESURSE: APA, ENERGIE, GAZE NATURALE 8.1. APA SC AGRANA ROMANIA SA BUZAU Sucursala Roman utilizeaza resursele de apa conform Autorizatiei de gospodarire a apelor nr 1/29.06.2006 eliberata de A.N. APELE ROMANE, Directia Apelor Siret. Volumele si debitele de apa utilizate sunt cele prevazute in autorizatia de gospodarire a apelor. 8.1.1. Asigurarea cu ap potabil i ap industrial ALIMENTAREA CU APA POTABILA Asigurarea cu apa potabila a societatii se face din reateaua de apa potabila a municipiului Roman , conform contractului nr. 35/03.03.2005, incheiat cu SC ACVA SERV SRL Roman . INSTALAII DE TRATARE A APEI POTABILE Instalaia de clorinare a apei existent nu funcioneaz n prezent, apa din rezervoare fiind tratat chimic cu substane clorigene (cloramin i acid citric). REELE DE DISTRIBUIE A APEI POTABILE Pentru distribuia apei potabile, S.C. AGRANA ROMNIA S.A. Buzu Sucursala Roman dispune de o reea de distribuie a apei format din dou conducte: una de Dn = 100300mm, din azbociment, cu L= 710 m i o conduct din OL, Dn= 100-300 mm, cu L=120 m.Parial, apa potabil este distribuit i n reeaua subteran de ap de incendiu, asigurnd astfel mpreun cu apa industrial debitul necesar pentru instalaiile de stins incendiu din societate.
ALIMENTAREA CU APA INDUSTRIALA Societatea i asigur necesarul de ap industrial din rul Moldova, printr-o staie de captare, aflat n amonte de evacuarea efluentului staiei de epurare NECESITATI TEHNOLOGICE: Circuitul de transport splare; Prepararea apei demineralizate pentru CET; Procesul tehnologic de fabricare a zahrului.
INSTALAII DE CAPTARE Societatea dispune de captare de suprafa din rul Moldova i cuprinde urmtoarele construcii i instalaii: Priz de mal; Staie de pompare ap, treapta I; Staie de pompare ap, treapta II.
25
Nmolul rezultat n cele trei camere de deznisipare de la staia de pompare treapta I i din cele dou bazine de desnisipare de la staia de pompare treapta II se va depozitata la o halda de deeuri nepericuloase autorizata. Debitul de ap captat din rul Moldova este contorizat, existnd pe fiecare conduct de aduciune ce vine de la staia de pompare treapta I cte un debitmetru electromagnetic de tip Endres & Hauser cu Dn 400 mm. INSTALAIE DE TRATARE A APEI Apa necesar cazanelor din centrala termic este tratat n staia de tratare chimic a apei - STCA. n exteriorul cldirii staiei de tratare chimic a apei (STCA) sunt amplasate suprateran, pe o platform betonat, dou rezervoare verticale cu V= 100 m 3, fiecare n care este stocat apa demineralizat, necesar CET. REELE DE DISTRIBUIE A APEI INDUSTRIALE Pentru distribuia apei industriale, S.C. AGRANA ROMNIA S.A. BUZU - SUCURSALA ROMAN dispune de o reea de distribuie format din 2 conducte subterane, cu Dn= 400 mm i ramificaii, cu lungimea total de 3651 m. APA PENTRU STINGREA INCENDIILOR Volum intangibil 600 mc(350 mc apa potabila si 250 mc apa industriala) asigurat din retaua de alimentare cu apa a orasului si din sursa proprie. GRADUL DE RECIRCULARE A APEI : 86,2% in campanie si 1% in remont n prezent, S.C. AGRANA ROMNIA S.A. Buzu - Sucursala ROMAN recircul: - apele de transport i splare sfecl (exclusiv apa care nsoete nmolul de transport i splare a sfeclei); - condensul primar (n proporie de cca 90 %); - condensurile secundare ( n proporie de cca 80 %) , precum i - apele de rcire (ntr-un grad mai redus). NORMELE DE APA pentru principalele produse fabricate : apa industriala: 3,5mc/t sfecla, in campanie si 0,6 mc apa/t in remont 8.1.2 Evacuarea apelor uzate Apele tehnologice, rezultate de la procesele de obinere a zahrului din sfecl sau de la rafinarea zaharului brut, sunt culese printr - un circuit de canalizare , se amestec cu apele tehnologice ale celorlalte societi comerciale de pe platform, cu apele menajere i cu apele pluviale i se trimit la instalaia de epurare. Societatea dispune de o instalaie mecano-biologic de epurare a apelor uzate. Descrisa in capitolul 9. Tabel nr. 8.1.2.Modul de evacuare a apelor uzate Categoria Receptori Volum total evacuat 26 Obs.
de ape Ape uzate menajere si tehnologice, epurate Ape uzate menajere si tehnologice epurate Apele meteorice epurate
autorizati Rau Moldova Rau Moldova Rau Moldova
Zilnic(mc) maxim mediu 8813 8035
Qor. (mc.h) 367
Anual Max. (mii mc) 1093 Campanie
6909
4836
201
1137
remont
4320
180
52
Pe timp de ploaie, aprox 6ore/luna, 8 luni/an
Ape de Rau namol din Moldova, in batalul perioada de Cordun ploi abundente 8.1.2.1.Sistem de canalizare a apelor uzate Retelele de canalizare a platformei sunt amenajate in sistem unitar, alcatuit din: -sistemul de canalizare pentru apele uzate tehnologice -canalizarea pentru apele menajere; -canalizarea pentru apele meteorice. 8.1.3.Ape subterane Reteaua hidrografica a regiunii este caracterizata de Raul Moldova care dreneaza atat apele de suprafata cat si cele subterane. In perimetrul sediului SC AGRANA ROMANIA BUZAU SUCURSALA ROMAN apa subterana este cantonata la o adancime de aprox. 7 metri. Directia de curgere a apei subterane este E-V. Din activitatea societatii nu sunt emisii directe in apa subterana.
8.2. ENERGIA 8.2.1. Energia termica Pentru asigurarea necesarului de energie termic i electric, societatea dispune de o centrala electric de termoficare CET 4000, format din trei (3) cazane CR-12C i dou turbine AKASR-6; principalele date tehnice ale acestor utilaje sunt descrise in capitolul 6.6. Pentru asigurarea condiiilor de munc din perioada sezonului rece i a perioadelor de remont (nclzire spaii de lucru, asigurarea apei calde menajere), n societate s-au montat 27
cinci (5) centrale termice de mic capacitate (24 260 KW), care funcioneaz pe gaze naturale, a cror caracteristici tehnice principale sunt prezentate n tabelul 4.2. Tabelul 4.2 Caracteristici microcentrale
Caracteristica Centrala
Tip Furnizor Nr. centrale Putere termic nominal Combustibil Debit combustibil Instalaie de dispersie gaze de ardere
VITOPLEX 100 WIESSMANN 2 buc 240-260 KW gaze naturale 52 m3N/h co de gaze
VITOGAS 100 WIESSMANN 1 buc. 60 KW gaze naturale 7,41 m3N/h co de gaze
VITOPEND 100 WIESSMANN 2 buc. 24 KW gaze naturale 2,87 m3N/h co de gaze
8.2.2.Energia electrica Necesarul de energie electric al fabricii de zahr, este asigurat din producie proprie (CET 4000) si din Sistemul Energetic Naional. Conform datelor prezentate de titular, societatea duce o politica de reducere a energiei electrice cumprate din SEN prin reducerea consumului specific de energie electric, lucru realizat prin ncrcarea optim a utilajelor, reducerea puterii pompelor, renunarea la utilizarea pompelor mari consumatoare de energie electric, asigurarea nclzirii spaiilor de lucru prin centrale locale etc. 8.2.3. Utilizarea eficienta a energiei Eficienta energetica a unei instalatii de ardere este reprezenta de eficienta termica definita ca energia introdusa a combustibilului /energia livrata la limita centralei electrice sau ca eficienta electrica- inversul eficietei termice. Energia combustibilului este masurata prin puterea calorifica inferioara a acestuia. Prin crestarea eficientei energetice scad emisiile de CO2 principala cauza a efectului de sera si al schimbarilor climatice.O cretere a eficienei energetice are un impact direct asupra reducerii emisiilor n aer inclusiv CO2 si indirect asupra generarii de apa uzata si deseuri . Tabel 8.2.2. Eficienta energetica pentru CT 4000 / 2004 Combustibil Gaz natural Consum, mc 13.524.292 Putere calorifica, kcal/mc 8050 88 184 Gcal Caldura cedata Gcal 108870,55
Energie electric produs n CET 4000
Energie livrata / Caldura cedata =88184/108870=0,8099935 Eficienta energetica = 0,8099935 x 100 = 81% Masurile BAT, specifice IMA, aplicate la CET 4000 sunt : Cogenerare energie termic i energie electric Prenclzirea gazelor de ardere utiliznd diferite forme de cldur rezidual Pentru cresterea eficientei energetice se recomanda urmatoarele: 28
a) Masuri BAT - Recuperarea avansat a cldurii apei de alimentare, din purjele continue sau periodice - Prenclzirea avansat a aerului de combustie - Controlul computerizat al arderii pentru reducerea emisiilor i creterea performanelor energetice b) Msuri generale de reducere a pierderilor de caldura: - izolarea termic corespunztoare a circuitelor de abur, a utilajelor i echipamentelor care utilizeaz ageni de nclzire (abur primar, condens, vapori secundari etc.) - asigurarea unor sisteme performante de etanare i izolare a utilajelor, circuitelor, n vederea evitrii pierderilor de cldur ; - pstrarea n stare curat a suprafeelor de schimb de cldur la schimbtoarele de cldur i la evaporatoare; - sisteme eficiente de control, reglare i alarmare a parametrilor relevani (temperatur, presiune, debit, nivel), pentru a evita pierderile de lichide i gaze nclzite; - msuri de service al cldirilor :iluminat, nclzit, ventilaie, controlul umiditii etc; c) Msuri specifice proceselor tehnologice: - recuperarea avansat a cldurii din resursele energetice secundare (vapori secundari, condens, ap cald etc.) n diversele faze tehnologice ; - nlocuirea pompelor vechi cu pompe noi, cu puteri ale motoarelor mai mici i cu sisteme de etanare mecanic, pentru a reduce consumul de ap de rcire, respectiv consumul energetic ; - automatizarea avansat a proceselor tehnologice, utilizarea de ventile automate, utilizarea calculatoarelor de proces ; 8.3.GAZE NATURALE Tabelul 8 .3 Consumul total de gaze / 2004 Consum gaze naturale Energie termic produsa mc Gcal 1 2 15.570.803 99.323
9. INSTALATII PENTRU RETINEREA , EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU 9.1.AER. A) Couri de dispersie aferente instalatiilor de ardere n tabelul 9.1. se prezint numrul, amplasarea i caracteristicile principale ale courilor de dispersie, n funciune la S.C. Agrana Romania S.A-Sucursala Roman. 29
Tabelul 9.1. Situaia courilor de gaze de ardere Nr. crt. 1 2. 3 Denumire surs/instalatia de evacuare n atmosfer Central termic CET 4000/ Co metalic cu tiraj fortat Cuptoare de var 2 buc, 2 supape pentru avarii Uscatoria de borhot, Cosuri metalice cu tiraj fortat Nr. buci nlim e total (m) 55, 0 Diamet ru co 2,0 Debit gaze arse 109.650 10,5 20 2500 1700 2 10,0 0,2 1 2 10 10 0,15 0,10 fara fara fara Instalatii de depoluar e fara fara fara
1 2x1 Cos tambur x3 Cos cuptor x 3
3 4
Central, sediul administrativ i atelier reparaii CET Tip Vitoplex 100- Co metalic cu tiraj fortat Central atelier AMC Tip Vitogas 100- Co metalic cu tirajfortat Centrala,birouri mecanoenergetic, Tip Vitopend 100- Co metalic cu tiraj fortat
B. Instalatii de ventilatie Nr. crt. 0 1 2 3 4 5 6 Surse de poluare 2 Instalaia de captare a prafului de zahar din condiionare (uscare) Instalaia de captare a prafului de zahar din tamburul uscator Instalaia de captare a prafului de la paletizarea zaharului Instalaiile de ventilaie-aerisire a turnurilor de la instalaia de insilozare /desilozare CET 4000/Sala turbinelor CET 4000/camera de comand Poluani specifici 3 Pulberi de zahr Pulberi de zahr Pulberi de zahr Pulberi de zahr Aer ambiental Aer ambiental 30 Mod de evacuare i tratare 4 - ciclon umed, 1 m ,racord de evacuare n atmosfer -hidrociclon umed, 1 m ,racord de evacuare n atmosfer - dou cicloane uscate nseriate, urmate de un ventilator de evacuare aer i pulberi - ventilator care extrage pulberile de zahar i ciclon uscat, cte o instalaie n fiecare turn Sistem de Ventilatie -2 buc Sistem de Ventilatie-1 buc
9.2.APA Societatea dispune de 2 instalaii de preepurare i o staie de epurare final a apelor uzate, i anume : o Instalaia de preepurare a apei de transport hidraulic al sfeclei; o Instalaie de neutralizare a apei uzate, aferent STCA; o Staie de epurare mecano - biologic. Instalaia de preepurare a apei de transport hidraulic al sfeclei Apa de transport hidraulic i de splare a sfeclei de zahr se epureaz n vederea recirculrii n procesul de prelucrare al sfeclei. Instalaia se compune din : Deznisipatoare, 2 buc., construcii supraterane cu raclei; aici sunt reinute cca. 25% din materiile aflate n suspensie Decantoare radiale ingropate 2 buc; are loc procesul de decantare i limpezire a apei uzate. Nmolul de la decantoarele radiale este trimis prin pompare la iazul Cordun. Bazin de omogenizare ( fost clorinare) este o construcie descoperit din beton i prevzut cu icane, n care are loc omogenizarea apei din cele dou decantoare radiale. n bazin se introduce ap proaspt i o mic cantitate din apa barometric. Dup omogenizare, apa limpezit este preluat i trimis prin pompare (staia de pompare este alturat bazinului de omogenizare) la descrcarea hidraulic, transportul i splarea sfeclei de zahr. Apa barometric este apa cald, rezultat de la coloanele barometrice care trece prin turnul de rcire, de unde dup rcire este pompat spre condensatorii barometrici din hala de fabricaie. Instalaie de neutralizare a apei uzate, aferent STCA (neutralizare ape agresive) Apele uzate de la STCA rezult din splarea filtrelor ionice, din splarea pardoselelor din sala de preparare reactivi i regenerare de soluii de acid clorhidric i/sau hidroxid de sodiu. Instalaia de neutralizare este compus din: - 2 rezervoare tampon [ 10 m3 ]; - 3 pompe PCH pentru transvazare ape agresive; - 2 rezervoare de neutralizare de 250m3; - 3 pompe PCH de recirculare i evacuare ape de splare; - 1 pompa PCH pentru lapte de var. Parametrii de lucru ai instalaiei de neutralizare sunt : Capacitate: 250 400m3 ; pH iesire canal = 6,5 8,3 ; T = 15 250C; Corectarea pH-lui/neutralizarea apelor acide se realizeaz cu lapte de var, cu concentraia = 2%. Pentru o regenerare sunt necesare doua rezervoare de neutralizare n funciune; Q efluent = 80m3 / h = 22 l/s; 31
Durata recirculrii = 3 4ore.; Durata evacuarii = 5ore. Staie de epurare mecano biologic Staia de epurare a S.C. AGRANA ROMNIA S.A. Buzu - Sucursala Roman a fost prevzut cu treapt de epurare mecanic i biologic avnd o capacitate proiectat de 102l/sec (8812,8mc/zi). Treapta mecanic este compus din: - 2 decantoare longitudinale cu V=930 mc/fiecare i - 2 decantoare radiale cu V=630 mc/fiecare (D=16 m ,h u =3,1m ), nefuncionale. Treapta biologic se compune din : - Iaz de prefermentare Nolte cu V=37200 mc (V u=27900 mc, S=18600mp, h=1,5m) , nefuncional; - Iaz Nolte cu V=133200mc (Vu=122100 mc, S=37000mp, h=3,3m); - Bazine de aerare: 3 bazine cu V= 680 mc/fiecare; - Bazine de linitire, 3 bazine cu : V1=3880 mc , V2=8000 mc, V3=7200 mc; - Iazuri biologice Gould: o Iazul nr. 1 , V=167000 mc (Vu=138000 mc , S=92000 mp, h=1,8m) o Iazul nr. 2 , Vu=125000 mc ( S=72000 mp, h=1,8m), scos din funciune. Descrierea fluxului tehnologic al staiei de epurare Apele uzate tehnologice, menajere i meteorice sunt transportate prin intermediul unui canal colector la staia de epurare, amplasat pe malul stng al rului Moldova, aproape de confluena cu rul Siret. Treapta mecanic de epurare Treapta mecanic funcioneaz numai cu dou decantoare longitudinale, din beton. Nefiind prevzute cu sistem de evacuare mecanic sau hidraulic a nmolului primar, ele funcionez alternativ, unul n funciune i altul n curare, prin excavarea nmolului. Apa decantat este trimis ntr-un cmin colector i de aici ajunge n decantorul longitudinal din pmnt ( iaz de prefermentare) , iar de aici n iazul biologic Nolte . n cazul unei cantiti mari de ap decantat, care nu poate fi preluat de decantorul longitudinal din pmnt, exist posibilitatea ca o parte din aceast ap s fie trimis n iazul biologic Nolte, prin intermediul unui canal deschis. Treapta biologic const ntr-un procedeul Nolte - Gould proces de epurare combinat anaerob - aerob, prin
Adncimea proiectat a Iazului Nolte, de 3,6 m asigur desfurarea celor dou procese biologice: n straturile de adncime ale iazului acioneaz microorganismele anaerobe, iar n straturile superioare acioneaz microorganismele aerobe, care prin procesele metabolice realizeaz degradarea substanelor organice. 32
Din Iazul biologic Nolte, apa ajunge ntr-o treapt de aerare, format din trei bazine, unde ar trebui s se creeze condiiile desfurrii procesului aerob, din iazul biologic Gould. In prezent, treapta de aerare nu funcioneaz. Iazul biologic Gould nr. 2 este nefuncional. n iazul Gould nr. 1 nu sunt ndeplinite condiiile necesare desfurrii unui proces biologic aerob corespunztor. Din bilantul concentraiilor medii anuale a noxelor prezente in apa uzata la intrarea i ieirea in/din staia de epurare, obinute in urma procesului de automonitorizare a societii s-au determinat urmatoarele randamente de retinere a statiei : Tabelul 9.2.1 Randamente de reinere n BUZAU sucursala Roman Caracteristica staia de epurare- SC AGRANA ROMANIA
Randamentele de retinere in statia de epurare 2004 96,90 49,23 48,34 20,01 2005 86,22 56,06 45,38 34,49
MTS Rezidiu fix CCOCr CBO5
% % % %
Conform acestor date, instalaia de epurare mecano - biologic are randamente bune de reinere mecanic a suspensiilor, datorit duratelor mari de staionare a apelor n staie. Randamentele de reducere a substanelor organice sunt mai reduse, mai ales la indicatorul CBO5, ceea ce impune o analiz atent a starii tehnice a staiei si investitii n special n zona de fermentaie aerob , conform programul etapizat-apa. Eficiena instalaiilor de epurare, conform BREF FDM: Tabelul 9.2.2. Indicatori La intrarea n treapta Dup tratamentul *) primar anaerobic *) - mg/l 3300 120 10 - mg/l 100 80 8
Dup tratarea anaerobic-aerobic

