• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
Tipologii sociale
Procedura de sesizare a interactiunii sociale in totalitatea sa obiectivasi subiectiva consta, dupa Thomas si Snaniecky, in incercarea de a stabilitipologii sociale caracteristice, conform schemei de organizare a vietii ei,determina 3 cazuri tipice:1.filistinul: a carui organizare a vietii sociale exclude orice noua atitudine2.boemul: a carui schema de organizare a vietii este deschisa, dar labila sifluctuanta in masura in care atitudinile sale sunt inegal dezvoltate saunecorelate intre ele.3.individul creator: a carui schema de organizare a vietii este ferma ,dar inacelasi timp deschisa implicand necesitatea de dezvoltare , tendinta decontrolare a schimbarii cu planuri de activitati eficiente.Primul tip va fi de regula conformist si inadaptabil, al doilea va fimarcat de inconstienta , al treilea adaptabil, dar in acelasi timp apt de oactivitate superioara de a largi si modifica conditiile date conform unorscopuri prestabilite , adica intelectuale, estetice, practice.Atunci cand individul cauta noi situatii pt a-si largi controlul asupralor si pt a-si adapta scopurilor sale o sfera mereu crescanda a realitatiisociale ,urmarind intruchiparea concreta a tipologiilor lor , autorii remarcafaptul ca o consecinta indubitabila a organizarii sociale existente in prezent,este aceea ca imensa majoritate a indivizilor este fortata sa se comporte fieconform modelului filistin , fie celui boem. Acceptarea valorii supreme asistemului social dat , eficienta face ca o seama de capacitati , energii sidisponibilitati creatoare , sa fie subsumate acestui unic scop si astfel sa sepiarda pt societate productivitatea de care aceasta este apta, scazand subnivelul limitelor sale posibile. Mai mult, aceasta impune si un comportamentadecvat in care, pt a avea o pozitie recunoscuta, individul este silit, sa adopteun set de atitudini alienate(straine) personalitatii lui, frustrand capacitateacare vizeaza alte domenii, acceptand si insusindu-si o serie de minciuniconventionale false si falsificatoare.Ipocrizia la care este silit sa se conformeze omul modern pt a-siafirma identitatea intr-o societate de masa reprezinta o pierdere irecuperabilade energie atat pt individ cat si pt societate. In aceste conditii, incercarile dea adopta o alta organizare a vietii, un alt sistem de valori, devin uncomportament rebel, care neavand alt context de manifestare decatnonconformismul , esueaza in comportamentul boem sau chiar anti-social ,in forma si in fond producand indivizi inadaptabili si rebuturi sociale.Evolutia naturala a societatii moderna creeaza si accentueaza clinajul dintrespecializarea tot mai limitata si mai intensa (profesionala, educationala) si
 
necesitatea nesatisfacuta de a participa la universul discursului valorilorcomune, globale, care reprezinta civilizatia in totalitatea ei.De aici , goana dupa divertisment , abundenta de literatura, deaventuri, de firme si in buna masura , extinderea alcoolismului. Insatisfactianu ar proveni deci din lipsurile materiale care sunt si vor fi intotdeaunarelative , ci din imposibilitatea pe care societatea moderna o conditioneazaprin intregul sau sistem , dezvoltari multilaterale a personalitatii. O societatecare nu creeaza conditii de dezvoltare a creativitatii individuale isi semneazaverdictul propriei sale pieiri. Sarcina societatii viitoare este, dupa autori, nunumai inlaturarea impedimentelor din calea unei dezvoltari creatoare apersonalitatii ei , mai ales de elaborarea a unor sisteme deschise care saasigure prin masuri insistutionale aparitia si extinderea unui asemenea tip depersonalitate.GEORGE HERBERT MEADA ilustrat teoria interactiunii simbolice, a trait intre 1863-1931, sidevine ostil inca din adolescenta cand trebuia sa-si castige singur existenta pta-si continua studiile spiritului dogmatic si limitat al mentalitatiiuniversitare. Aceste convingeri il fac sa se includa in curentul social critic sisocial-reformator care domina Scoala de la Chicago in acea epoca. Devineunul dintre reprezentantii aceste scoli prin conceptia si activitatea sa deprofesor.Principala sa lucrare “Eu insumi si societatea”, apare postum, iararticolele sale de psihologie sociala au fost publicate in volum abia in 1864in lucrare. Scrieri selective ca “Evolutionismul Darwinist” este punctul deplecare al viziunii sociologice a lui Mead, in aceeasi masura si forma in careserveste ca premisa initiala filosofiei pragmatice. Omul apare nu ca o unitateizolata ,ci ca individ in societate in inter-relatia directa , permanenta siconstitutiva cu ceilalti care in contextul dat formeaza enviromentul (mediulsau original).Comportamentul individului poate fi inteles numai in termeniicomportamentului intregului grup social al carui membru este. In afarasocietatii concepute ca inter-relatie nu poate exista nici personalitate, niciconstiinta acestei personalitati si nici comunicarea. . La randul sau,societatea trebuie conceputa ca o structura provenind dintr-un procescontinuu de acte sociale comunicative prin tranzactii intre persoane care suntreciproc orientate una catre cealalta.Principalul factor in procesul decomunicare il constituie , dupa Mead, gesticulatia a carui mecanism defunctionare asigura intelegerea reciproca si apoi declansarea actiunii..
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...