**)
CBO5 NT PT
*) **)
- mg/l <25 <10 0,4 - 5
Conform documentului BAT fig 4.47 pentru fabricile de zahr din trile Nordice Conform documentului BAT fig 4.79 pentru fabricile de zahr din Austria
9.3 SOL Instalaii pentru reducerea polurii solului Depozitul de borhot este betonat, ceea ce exclude poluarea solului cu apa scurs din borhot. 33
Rezervoarele supraterane de NaOH i HCl sunt amplasate ntro cuv placat anticorosiv, cu rebord, situat n aer liber, cu acces la calea ferat. Depozitele de piatr de var i cocs sunt prevzute cu canalizare interioar care preia apele pluviale; Toate depozitele sunt prevzute cu fante n alei prin care apa pluvial se scurge prin gurile de scurgere n canalizarea de ape pluviale; 9.4. ALTE DOTARI Dotari si masuri de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor Pentru protecia mpotriva zgomotului, societatea dispune de urmtoarele dotri: o pentru compresoare, exist atenuatoare de zgomot; o motoarele electrice sunt prevzute cu carcase de protecie, iar cele mari cu carcase fonoizolante; o pentru suflante i turbosuflante, exist atenuatoare de zgomot. 10.CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR , NIVEL DE ZGOMOT 10.1.AER 10.1.1. Conditii locale Conform rezultatelor determinarilor APM Neamt, in cursul anului 2005 calitatea atmosferei in zona amplasamentului indeplineste conditiile standardelor de calitate in vigoare, la indicatorii analizati. 10.1.2. Surse de emisie 10.1.2.1. Inventarul surselor de poluare i al poluanilor specifici Emisiile poluante n aer din fabricile de zahr, provin din generarea energiei, aburului i energie electric i nu din procesul de fabricare propriu-zis,. Pe amplasamentul S.C. AGRANA ROMNIA S.A. Buzu - Sucursala Roman, sursele de emisii poluante n atmosfer sunt: surse fixe/staionare din : - procesul de ardere a gazelor naturale n cazane termo - energetice ; - procesul de ardere n cazane termice i centrale termice murale de tip VIESSMANN pentru nclzirea spaiilor de lucru i a birourilor; - procesul tehnologic de obinere zahr din sfecla de zahr i procesul tehnologic de rafinare a zaharului brut (uscare, condiionare, ambalare a zahrului); - procesul de obinere a varului (CaO) i bioxidului de carbon (CO 2) din carbonat de calciu i cocs, semifabricate care se utilizeaz n procesul de rafinare a zahrului, att din sfecl de zahr ct i din zahr brut; - arderea combustibilului in cuptorele uscatoriei de borhot surse mobile: - utilajele de transport, motoarele cu ardere intern. 34
Poluanii posibil a fi emii n atmosfer, conform Ordinul MAPM 1144/2002 , privind infiintarea Registrului poluantilor emisi, pentru activitatea de prelucrare a sfeclei de zahr sunt : CH4, CO2, Nox, pulberi. Deoarece instalatia integrata de fabricare zahar nu are in dotare instalatii de racire , pe amplasament nu sunt emisii de NH3 si HFC. 10.1.3. Conditii de emisie A. Emisii din surse fixe A.1. Emisii in situatii normale de functionare A1.1. Emisii din instalatii de ardere Conditia nr.1 - aer Toate instalatiile de ardere de pe amplasament vor functiona cu respectarea VLE stabilite in colana 2 , respectiv 3 a tabelului 10.1.3.1. Termenul de conformare pentru CET 4000(IMA) este 1.01.2008. Coditia nr. 2 - aer Instalatia CET 4000 va fi exploatata cu respectarea tuturor cerintelor Directivei nr. 2001/80/CE privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti din instalatiile mari de ardere, directiva transpusa in legislatia romana prin HG 541/2003 si HG 322/2005 . Tabel 10.1.3.1. VLE instalatii de ardere Localizare sursa emisie /punct emisie de Noxe emise VLE conform Ordin 462/1993 2 VLE conform HG 541/2002 , HG 322/2005 3 300 5 35 35 VLE conform BAT (recomandate)
0 1 Cos dispersie aferent CO2 Centrala termica- C1 Nox P=135 MW Gaz metan CO pulberi SO2 Cosuri dispersie aferente CO2 instalatiei de ardere- Nox uscatorie borhot: CO P1= 34 MW /,C3 P2=34 MW/,C5 pulberi
100
350 100 5
4 50-100 (arzatoare cu Nox redus) 30-100 (arzatoare cu Nox redus) 5 10 -
P3=34 MW/,C7 Gaz natural
SO2
35
Nota: VLE sunt stabilite in conditii standard: 3%O2, T= 273 K, p= 101,3 kPa VLE stabilite conform Ordinului 462/2002 sunt valori momentane VLE stabilite de HG 541/2003 si HG 322/2005 sunt medii lunare Evaluare conformare: La data intocmirii bilanturilor de mediu, din analizele efectuate de evaluator si din datele de automonitorizare ale operatorului, se observa ca emisiile datorate arderilor in centrala termica CT 4000 , pentru, SO2, respecta VLE reglementate de HG 541/2003 Pentru CO, pulberi si Nox se constata depasiri ale VLE , datorate unui control defectuos al arderii. Obligatii: 1. Reducerea emisiilor de pulberi , Nox si CO prin : Verificarea, reglarea si etalonarea sistemul de conducere a arderii la toate cazanele energetice si de optimizare a excesului de aer utilizat in procesul de ardere. Realizarea unor msuri tehnico - organizatorice de exploatare i ntreinere n vederea mbuntirii strii tehnice generale a cazanelor, inclusiv asigurarea separrii evacurii gazelor de ardere ntre cazanele n funciune i cazanele care nu funcioneaz. 2. Implementarea sistemului de monitorizare continua a NOx. Recomandari: Pentru reducerea emisiilor de CO, NOx si atingerea VLE BAT se recomanda , esalonat urmatoarele masuri BAT: Utilizarea arzatoarelor cu emisii reduse de NOx Exces de aer de combustie sczut Recircularea unei pri din gaze de ardere, n focar A.1.2.Emisii tehnologice In cadrul fluxului tehnologic de rafinare a zahrului se elimin n atmosfer pulberi de zahr, de la : Instalaia de captare a prafului de zahr de la tamburul usctor Instalatia de captare a prafului de zahar din sortare-conditionare Instalaia de captare a prafului de zahr din paletizare Instalatia de ventilatie-aerisire a turnurilor de la instalatia de insilozare-desilozare Aceste eliminri de pulberi n atmosfer sunt pierderi din procesul tehnologic, ele neputnd fi ncadrate la nici un fel de emisie poluant, conform legislaiei de mediu. Emisiile de pulberi de zahr nu conin substane poluante, pierderile n atmosfer sunt doar pierderi tehnologice, pierderi care reduc randamentul de obinere al zahrului alb din zahar brut, sau de obinere al zahrului alb din sfecla de zahr. A.2. Emisii in conditii anormale( porniri, opriri, situatii de avarie) 36
Cuptoarele de var si uscatoriile de borhot sunt prevazute cu cosuri de avarie, in scopul de a evacua gazele de ardere la porniri, opriri si in alte conditii in care temperatura gazelor de ardere nu este propice utilizarii acestora in fluxul tehnologic. In conditii normale gazele de ardere sunt utilizate in fluxul tehnologic pentru purificarea clerei de zahar si pentru uscarea borhotului. Tabel 10.1.4. Inventarul cosurilor de avarie, noxe emise Localizare sursa de emisie /punct emisie 0 Cosuri avarie aferente - cuptoarelor de var C19-1, C19-2 Pcuptor =50 t/zi Carbune de cocserie+ Piatra de calcar(1:10) Noxe emise 1 CO2 Nox CO Pulberi SO2 TOC
Cosuri de avarie aferente instalatiei de ardere-uscatorie CO2 borhot: Nox P1= 34 MW /,C2 CO P2=34 MW/,C4 Pulberi P3=34 MW/,C6 Gaz natural Conditia 3 aer: Operatorul instalatiei va tine evidenta perioadelor in care sunt emisii pe cosurile de avarie; va monitoriza durata fiecarei perioade de emisie si debitul masic de noxe la cos (estimari sau calcule ). B. Surse mobile Pentru activitile de aprovizionare cu materii prime, materiale, transport interfazic i extern, precum i desfacere produse, societatea dispune de un parc auto alctuit din autoturisme, camioane i utilaje de transport intern, conform tabelului 10.1.3.3. Tabelul 10.1.3.3. Mijloace de transport auto- surse mobile de emisie Nr. Denumire mijloc transport crt. I.Mijloace de transport mobile 1 2 3 Autoturisme Autoutilitare Autocamioane, autobasculante, autoateliere, autoizolante, autotrailere, autocisterne II. Utilaje 4 ncrctoare, motostivuitoare (Ifron 204 D, Stalowa Wola, Kaeble, Caterpilar etc.) 37 Numr mijloace auto
7 buc. 5 buc. 9 buc.
24 buc
5 6
Combine pentru recoltat sfecl de zahr Locomotiv
12 buc., 2 buc.n funciune 1 buc. defect
Gazele de ardere conin poluani ca: CO, CO2, CH 4 ; N2O, NOx; SO2, cadmiu, plumb i pulberi. Calcularea emisiilor de poluani gazoi din combustibilul auto, se efectueaza dup metoda CORINAIR , factorii de emisie, fiind cei aprobai de Autoritatea de Mediu, pentru fiecare tip de combustibil i tip de utilaj. 10.2. APA(incusiv apa subterana) 10.2.1. Conditii locale; Caracterizarea Raului Moldova , sectiunea Roman Conform datelor puse la dispozitie de Directia Apelor Siret, la momentul autorizarii, din punct de vedere fizico-chimic seciunea se ncadreaza n clasa a-II-a de calitate la regimul de oxigen i nutrieni i n clasa I de calitate la metale i micropoluani. Din punct de vedere biologic ,valorile indicelui saprob nscriu seciunea n clasa a II-a de calitate, nivel beta-mezosaprob. Elementele biologice de calitate indic o stare ecologic bun . Fa de seciunea Timieti (amonte SC AGRANA ROMAN), n seciunea Roman indicatorii prezint valori mai ridicate. Acest fapt se datoreaz condiiilor geologice naturale , polurii difuze exercitate de municipiul Roman i efluenilor staiilor de epurare ale societilor Mitall Steel i Agrana Roman. 10.2.2.Surse de poluare Apele uzate(tehnologice, menajere, pluviale) sunt evacuate dup epurarea n staia mecano biologic a SC AGRANA ROMANIA BUZAU Sucursala Roman, in raul Moldova printr-o conducta deversoare, contorizat racord R1 . Separat de conducta deversoare contorizat, exist un alt circuit, , care asigur posibilitatea golirii prin pompare a apei epurate, sau recircularea apei la intrarea n staia de epurare, necontorizat. Aceast conduct a fost realizat pentru evitarea creterii nivelului de siguran al apei din staie, n cazul n care cantitatea intrat depete capacitatea de evacuare pe conducta R1. 10.2.3. Masuri de protectie a apei Conditia 1 apa Titularul va respecta toate obligatiile stabilite in autorizatia de gospodarire a apelor nr 1/29.06.2006. Indicatorii de calitate a apelor uzate ( tehnologice, menajere, meteorice) epurate, evacuate in emisar se vor incadra in VLE reglementate de HG 352/2005 si HG 351/2005, conform autorizatiei de gospodarire a apelor, astfel: Indicatori de calitate Valori admise Mg/l 35
In perioada de remont: Categoria apei Apa epurata/
evacuare temperatura 38
statie epurare in emisar
pH Suspensii CBO5 CCOCr Amoniu (NH4+) NO3NO2Subst. Extractibile Detergenti Produs petrolier Cloruri Fosfor total Sulfuri+H2S Reziduu fix Bacterii coliforme totale Bacteriicoliforme fecale Streptococi fecali
6,5-8,5 60 25 125 3 25 1 20,0 0,3 2 500 1 1 2000 1mil/100cmc 10000/100cmc 5000/100cmc Valori admise Mg/l 35 6,5-8,5 100 175 250 4 25 1 20,0 0,3 2 500 1 1 2000 1mil/100cmc 10000/100cmc 5000/100cmc
In perioada de campanie: 01 sept. 01martie Categoria apei Indicatori de calitate Apa epurata/ evacuare temperatura statie epurare in emisar pH Suspensii CBO5 CCOCr Amoniu (NH4+) NO3NO2Subst. Extractibile Detergenti Produs petrolier Cloruri Fosfor total Sulfuri+H2S Reziduu fix Bacterii coliforme totale Bacteriicoliforme fecale Streptococi fecali Conditia 2 apa
La expirarea termenului de tranzitie - 31.decembrie 2014 , calitatea apelor epurate evacuate in emisar va respecta condiile BAT din tabelul 10.3 Tabel 10.3. Nr. Denumire indicatori crt.
Nivel BREF/ BAT - FDM kg/ t zahr mg/ l 39
1. 2. 3. 4. 5. 6.
MTS CCOCr CBO5 NT PT Debit ap uzat, mc
1,28 2,4 0,24 0,35 5,13
50 125 25 10 5 -
conform BREF-lui pentru industria zahrului ediia 2005, tab. nr. 5.1.pag. 599
Evaluare conformare: - depasiri ale VLE la : CBO5, MTS, CBO5, CCOcr, S+H2S, in perioada de campanie - depasiri la CCOCr in perioada de remont - deficiene ale staiei de epurare a apelor uzate, existent la S.C. AGRANA ROMNIA S.A.Buzu - Sucursala ROMAN, care vizeaz treapta biologic: - lipsa aerrii; - reducerea volumului util al staiei de epurare biologic, n timp; iazurile biologice Nolte i Gould nefiind curate de nmol n timp util; - iazul Gould nr. 2 a fost scos din funciune . Obligatii: SC AGRANA ROMANIA SA BUZAU, Sucursala Roman, are obligatia de a realiza la termenele stabilite lucrarile din PROGRAMUL ETAPIZAT aprobat de MMGA, anexa la AGA nr 1/29.06.2006, lucrari preluate in programul de actiuni, parte a prezentei autorizatii integrate de mediu. Reabilitarea/ modernizarea staiei de epurare mecano biologic, n vederea ncadrrii efluentului total n prevederile naionale i BAT - FDM , va incude : Decolmatarea iazurilor de fermentare/lagunelor; Introducerea unui sistem de aerare a treptei de epurare biologice; Asigurarea unei monitorizori eficiente a funcionrii treptei de epurare n perioada de campanie. Contorizarea integral a debitului de ape evacuate n emisar, rul Moldova . Tratarea nmolurilor rezultate din staiile de epurare, respectiv a nmolului primar i biologic. Conditia 4 apa- Acvifer freatic Avand in vedere lipsa unui normativ specific pentru apele subterane, dar existand posibilitatea ca apele subterane din zona sa fie captate in fantanile locuitorilor din vecinatate, calitatea apei subterane se va evalua prin diferentele calitative care pot apare intre forajele de observatie de pe amplasament si cel de referinta(amonte instalatie- sat Cordun- F3 ) determinand contributia proprie a platformei. 40
Evaluare conformare Activitile curente i anterioare ale S. C. AGRANA S.A. Buzu, Sucursala ROMAN au produs urmatorul impact asupra apei freatice : - pe amplasamentul nr 1 (incinta principal din str. Energiei ), prin aportul i poluarea istorica cu produse petroliere i metale grele , datorate CET-lui aferent, n perioada funcionrii pe pcur. - pe amplasamentul nr. 2 ( Iazul Cordun), prin aportul i poluarea cu substane organice oxidabile, , datorate infiltratiilor provenite de la Iazul Cordun precum si datorita incarcarii panzei freatice prin preluarea incarcarii organice de la depozitul com. Cordun existent in amonte . Obligatii: - Sistarea depozitarii namolurilor in Iazul Cordun si constituirea unui fond pentru inchiderea si postinchiderea acestuia. - Construirea unui depozit nou, ecologic pentru depozitarea, deshidratarea si uscarea namolului de transport . - Verificarea etaneitii sistemelor de separatoare de produse petroliere, curirea periodic a lor, ct i a canalelor de gard din gospodria de combustibil lichid i gospodria de carburani; - Monitorizarea periodic a apelor freatice din zona rezervoarelor de motorin i pcur, pentru prevenirea apariiei de infiltraii n sol, prin forajele existente; - ntreinerea curent a reelelor de canalizare, decolmatarea acestora i verificarea strii canalizrilor pentru prevenirea infiltraiilor n panza freatica. - Monitorizarea apelor freatice din zona depozitului de deeuri solide , prin realizarea a cel puin trei foraje (unul n amonte i dou n aval) , conform prevederilor din HG 349/2005; 10.3 . SOL 10.3.1. Surse potentiale de poluare Principalele surse poteniale de poluare a solului: - Activitile desfurate n trecut pe amplasament; - Activitile de dezafectare i demolare; - Activitile desfurate n prezent pe amplasament; - Depozitarea materiilor prime, materialelor auxiliare i a produselor finite; - Depozitarea deeurilor; - Diveri poluani, evacuai cu apele reziduale prin sistemul de canalizare, ajuni n sol, n special n perioadele de viituri sau neetaneiti; - Poluanii emii n atmosfer i ajuni pe sol i vegetaie. Contaminarea solului se poate realiza n incinta societii dar, prin pnza freatic, se poate transmite n rul Moldova i n puurile / fntnile din mprejurimi, n aval de amplasament. Nivelul actual de poluare a solului Indicatorii de poluare specifici, stabiliti conform prevederilor O 184/1997, Anexa A3.1. , in functie de istoricul zonei , a materiilor prime utilizate in procese si a riscului de poluare a apelor subterane, sunt: pH, sulfati, cloruri, azotati, azotiti, hidrocarburi din petrol. 41
Conform Ord 756/97, din analizele prezentate de evaluator in BM nivel II si in Raportul de amplasament se evideniaz urmatoarele concluzii: nu s-au identificat zone de poluare local n incint, solul prezentnd concentraii de poluani sub pragul de alert pentru tipul de folosin mai puin sensibil, solul din incinta nu este afectat de activitatea actual i nici de funcionarea anterioar. Conform Ord. 756/1997, concentratiile de poluanti determinati, nu depasesc pragurile de alerta; se apreciaza ca pe amplasament nu exista o poluare semnificativa asupra solului .
10.3.2. Masuri de protectie a solului si apei subterane Conditia 1 sol Conform OUG195/2005, protectia solului, a subsolului si a ecosistemelor terestre, prin masuri adecvate de gospodarire, conservare, organizare, amenajare este obligatorie pentru toti detinatorii de terenuri. Titularii de activitati industriale au urmatoarele obligatii: - sa previna pe baza reglementarilor in domeniu , deteriorarea calitatii mediului geologic; - sa asigure luarea masurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv in special a celor situate dea lungul cailor de comunicatii rutiere,feroviare; - sa respecte orice alte reglementari prevazute de legislatia in domeniu Conditia 2 sol - Titularul are obligatia de a lua toate masurile de protectie pentru prevenirea poluarii solului si pentru respectarea caracteristicilor fizico-chimice reglementate de Ordinul 756/1997privind evaluarea poluarii mediului, descrise in tabelul 10.3.3. Tabel 10.3.3. Limitele normate pentru solurile cu folosinta mai putin sensibila conform prevederilor Ord. MAPPM nr. 756/1997 pH Metale grele Produse Sulfati Cu Mn Pb As Cd Ni Zn petroliere Valori normale (mg/kg s.u.) Prag de alerta Prag de Interventie Conditia 3 sol 42 <100 20 900 20 5 1 20 100
1000 2000
5000 50 000
250 500
200 0 400 0
250 100 0
25 50
5 10
200 500
700 1500
Lucrri de reducere, prevenire i controlul polurii solului i apei freatice n incint: Depozitarea controlat a deeurilor, din incint, numai pe platforme betonate, prevzute cu praguri de limitare a eventualelor scurgeri de substane poluante din deeurile depozitate; Evidena gestiunii deeurilor tehnologice i netehnologice, a deeurilor de ambalaje la locul de producere, conform prevederilor legale HG 856/2002, Ordinul 95/2005 , HG 621/2005 i Ordinul 927/2005; Concomitent, cu procedura de nchidere a depozitului de deeuri solide, trebuie identificate alternativele viabile de rezolvare a problemei deeurilor care se depoziteaz n prezent n acest depozit. Manipularea corespunztoare a carburanilor, lubrefianilor i deeurilor acestora, a substanelor chimice, n timpul ncrcriidescrcrii lor din mijloacele de transport; Refacerea periodic a proteciilor anticorozive pentru platformele i rigolele de colectare a scurgerilor din zona rezervoarelor de acid clorhidric i hidroxid de sodiu, de la STCA. ntreinerea i repararea platformelor betonate pentru depozitarea temporar a deeurilor de gri, savur, codie de sfecl; Depozitarea pietrei de var i a cocsului numai pe platfoma betonat; Supravegherea modului de desfurare a lucrrilor de dezafectare a instalaiilor nefuncionale i, n special, a modului de valorificare a deeurilor rezultate; Plantarea spaiilor din perimetrul incintei societii, cu vegetaie i mai ales cu pomi care au o cretere rapid, pentru reducerea impactului asupra zonei locuibile din apropiere; 10.4.ZGOMOT SI VIBRATII 10.4.1.Surse si nivelurile de zgomot Principalele sunt: o o o o o o o surse de zgomot la S.C. AGRANA ROMNIA S.A. Buzu - Sucursala Roman Transportul n incinta societii a sfeclei de zahr pe CF i auto; Operaiile de descrcare a sfeclei de zahr; Operaiile de concasare a pietrei de var i ncrcarea descrcarea acesteia n cuptor; CET; Compresoarele de CO2; Compresoarele de aer de la atelierul mecanic; Banda rulant de transport a borhotului.
Conditii de emisie Conditia 1 zgomot Instalatia integrata de fabricare a zaharului trebuie sa functioneze in asa fel incat la limita zonei functionale a amplasamentului sa fie respectate urmatoarele valori limita: 43
Pentru nivelul de zgomot : 65 dB, in timpul zilei si 55 dB in timpul noptii , conform STAS 10009/88
Conditia 2- zgomot respectarea stricta a disciplinii in munca mai ales pe timp de noapte. Evaluare conformarii: Nnivelul de zgomot la limita incintei se incadreaza in limitele admisibile conform STAS 10009/198. 10.5 MIROSURI Surse de producere a mirosurilor In campania de prelucrare a sfeclei de zahr principale surse de mirosuri sunt : Transport borhot ; Decantoarele de la staia de preepurare ; Punctul de evacuare din hala de producie a resturilor de sfecl de zahr (codie, frunze). iazul Cordun ; la staia de epurare ; depozitul de deeuri solide. Mirosurile neplcute sunt percepute de receptorii din zona surselor care produc miros, aceti receptori fiind : Locuinele, coala, grdinia, aflate n partea de Sud-Vest a incintei societii i care sunt afectate de mirosurile provenite de la sursele din fabric; Comuna Cordun aflat n partea de Nord a societii, care mai ales pe timp de var este afectat parial de sursele: iazul Cordun, staia de epurare i depozitul de deeuri solide. Conform Standardul national 12574/87-Conditii de calitate pentru aerul din zonele protejate , se considera ca emisiile de substante puternic mirositoare depasesc concentratiile maxime admise atunci cand in zona de impact mirosul lor dezagreabil si persistent este sesizabil olfactiv. Obligatii: Realizarea masurilor din PC privind reabilitarea statiei de epurare, si a iazului Cordun, inchiderea depozitului de deseuri solide vor determina reducerea disconfortului olfactiv. 11.GESTIUNEA DESEURILOR 11.1.Producerea deeurilor si modul de gestionare n tabelul urmator sunt prezentate principalele tipuri de deeuri produse la nivelul ntregii societi SC AGRANA ROMANIA BUZAU SUCURSALA ROMAN si modul de gestionare a lor.
44
Tabelul 11.1 Evidena gestiunii deeurilor

Nr. crt. 0 Denumire deeu 1 Starea fizic 2 Codul 3 U.M. 4 Zahr brut 2004 5 2005 6 Sfecl de zahr 2005 7 Mod de valorificare/depozitare Generat e 8 Valorificate 9 Depozitate 10 Prevederi BREF ( kg/t sfecl) 11
A. Deeuri tehnologice 1. Nmol de transport i splare sfecl de zahr 2. Nmol de carbonatare 3. Impuriti vegetale - paie, codie, sfrmturi Impuriti minerale pietri, nisip savur gri - piatr de var ars Borhot (25 % s.u. )
Solid Solid Solid
02 04 01 02 04 99 02 01 03
t kg/t sfecla t kg/t sfecla t kg/t sfecla t kg/t sfecla
4296 -
6076 -
8 568 93,5 6576 72 4 080 44,5 728 7,9
8 568 16 948 4 080
Amenda ment pentru soluri acide Ferme agricole 4 080 -
Depozitare iaz Cordun Depozitare iaz Cordun -
230 60 -
4.
Solid 19 12 09 02 04 02 02 04 02 Solid 02 01 03
551
798
2 077
Depozit deeuri solide? Vezi alta solutie -
6.
t kg/t sfecla
4738 52
4 738
La fermieri depozitare temporar depozit borhot
50
45
7.
Nmoluri de la staia de epurare mecano biologic decantoare primare iazuri
Solid
02 04 03
552,5
471,2
98,13
1121,83
11560 t namol cu 40% umiditate respectv 6936 t s.u. Depozit autorizat
B. Deeuri netehnologice 1. Ambalaje de hrtie i carton 2. Ambalaje de material plastic 3. Metale feroase 4. 5. 6. 9. Anvelope uzate Baterii i acumulatori Uleiuri uzate / rezervor pcur Deeuri menajere
Solid Solid Solid Solid Solid Lichid Solid
15 01 01 15 01 02 16 01 17 16 01 03 16 06 01 13 02 05 20 03 01
kg kg t t t l t
10 511 456 1,75 2,3 15
489 240 3,0 3,07 200 15
696 4,75 5,37 200 30
Depozit ambalaje Depozit ambalaje -
46
11.2.Stocare temporara si eliminare deseuri tehnologice; conditii BAT Tabelul 11.2 Modul de stocare temporara,eliminare,valorificare /cerinte BAT/
Nr . cr t. 1. Denumire deeu Nmol de transport i splare a sfeclei de zahar Nmol de carbonatare Impuritati minerale: Nisipul i pietriul Piatra de var nears/supraars i varul nestins Borhot Nmolurile de la staia de epurare mecano - biologic Depozitare AGRANA Roman transportat hidraulic (prin pompare) la Iazul Cordun transportat hidraulic (prin pompare) la Iazul Cordun Depozitare temporara pe campurile de namol de carbonatare Depozitare temporara, la depozitul de borhot Depozitare/tratare - prevederi BAT deshidratare naturala, valorificare in agricultura, horticultur, lucrrii de construcii presarea i valorificarea ca amendament alcalin pentru corecia pH-lui solurilor acide. Masuri necesare la AGRANA ROMAN Construirea a doua casete pentru decantare si uscare namol si sistare depozitare in Iazul Cordun Instalarea de prese de namol Solutii de valorificare, eliminare finala
2. 3.
Presare si valorificare Tratare: condiionarea i stabilizarea; -ngroarea; -deshidratarea avansat; -uscarea, natural sau cu energie termic Eliminare: -mprtierea pe terenuri (agricole); -depozitarea n depozite (nepericuloase); -utilizarea ca material de umplutur, etanare; -incinerare sau coincinerare; -oxidare umed; -piroliz; - gazeificare; - nitrificare.
Presare si valorificare Solutii de tratare si eliminare finala Amestecarea cu namolul de spalare si transport al sfeclei si valorificarea in agricultura dupa deshidratare
4.
47
11.3. Depozite de deseuri existente pe amplasament Depozite destinate namolurilor tehnologice Iazul Cordun - destinat depozitrii temporare a nmolurilor rezultate din transportul si splarea sfeclei (n perioada campaniei), a nmolurilor rezultate de la curatarea decantoarelor primare si cele rezultate din operatiile de decolmatare a instalatiilor tehnologice (in perioadele de remont ).
Cmpurile de uscare a nmolului - sunt amplasate n imediata apropiere a

depozitului de deeuri solide. Aici se depoziteaz temporar pentru deshidratare nmolurile de carbonatare. Au o suprafa total de cca. 4,4 ha, sunt impermeabilizate , sunt nierbate. Depozitul de borhot (groapa de borhot) - este situat n afara incintei fabricii, la nord vest de aceasta. Este un bazin dalat cu dale din beton, destinat depozitrii temporare a borhotului rezultat din fabricaie pn la valorificarea acestuia, n situaia n care nu se valorific imediat.
Depozite destinate deseurilor netehnologice Depozitul de pan Depozitul de cauciucuri uzate Depozitul de metale feroase Depozitul de baterii i acumulatori Depozitul de deeuri de filtre auto Depozitul de deeuri de material lemnos Depozitul de fier vechi Depozitul de crmid refractar Depozitul de savur Depozitul de deeuri de azbest i nur de azbest Depozitul de deeuri de hartie i carton Depozitul de deeuri de polietilen Depozitul de ulei uzat
Depozitul de deeuri solide

Acest depozit este amplasat n localitatea Cordun, pe malul stng al rului Moldova. Are o suprafa toala de 6,4 ha ,utila 5 ha din care este epuizat aproximativ 50 %. Conform anexei 2 a Ord 1274/2005 depozitul de deeuri solide ( zona utilizat ) de la S.C. AGRANA ROMNIA S.A. Buzu Sucursala Roman, se ncadreaz n categoria depozite mijlocii de deeuri nepericuloase clasa b.2 , cu: - volum cuprins ntre 10.000 i 150 000 m3; - suprafaa cuprins ntre 1 -5 ha n prezent, n depozitul de deeuri solide se depoziteaz: pmnt, nisip i piatr, care rezult nainte de circuitul hidraulic al sfeclei de zahr; nisip de la deznisipator; codie, frunze numai n situaiile n care nu pot fi valorificate; 48
nmol de la bazinul de ap industrial (treapta II-a de pompare i tratare mecanic a apei brute); reziduurile de la cuptorul de var : - de la sortare; - piatr nears/supraars = savur; nmol de la staia de epurare (decantoare primare). Conform Planului de implementare a Directivei de depozitare a deeurilor, preluat n HG 349/2005 privind depozitarea deeurilor, depozitul se ncadreaz n categoria depozite de deeuri industriale nepericuloase, care sisteaz/nceteaz depozitarea pn la termenul limit 31 decembrie 2006. Obligatii : Titularul va depozita separat: - nmolului de fabricaie (de transport, splare sfecl i de la decantoarele radiale) , care se va valorifica pe terenurile agricole - nmolului de carbonatare, care se va utiliza ca amendament pentru solurile acide. sistarea/ncetarea depozitarii de deseuri industriale nepericuloase la depozitul de deseuri solide Cordun si reabilitarea amplasamentului in urmatorii 1-5 ani. nchiderea depozitului de deeuri solide, cu costurile aferente, n baza unui proiect de nchidere;gasirea de solutii pentru preluarea acestor deeuri ntrun depozit ecologic existent n zon/depozit municipal de deeuri menajere. Conform O 1274/2005 dupa incetarea activitatii de depozitare , titularul va respecta toate obligatiile privind refacerea calitatii mediului in zona de impact, prevazute in avizul de inchidere a depozitului de deseuri solide, emis de APM Neamt. Respectarea tuturor obligatiilor prevazute in HG 349/2005, privind depozitele de deseuri existente la operatori.
11.4 Conditii de gestiunare a deseurilor Intreaga activitate de gestionare a deseurilor se va desfasura in conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului, cu respectarea prevederilor legale in vigoare privind evidenta gestiunii deseurilor. Titularul de activitate va respecta cerintele tehnice si masurile operationale pentru depozitarea deseurilor cuprinse in Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor, aprobat prin Ordinul 757/2004 si dispozitiile HG 349/2005 pentru exploatarea , inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitelor existente. Conform art. 28/HG 349/2005 operatorii depozitelor existente care primesc autorizatie de mediu au obligatia sa isi constituie fondul pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitului de deseuri. 49
Se vor respecta reglementarile in vigoare privind gestionarea uleiurilor uzate Aprovizionarea cu materii prime si materiale auxiliare se va face astfel incat sa nu se creeze stocuri, care prin depreciere sa duca la formarea de deseuri. Zonele de depozitare a deseurilor vor fi clar delimitate, marcate, iar containerele vor fi inscriptionate. Nu vor fi manipulate, depozitate, recuperate sau eliminate alte deseuri pe amplasament, fara acordul ARPM Bacau Titularul va efectua operatiuni de valorificare a deseurilor numai cu operatori autorizati, in conformitate cu legislatia in vigoare. Transportul deseurilor in vederea valorificarii sau eliminarii se va face numai de societati autorizate si numai de la amplasamentul la locul de recuperare sau depozitare definitiva, fara a afecta in sens negativ mediul.
12.INTERVENTIA RAPIDA/PREVENIREA SI MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI 12.1. Identificarea pericolelor posibile Principalele cauze care pot conduce la un posibil accident n cadrul amplasamentului S.C. AGRANA ROMNIA S.A. Buzu Sucursala Roman sunt: Fisurarea rezervoarelor metalice si a traseelor conductelor aferente Staiei tratare chimic a apei (STCA) Fisurarea rezervoarelor de motorin, neetansietati la descarcarea motorinei Fisurarea pompelor de transvazare melasa Deversari de uleiuri de transformator la staiile de transformare i distribuie a energiei electrice CET incendiu, explozii Incendii, explozii datorate prafului de zahar la staie ambalare, condiionare, paletizare zahr si la silozurile de zahar Intoxicare de CO2 la cuptorul de var, pompele de CO 2 i reelele de distribuie CO2, Exploxie la staie de producere a aerului comprimat Evacuari de ape uzate cu incarcari mari de la staia de epurare ape uzate 12.2.Incadrarea obiectivului conform Directivei SEVESO Societatea intr sub incidena lui HG 95/2003 la limita inferioar a cantitilor relevante specifice incadrandu-se in categoria obiectivelor cu risc minor. Documentele care stau la baza pregatirii pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns sunt: a) Politica de prevenire a accidentelor majore b) Planul de interventie si combatere a poluarilor accidentale c) Planul de interventie PSI Aceste documente se vor intocmi cu respectarea prevederilor si normelor legislative specifice, in vigoare. 50
Documentele se revizuiesc periodic sau ori de cate ori apar modificari ale datelor care au stat la baza intocmirii lor. 12.3. Obligatii Pentru aplicarea prevederilor documentelor existente de prevenire si interventie in situatii de urgenta, operatorul va respecta urmatoarele : - siguranta instalatiilor, protectia personalului si protectia mediului trebuie sa fie obiective prioritare in cadrul obiectivelor generale ale societatii; - intreg personalul trebuie sa cunoasca si sa respecte politica de prevenire a accidentelor majore (PPAm), prevederile planurilor de urgenta interne si urgenta externa; - managementul de varf va asigura mijloacele financiare si personal pentru indeplinirea obiectivelor PPAm; - se va intocmi o procedura scrisa privind actualizarea si implementarea PPAm, a planurilor de urgenta, cu termene si responsabilitati; - instruirea personalului privind siguranta instalatiilor si managementul situatiilor de urgenta se va face periodic; se va intocmi o procedura scrisa privind instruirea, scolarizarea si/sau perfectionarea angajatilor si a colaboratorilor (dupa caz); - verificarea periodica a sistemelor de alarmare, de evacuare in siguranta a persolanului, de comunicare interna si externa; - regulamentele de operare a instalatiilor si instructiunile de lucru trebuie sa cuprinda masuri de prevenire a accidentelor, de protectie a muncii si de protectie a mediului in urmatoarele situatii: o pentru punerea in functiune, o operare, o oprire accidentala sau planificata, o intretinere. - se va intocmi o procedura scrisa privind verificarea periodica a acestor regulamente si instructiuni, actualizarea si adaptarea lor la conditiile de operare, inclusiv modul de informare a personalului muncitor cu privire la modificari. - se vor lua masuri corespunzatoare de evitare a riscurilor de explozii, incendii, poluare accidentala a apelor; - se vor respecta prevederile legale privind instalatiile sub presiune; - se vor respecta prevederile legislatiei specifice PSI - se vor respecta prevederile Planului de prevenire si combatere a poluarii accidentala a apelor; acesta se va actualiza dupa caz; 13. MONITORIZAREA ACTIVITATII Conform cerintelor directivei IPPC, conform prevederilor documentului Breff principii generale de monitoring, monitorizarea este o cerinta inerenta si legal promulgata. In acest sens titularul are urmatoarele obligatii: Sa realizeze automonitorizarea emisiilor de poluanti in mediu prin laboratoare proprii sau contractante, utilizand: - metode de masurare validate, conform standardelor europene in vigoare sau conform metodelor nationale echivalente - laboratoare acreditate La cererea autoritatii competente de mediu datele de automonitorizare vor fi validate prin expertize ,utilizand laboratore terte acreditate 51
Sa intocmeasca un plan de masuratori a emisiilor si imisiilor in fiecare factor de mediu , reactualizat anual avand in vedere sursele de poluare existente pe amplasament, noxele specifice si profilul emisiilor. Sa efectueze masuratori conform planului de masuratori si sa raporteze rezultatele monitorizarii catre ARPM Bacau si APM Neamt ; sa asigure cai de acces permanent si in siguranta la punctele de prelevare si monitorizare. sa efectueze masuratorile in conditiile de exploatare in care emisiile sunt maxime.
Activitatea de supraveghere si monitorizare a emisiilor si a mediului va fi efectuata de responsabilul de mediu numit cu decizie de conducerea unitatii. 13.1. AER 13.1.1. Monitorizarea emisiilor punctiforme Detinatorul autorizatiei de mediu are urmatoarele obligatii: Sa monitorizeze nivelul emisiilor de poluanti la cos respectand frecventa si metodele de analiza indicate in programul de monitorizare prezentat in tabelul nr 13.1. Sa intocmeasca anual inventarul emisiilor atmosferice pentru raportarea la registrul EPER si pentru plata la fondul de mediu; Sa tina evidenta functionarii necorespunzatoare sau de intrerupere a functionarii dispozitivelor de reducere a emisiilor, a opririlor si pornirilor acestora avand obligatia monitorizari emisiilor in perioada de nefunctionare a lor.
PROGRAM DE MONITORIZARE EMISII Tabelul nr 13.1Monitorizarea emisiilor punctiforme in aer

Nr. Crt. Punct masu rare de Noxa Metoda de monitorizare Masurare / prelevare si analiza Metoda utilizata frecventa NOX Conform Standardelor ISO sau NE In vigoare Conform metodelor din Ghidul national al emisiilor de poluanti, Apendix 3 ,Conform BAT, principii generale de monitorizare, Anexa 2 Conform Standardelor in vigoare ,Catalogul Standardelor Romane , sectiunea Protectia mediului 3/luna * Continuu, incepand cu 1.01.2009 1/luna 2/an 1/luna Estimare Metoda utilizata Frec venta
Cos centrala termica
corinaire
1/an
CO SOX pulberi
corinaire corinaire
AP40
1/an 1/an 1/an
52
Nota: * Pana la punerea in functiune a instalatiei de monitorizare continua se va realiza monitorizarea discontinua cu frecventa stabilita in tabelul 13.1. Determinarea discontinua a SO2 si a pulberilor se va face in conditiile in care cazanele lucreaza la varf de sarcina 13.1.2. Monitorizarea emisiilor tehnologice; Deoarece pulberile de zahar nu constitue un poluant pentru mediu inconjurator, nu este necesara monitorizarea emisiilor tehnologice. 13.1.3.Monitorizarea calitatii aerului la limita amplasamentului (Monitorizarea impactului) Monitorizarea de impact in conditii normale de functionare - nu este cazul, in situatia in care se respecta nivelul emisiilor sub VLE. Monitorizarea de impact in conditii anormale de functionare este necesara in cazul aparitiei unei poluari accidentale datorata unor disfunctionalitati tehnologice cum ar fi : opriri, porniri, cadere a echipamentului de control sau de reducere a emisiilor , care ar putea determina aparitiei unui episod de poluare cu posibil impact semnificativ asupra atmosferei . In toate aceste cazuri se va interveni rapid pentru reducerea impactului conform procedurilor de interventie in caz de poluari accientale si se va anunta imediat Autoritatea de mediu( Neamt si Bacau) si Garda de Mediu.
13.2. APA
13.2.1. Monitorizarea emisiilor in apa de suprafata - se va realiza conform prevederilor din autorizatia de ape , utilizand metode standardizate in vigoare. Tabel 13.2. Monitorizarea emisiilor punctiforme in apa de suprafata Punct de prelevare Frecventa Indicatori de calitate efluent statie epurare, 1 analiza/zi, conducta de evacuare 5zile/saptamana in raul Moldova, 1 analiza/luna racord R1 Suspensii,reziduu fix,CBO5, CCOCr, pH in laboratorul propriu Fosfor,azotati,amoniu,CCOCr (Sulfuri+H2S) - in laboratoare terte autorizate
Nota: Indicatorii monitorizai includ i indicatorii de referin prevzui n BREF - BATFDM. Pentru perioada de campanie de prelucrare a sfeclei de zahar, , prestatorul de servicii care administreaz staia de epurare, va prezenta lunar i respectiv anual, Direciei Apelor Siret Bacu, un raport privind situaia cantitativ i calitativ a evacurii de ape . 13.2.2. Monitorizarea emisiilor in apa subterana Calitatea apei freatice este urmarita de catre Sistemul de Gospodarire a Apelor Neamt , utilizand patru foraje de monitorizare de care dispune societatea : 53
F1 -n depozitul de pcur F2 - la Iazul Cordun F3- fntn amplasat n satul Cordun- referint F4 - n zona depozitului de carburani -motorin. F5- zona depozitului de deseuri solide , in aval Calitatea apei subterane , se va determina analizand comparativ probe din cele patru foraje: F1,F2,F4,F5, fata de valorile determinate in forajul de referinta-F3, aflat in amonte de platforma SC Agrana Roman. Tabel 13.2.2. Monitorizareacalitatii apei subterane Punct de Frecventa Indicatori de calitate prelevare F1 1/an pH, CCOCr, reziduu fix, azotai, azotii, produs petrolier F2 2/an pH, CCOCr, reziduu fix, azotai, azotii, produs petrolier F3 1/an pH, CCOCr, reziduu fix, azotai, azotii, produs petrolier F4 1/an pH, CCOCr, reziduu fix, azotai, azotii, produs petrolier F5 2/an pH, CCOCr, reziduu fix, azotai, azotii
13.3.SOLUL Tanand seama de concluziile bilantului de mediu nivel II, avindu-se in vedere istoricul zonei si riscul prezentat de fiecare instalatie precum si utilizarea finala a zonelor posibil contaminate, monitorizarea solului se va realiza in urmatoarele puncte: Zona A - Incint S.C. AGRANA ROMNIA S.A. Buzu - Sucursala Roman, Folosine mai puin sensibile (incint i limit incint ) a) Instalaii funcionale S1 - Depozit de carburani (motorin, uleiuri) (E) S2 - Gospodrie de reactivi tratare chimic a apei (rez. HCl i NaOH) (N E) S3 - Gospodrie de reactivi tratare chimic a apei (rez. HCl i NaOH) (N E) S4 - Zon hald de deeuri solide (Cordun) S5 - Zon cmpuri de nmol (Cordun) S6 - Zon staie de epurare mecano-biologic (Cordun) S10-Zon instalaie de preepurare/tratare a apelor industriale utilizate n circuitul de transport i splare a sfeclei de zahr b) Instalaii nefuncionale S7 - Zon staie tratare semine (zon Central) S8 - Zona gospodriei de pcur aferente centralei vechi (lng forj) Zona B- Exteriorul incintei Folosine sensibile S9 - Exteriorul incintei societii, n partea de S - E a incintei Analizele de sol se vor face odata pe an. Parametrii care trebuiesc analizati conform Anexei A.3.1. la Ordinul MAPPM nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanturilor de mediu si conform listei poluanilor specifici pentru ap i aer, prezenta n Ghidul naional al emisiilor de poluanti, pentru aplicarea OM 1144/2002, sunt: 54
pH, sulfai, cloruri, azotai, azotii i SE(substante extractibile) . Titularul va respecta metodele de prelevare si analiza prevazute in Ord. MAPPM nr. 756/1997- pentru aprobarea de reglementari privind evaluarea poluarii mediului. 13.4.ZGOMOTUL Monitorizarea Zgomotului se va realiza conform tabelului 13.4, utilizand una din metodele de referita sau metode echivalente. Tabel 13.4. Nr. Locul de masurare frecventa Metoda de referinta crt. 1 ISO 9613-2 Latura Est (poarta 2) 1/campanie SR ISO 8297/1999 2 Latura Nord (poarta 3) sfecla/an SR EN ISO 3746/1998 3 Latura Sud (poarta 1) 1/campanie 4 Latura Vest zahar brut/an Nota: ISO 9613-2 Zgomot industrial;Acustica- Diminuarea sunetului la propagarea sa in aer liber, metode generale de calcul. SR ISO 8297/1999 Acustica- Determinarea nivelurilor de putere acustica pentru instalatiile industriale cu multe surse , pentru evaluarea nivelurilor de presiune acustica in mediul inconjurator-metoda tehnica SR EN ISO 3746/1998- Acustica- determinarea nivelurilor de putere acustica ale surselor de zgomot cu ajutorul unei suprafete inconjuratoare de masurare, deasupra unui plan reflectant. 13.5.DESEURI Evidenta gestiunii deseurilor se va tine lunar, pe categorii, conform prevederilor HG nr.856/2002; Inregistrarile vor fi pastrate pentru verificare de catre autoritatile de mediu; Transportul deseurilor se va realiza cu respectarea legislatiei specifice privin transportul deseurilor pe teritoriul Romaniei; Gestionarea anvelopelor uzate se va face cu respectarea prevederilor HG nr.170/2004; Uleiurile uzate rezultate din activitate se vor gestiona cu respectarea prevederilor HG nr.662/2001, cu modificarile ulterioare; Acumulatorii uzati vor fi gestionati conform prevederilor HG nr.1057/2001; Ambalajele si deseurile de ambalaje se vor gestiona conform prevederilor HG nr.621/2005.Se va tine evidenta contractelor pentru valorificarea si eliminarea deseurilor din activitate. Operatiunile si practicile de management al deseurilor se vor consemna intr-un registru special, care va fi pus in orice moment la dispozitia autoritatilor de mediu. Acest registru va contine urmatoarele rubrici:
Tip Cod CompoInstalatia CantiData Modul de Modul de Data Cantitatea
55
deseu
deseu
zitie
producatoare
tatea produsa
evacuarii deseului din instalatie
stocare
refolosire
predarii deseului
predata catre transportator
Se vor respecta prevederile legale in vigoare privind evidenta ambalajelor si a deseurilor de ambalaje conform HG 621/2005 Produsele care contin azbest si care se afla in functiune de la data de 1 ianuarie 2005 pot fi utilizate pana la incheierea ciclului de viata al acestora. Depozitare temporara a produsele cu continut de asbest iesite din uz se face in conditiile reglementate de HG 124/2003 cu modificarile ulterioare, privind prevenirea si controlul mediului cu azbest. Eliminarea finala a acestor produse se face cu respectarea Ordinului 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit.
13.6. MIROSURI In caz de reclamatii se vor face determinari de NH3 si H2S in zona statiei de epurare si in zona Iazului Cordun . 14. RAPOARTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA 14.1. RAPORTARI Titularul Autorizaiei va respecta prevederile Ordinului 1001/2005 privind procedurile de raportare , de catre agentii economici a datelor si informatiilor referitoare la substantele si preparatele chimice. 14.1.1. Raportari periodice catre autoritatile de mediu Nr. Crt. Tip raport Frecventa raportarii Autoritatea de mediu catre care se face raportarea Data depunerii raportului
56
1.
Raport privind monitorizarea emisiilor
2.
Raport privind realizarea masurilor din Planul de actiuni Inventarul emisiilor pentru Registrul REP Raportul anual de mediu*RAM Alte raportari periodice
- de cate ori este cazul: rezultatele monitorizarii de impact, in caz de poluari accidentale -Lunar : rezultatul monitorizarii emisiilor in aer, apa, pinza freatica si gestiunea deseurilor Anual: -rezultatele monitorizarii solului -rezultatele monitorizarii zgomotului - la finalizarea fiecarei masuri
Zilnic sau la termenul solicitat de APM Neamt (dupa caz) Ca parte a Raportului anual de mediu
APM Neamt ARPM Bacau
In termen maxim de zece zile de la finalizarea masurii Ca parte a Raportului anual de mediu Conform solicitarii APM Ca parte a Raportului anual de mediu Pana la 1 martie a fiecarui an, pentru anul precedent.
3.
-anual
4. 5.
anual Conform solicitarilor
14.1.2. Raportari singulare Nr. Crt. 1. Tipul raport Data depunerii Autoritatea de mediu la care se depune documentul APM Neamt Observatii
2.
Notificare privind opririle si pornirile planificate ale instalatiilor Notificare privind poluarile accidentale
Cu 48 de ore inainte de oprirea/pornirea instalatiei In cel mai scurt timp de la producere, maxim 24 de ore Ori de cate ori apar
3.
Reclamatii, sesizari
GNM CJ Neamt APM Neamt ARPM Bacau APM Neamt
Se includ si in Raportul anual de mediu
57
ARPM Bacau 4. 5. 6. Alte date, informatii solicitate Conform solicitatii autoritatii de mediu Notificarea schimbarii Ori de cate ori datelor de identificare apar a titularului activitatii Notificarea schimbarii Ori de cate ori datelor care au stat apar la baza emiterii autorizatiei integrate de mediu, inclusiv a autorizatiilor detinute Dupa caz APM Neamt ARPM Bacau APM Neamt ARPM Bacau
Se includ si in Raportul anual de mediu
* RAPORTUL ANUAL DE MEDIU Este un document sintetic, ce trebuie sa cuprinda toate informatiile privind desfasurarea activitatii in conditii normale si anormale de functionare, impactul asupra mediului si modul de respectare a prevederilor autorizatiei integrate de mediu. Raportul va cuprinde cel putin urmatoarele informatii: - datele de identificare a titularului activitatii, - date privind desfasurarea activitatii, - utilizarea materiilor prime, materialelor auxiliare consumuri specifice, - utilizarea eficienta a energiei, - modul de gestionare a deseurilor, - realizarea masurilor din planul de revizii si intretinere a instalatiilor, - impactul activitatii asupra mediului, automonitorizare, evolutia calitatii factorilor de mediu fata de momentul de referinta; - modul de realizare a masurilor din Planul de actiuni, - costuri de mediu, - reclamatii, sesizari, mod de rezolvare a problemelor sesizate; - masuri dispuse de autoritatile de control pe linie de mediu si modul de rezolvare, - modul de respectare a obligatiilor impuse prim autorizatia integrata de mediu, Tipul si frecventa raportarilor, asa cum sunt prevazute in acest capitol, pot fi modificate cu acordul scris al ARPM Bacau, dupa controlul conformarii si evaluarea rezultatelor. 14.2. EVIDENTE - Titularul autorizatiei trebuie sa inregistreze: datele privind desfasurarea activitatii: ore de functionare, opriri planificate si accidentale, revizii si reparatii, verificari, inspectii si controale; date privind intrarile si iesirile: chimicale, materiale auxiliare, utilitati, deseuri; toate procedurile scrise, detinute de operator; prelevarile, analizele, masuratorile efectuate conform capitolului Monitorizare; se vor atasa evidentelor toate buletinele de analiza eliberate de laboratoarele care au efectuat analizele; 58
incidentele care afecteaza exploatarea normala a instalatiilor si activitatii, ce pot crea risc pentru mediu; reclamatiile de mediu.
- Registrele de evidente vor fi certificate de catre managerul desemnat de operator. - Registrele si celelalte evidente vor fi disponibile pe amplasament in orice moment pentru inspectie de catre APM Neamt, ARPM Bacau sau Garda de Mediu si vor fi pastrate pe amplasament pentru o perioada de minim 5 ani. - Se va mentine la punctul de lucru un dosar de informare publica, care sa fie disponibil publicului interesat, la cerere. Dosarul va cuprinde cel putin : - solicitarea de autorizare - autorizatia integrata de mediu - rezultatele automonitorizarii - raportarea anuala privind aspectele de mediu. Titularul activitatii va mentine la punctul de lucru un exemplar al: - raportarilor transmise autoritatilor de mediu - proceselor verbale de control pe linie de mediu - corespondentei cu autoritatile de mediu. 14.3. Modele de raportare 1. Monitorizarea emisiilor in aer
Locul recoltarii Data si ora recoltarii Noxe Val.calculata a emisiilor Parametri auxiliari Incepere/terminare tip in cond. De referinta Valoare Debitul Temp. % O2 Masurata (3% O2) de gaze gazelor evacuate evacuate
2. Monitorizarea emisiilor in apa

Data efectuarii analizei Punctul prelevare de Parametru analizat Valoare limita Valoare realizata admisa /act de reglementare
3. Monitorizarea gestiunii deseurilor: se va face conform indicatiilor legislatiei specifice. 4. Monitorizarea calitatii solului si analiza namolurilor generate din activitate conform tabelului: Data efectuarii analizei Punctul de Parametru prelevare analizat Valoarea admisa O 756/1997 limita Valoarea realizata Valoarea referinta de
5.Monitorizarii zgomotului 59
Data efectuarii Locul efectuarii Vecinatati masuratorii masuratorii
Valoare admisa
limita Valoare inregistrata
15.OBLIGATIILE OPERATORULUI INSTALATIEI sa respecte conditiile din autorizatia integrata de mediu in desfasurarea activitatii, sa asiste persoanele imputernicite cu activitati de verificare, inspectie si control, punand la dispozitia acestora evidenta masuratorilor proprii si toate celelalte documente relevante si sa asigure controlul activitatilor ai carui titular este, precum si prelevarea de probe; sa asigure accesul persoanelor imputernicite pentru verificare, inspectie si control la instalatiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele si instalatiile de depoluare a mediului, precum si in spatiile sau zonele aferente acestora; sa realizeze in totalitate si la termen, masurile impuse prin actele de constatare incheiate de persoanele imputernicite cu activitati de verificare, inspectie si control; sa informeze ARPM Bacau despre orice modificari planificate in exploatarea instalatiei; in aceasta situatie ARPM Bacau revizuieste autorizatia integrata de mediu sau conditiile din aceasta; sa informeze ARPM Bacau despre orice modificare substantiala planificata in instalatie si sa solicite autorizatie integrata de mediu pentru acele parti din instalatie susceptibile de a fi modificate; actualizarea la termen a tuturor certificatelor, autorizatiilor, avizelor de functionare. sa realizeze masurile din urmatorul plan de actiuni, la termenele stabilite care sunt ferme si nu pot fi modificate pe toata perioada de valabilitate a autorizatiei ; sa inregistreze costurile si lucrarile efectuate, sa informeze autoritatile de mediu despre finalizarea masurilor, in vederea intocmirii procesului verbal de receptie;
16. PROGRAMUL DE ACTIUNI
Nr. Crt.
Masura Tehnici de management Implementare ISO 14001 Sol Inchiderea depozitului de deseuri solide conform anexei la Avizul de mediu nr 198/19.12.2006 Masura
Data finalizarii masurii 31 Decembrie 2010 2011
Costuri
Sursa de finantare
Responsabilitati
1 2
10.000 114.000 1
Conducerea unitatii Conducerea unitatii
Nr.
Data finalizarii
Costuri
Sursa de
Responsabilitati
60
Crt. 3 4 A 5 Apa freatica Protectie anticoroziva STCA Bazin retentie H2SO4 ALIMENTARE CU APA Inlocuirea pompelor cu racire cu apa din sectia brut cu pompe fara racire Instalatie de recircularea apelor de racire de la CET 4000 in scopul reducerii consumului de apa Instalatie de recirculare ape STCA in scopul reducerii consumului de apa Instalare senzori de nivel la rezervoarele de apa in scopul evitarii deversarilor Instalare prese borhot - refolosirea apei de presa in proces pentru reducerea consumului de apa proaspata Instalatie pentru reducere pierderi apa canale circuit barometric Instalatie pentru reducere pierderi apa din canalele transport sfecla EPURAREA APELOR UZATE Realizare studiu de fezabilitate si proiect tehnic pentru modernizarea statiei de epurare Realizare lucrari de modernizare statie de epurare conform proiectului tehnic Refacere conducta pentru preluarea apelor insuficient epurate de la deversarea din statia de epurare
masurii 31 Decembrie 2008 2007 20.000 10.000
finantare 1 1 Conducerea unitatii Conducerea unitatii Conducerea unitatii
2007
30.000
2008
20.000
Conducerea unitatii
2009
10.000
Conducerea unitatii
2008
20.000
Conducerea unitatii
2007
50.000
Conducerea unitatii
10
2008
10.000
Conducerea unitatii
11
2009
10.000
Conducerea unitatii
B 12
2007
50.000
Conducerea unitatii
13
2010
1.400.000
Conducerea unitatii
14
2011
50.000
Conducerea unitatii
61
15
C 16
17
18
19
20
Realizare studiu de fezabilitate si proiect tehnic pentru deshidratarea si uscarea namolului de transport si a namolului din statia de epurare pentru protectia apelor freatice CANALIZARE APE UZATE Realizare studiu de fezabilitate pentru preluarea apelor rezultate din deshidratarea namolului de transport sfecla in statia de epurare Reluare ape din namol de transport in statia de epurare Pamant transportat cu sfecla Construire caseta nr. 1 pentru deshidratarea si uscarea namolului de transport si a namolului din statia de epurare Construire caseta nr. 2 pentru deshidratarea si uscarea namolului de transport si a namolului din statia de epurare Sistarea depozitarii namolurilor in Iazul Cordun Namol de carbonatare Instalare prese de namol carbonatare Gestionarea deseurilor Eliminare condensatorilor cu PCB Aer Achizitia si montarea sistemului de monitorizare continua a Nox Etansarea
2011
5.000
Conducerea unitatii
2011
50.000
Conducerea unitatii
2014
50.000
Conducerea unitatii
2012
300.000
Conducerea unitatii
2013
300.000
Conducerea unitatii
2014
10.000
Conducerea unitatii
D. 21
2011
200.000
Conducerea unitatii Conducerea unitatii Conducerea unitatii Conducerea unitatii
22
2010
7.000
23
2008
10.000
24
2007
10.000
62
tubulaturii de legatura intre canalele de gaze aferente fiecarui cazan din CET 4000 si cosul de evacuare gaze in scopul incadrarii emisiilor in limitele stabilite de HG 451/2003. 25 Reducerea emisiilor de praf de zahar instalatii desprafuire Eficienta energetica Reducerea consumurilor de energie primara etapa 2 - instalare agitatoare cristalizare prod A Reducerea consumurilor de energie primara etapa 3 - optimizare distributie abur / condens Inlocuirea motoarelor electrice supradimensionate Protectie si securitatea muncii Implementarea standardului OHSAS Alte lucrari Refacere dig aparare de mal stang pe raul Moldova - 80 ml 2008 20.000 1 1 2007 800.000 1 Conducerea unitatii Conducerea unitatii
26
27
2008
100.000
Conducerea unitatii
28
2009
30.000
Conducerea unitatii
29 D 30
2012
40.000
Conducerea unitatii Conducerea unitatii
2007
20.000
NOTA: -0 = sursa va trebui identificata -1 = finantare proprie
17. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI, MANAGEMENTUL REZIDUURILOR
63
In termen de un an de la data emiterii autorizatiei integrate de mediu, titularul va intocmi Planul de dezafectare a instalatiilor nefunctionabile existente pe amplasament . La incetarea activitatii, titularul activitatii trebuie sa dezvolte un Plan de inchidere, agreat de autoritatea competenta pentru protectia mediului. Acesta va cuprinde masurile propuse la incetarea activitatii, care sa demonstreze ca titularul este capabil sa inceteze activitatea instalatiei in siguranta si masuri de refacere a amplasamentului, in vederea refolosirii lui. Planul va respecta prevederile Ghidului tehnic general, aprobat prin Ordinul nr.36/2004. Planul de inchidere trebuie sa identifice resursele necesare pentru punerea lui in practica si sa declare mijloacele de asigurare a disponibilitatilor acestor resurse indiferent de situatia financiara a titularului. Dezafectarea , demolarea instalatiei si constructiilor se va face pe baza unui proiect .Solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiectele de dezafectare aferente. 18. DISPOZITII FINALE Datele cuprinse n prezenta autorizaie nu sunt confideniale. Reexaminarea i/sau modificarea autorizaiei integrate de mediu se face in conditiile art .25 , capitolul V a OUG 152/20005, cand apar urmtoarele situaii: - poluarea cauzat de desfurarea activitii necesit revizuirea valorilor limit de emisie stabilite prin autorizaie sau necesit stabilirea de noi valori limit de emisie; - schimbri substaniale i/sau extinderea activitii, pe acelai amplasament; - modificarea celor mai bune tehnici disponibile, care permit o reducere semnificativ a emisiilor; - sigurana exploatrii instalaiilor i a desfurrii activitii face necesar introducerea de tehnici speciale i msuri de management; - rezultatele aciunilor de inspecie i control al conformrii relev aspecte noi, neprecizate n documentaia depus pentru susinerea solicitrii, sau modificri ulterioare emiterii actului de autorizaie; - emiterea unor noi reglementri legale. - schimbarea datelor de identificare a instalatiei in caz de cesiune/transfer/vanzarea instalatiei; Transferul autorizaiei este permis n condiiile legii Conform prevederilor OUG nr.195/2005 privind protectia mediului, este obligatorie solicitarea si obtinerea avizului de mediu pentru stabilirea obligatiilor de mediu in cazul in care titularul activitatii urmeaza sa deruleze sau sa fie supus unei proceduri de: vanzare a pachetului majoritar de actiuni, vanzare de active, fuziune, divizare, concesionare sau in alte situatii care implica schimbarea titularului activitatii, precum si in caz de dizolvare, urmata de lichidare, faliment, incetarea activitatii, conform legii. Nerespectarea prevederilor AUTORIZATIEI INTEGRATE DE MEDIU si nerealizarea masurilor din programului de actiuni, la termenele stabilite, conduce la suspendarea acesteia si la incetarea activitatii, , in conditiile prevazute la art.17 a OUG 195/2005 privind protectia mediului, precum si la sanctionarea celor vinovati. 64
Ca instalatie IPPC aflata sub incidenta Directivei 96/61/CE, pana la 31.12.2014 instalatia trebuie sa se conformeze celor mai bune tehnici disponibile din domeniu .
Prezenta autorizatie integrata de mediu este valabila pe toata durata derularii programului de actiuni, pana la 31.12.2014, cu conditia realizarii masurilor din programul de conformare. 19. GLOSAR DE TERMENI ARPM Bacau APM BAT CAT CBO5 CCO dB Ghidul Tehnic General n timpul nopii n timpul zilei K Agenia Regional pentruProtecia Mediului Bacau Agenia pentru Protecia Mediului Cea Mai Bun Tehnic Disponibil Comisia de Analiz Tehnic Consum Biologic de Oxigen la 5 zile Consum Chimic de Oxigen Decibeli (ponderai) Ghidul aprobat prin OM nr. 36/2004 ntre orele 22.00 i 08.00 ntre orele 08.00 i 22.00 Kelvin Toat perioada sau pri ale unei perioade de 12 Anual luni consecutive Cel puin de 12 ori pe an la intervale de aproximativ Lunar o lun n timpul tuturor sptmnilor de exploatare a Sptmnal instalaiei, iar n cazul emisiilor, cnd realmente apar emisii; cu maxim o msurtoare pe sptmn Toat perioada sau pri ale unei perioade de 6 luni Semestrial consecutive Toat perioada sau pri ale unei perioade de 3 luni Trimestrial consecutive, ncepnd cu prima zi a lunii ianuarie, aprilie, iulie sau octombrie Zi Orice perioad de 24 de ore n timpul tuturor zilelor de exploatare a instalaiei, iar Zilnic n cazul emisiilor, cnd realmente apar emisii; cu maxim o msurtoare pe zi VLE Valoare limita de emisie Operaiunea de eliminare a nseamn orice operaiune de eliminare a deeurilor deeurilor inclus n Legea nr. 426/2001 Operaiunea de recuperare nseamn orice operaiune de recuperare inclus n a deeurilor Legea nr. 426/2001 PA Plan de actiuni Particule cu un diametru nominal al particulei de PM10 10 m, aa cum s-a determinat prin msurtori adecvate EN Norme Europene 65
ISO SR Ppm RAM REP(EPER) Titularul autorizaiei
Organizatia de Standardizare Internationala Standard Romanesc Pri per milion Raportul Anual de Mediu Registrul Emisiilor de Poluani SC SC AGRANA ROMANIA BUZAU, Sucursala Roman
Verificarea conformarii cu prevederile prezentului act se face de catre Garda de Mediu- Comisariatul Judetean Neamt, Agentia pentru Protectia Mediului Neamt si Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau
Sef Serviciu ACC, ing. Mihaela Munteanu
Intocmit, Ing. Cristina Tocila
Comp. Juridic si contencios, Jr.Mosnegutu Elena
66

4990 Arpmbc 2087

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

4990 Arpmbc 2087

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Bacau Autorizatie Integrata de mediu nr. 8

MINISTERUL MEDIULUI I GOSPODRIRII

AGENIA NAIONAL PENTRU PROTECIA MEDIULUI

AGENIA REGIONAL PENTRU PROTECIA MEDIULUI BACU

AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU

AGRANA ROMANIA S.A BUZAU SUCURSALA ROMAN

Director Executiv, Dr. Ing. Iulian Movila

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Bacau Autorizatie Integrata de mediu nr. 8

Prezenta autorizatie contine 67 pagini

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Bacau Autorizatie Integrata de mediu nr. 8

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Bacau Autorizatie Integrata de mediu nr. 8

1.8. Data punerii in functiune a instalatiei: 1974

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului II. -

Bacau Autorizatie Integrata de mediu nr. 8

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Bacau Autorizatie Integrata de mediu nr. 8

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Bacau Autorizatie Integrata de mediu nr. 8

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Bacau Autorizatie Integrata de mediu nr. 8

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Bacau Autorizatie Integrata de mediu nr. 8

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Bacau Autorizatie Integrata de mediu nr. 8

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Bacau Autorizatie Integrata de mediu nr. 8

Efecte (implicaii) mod de aplicare 2 - Reducerea consumului de ap.

Elaborarea unor programe de minimizare a consumului de ap.

- Conformarea cu nivelul consumului specific de ap recomandat de BAT (5,13 m3/ t zahr).

Utilizarea strict a necesarului de ap, pentru evitarea risipei.

- Reducerea consumului de ap.

Msuri recomandate 4 - Creterea gradului de recirculare a apelor de rcire.

- Elaborarea i implementarea unui program de minimizare a consumului de ap.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Bacau Autorizatie Integrata de mediu nr. 8

- Reducerea agresivitii apelor uzate acide/ alcaline.

Asigurarea msurilor corespunztoare pentru reducerea vtmrii sfeclei n timpul transportului.

- Reducerea ncrcrii apelor n substane organice dizolvate, exprimate prin CCOCr.

- Monitorizarea eficienei staiei de neutralizare.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Bacau Autorizatie Integrata de mediu nr. 8

VI. VII. VIII.

6.9. Intretinere si reparatii 17

U.M. 4 t/tz.a t/tz.a

Kg/tza Kg/tza Kg/tza Kg/tza 18

0,957 1,818 1,396 0,566

Kg/tza Kg/tza Kg/tza Kg/tza Kg/tza Kg/tza m3/tz.a. m3/tz.a KWh/t za

0,359 0,384 0,001 614,32 52,011 0,115 29,781 1,425 3.481,62

m3/tz.a. m3/tz.a. KWh/t za Gcal/tza m3/ tza

15,76 5,087 10,677 2,326 0,114 0,0989 0,0155 1,183 197,966

18,213 2,423 0,1424 0,1168 0,0256 1,374 210,630

131073-2 764701-0 766493-9 50-00-0

Rezervoare2 buc. Rezervoare2 buc Rezervor-1 buc Depozit

R23/2 4/25 R40,R 34,R4 3 R43

Combus tibil intretine re

Depozit combustibi Depozit lubrefianti,a telier mecanic

Elemente de identificare (tip) 1 CS 0,380-20-3

Locaia echipamentului (localitate) 2 Roman

Cantitate ulei aprox. (litri) 4 0.792 tone