i i4' lstriul dzvltirii uno;tin{lr dsprgrupl d sflngqi Rh ftor. Dtrminaragrupi de sflng9i Rh ftorului. Transfu zia de sf,nge.

Grupa d s6ng- st o ombinard sInnimunologi 9i gnti normale, dtrminat prin rditat 9i reprez1nt6 o alitat bio1ogi6 individual6. in 1900 batriologul din Vina Landqtinr qi olaboratorii au introdus onptul d grup sangvin qi au idntifiat priml 3 grup. Cva mai tArziu - in anul 1902 stwili, 1907 Janski qi in 1910 oss indpndnt unul d altul au idntifiat grupa a patra. Dunghrn 9i Ghirqfeld au desoprit in ritroitl omului 2 aglutinogni,marAndu-i pri A qi B. in p|azm6, s afl6 rsptiv2 aglutinini l, qi B. Mai trziu a fost idntifiat qi aglutinognul o, ar st un antign prati. slab 9i lipsit d important6 Aglutinognii sunt polipeptizi u sdiul in stroma ritroitlor,dar mai pot fi g6sit in luoit, sprm6,saliv, su gastri. i sunt trmostabili, suport tmperatur d 1000timp d 24 or $i-s rzistenli la usar. Aglutinognul pate aea itva varitti Arl 2 in dpendnli de aglunabilitat (fo4a d aglutinar).in prezent au fost identifiali ira 7500 d antigni ritroitari impili in 9 sistem, ins importan}6pratii o au numai A gi B. Aglutininil 9i B s g6ssin fra}ia gamaa globulinlor plasmi qi-s mai putini trmostabile, suportind tempratura sub 600. l s impart in Natural (., are omul s nagt) 9i Imun (ar apar pe parursul ontognzi, spr xmplu- aglutinin anti-rezus). ai dosbim aglutinin *40 - +160qi ,,la r,',are i.qi manifest6ra}iad aglutinarla tmprafura +70- +420. aglutinin,,la cald'' ativitatamaximalla tmperatura in afar6 de aasta s intAlnes aglutinin omplt, ar ag1utineaz6ritroitl in

l t

t t
i I I

t
fl fl

,J

t
:

J I i T

mdiu salin 9i oloidal, preum qi inomplt, fiind ativ nuami in mdiu o1idal. ritroitlumanpot onlinambii aglutinogni, unul singursau nii unul, tot a$a qi in plasmpot fi intAlnitamblaglutinin'una singur5sau nii una. in dpndn!6 d aastain prznt printr iouitorii globultii onform sistmuluiABo, pot fi intAlnit4 grup sangvin:o (I) o, B; A (II) p; B (III)g; B (Iv) o. Di in mdiina prati termnul ,,Grupa d sAng ,, a regul, rfltombinaraantignilorritroitaria sistmuluiABo qi a antiorpilori rsptiviin srul sangvin. i Grupl de s6ng s mogtns prin eriditat onform lgilor clasi

al gntiii,rm6n6nd stabilp tot parursulvifii. Frvntadup grup: 1-3,5Yo;

|| _ 7 ,8o/o; III _ 20,6Yo;

I I
I

IV - 8,1%

Ralia d aglutinar idntili d imunitat,aglutingniifiind antigni, iar aglutininl _ antiorpi. Realia d aglutinare ar lo atuni, 6nd aglutinogniiritroitlordonatoruluiintAlnsin plasma primitorului aglutininle rsptive(A s intAlnqte u 0, B _ donatorului. in orspundru regula ottnbrg st posibil transfuzia n|Jnumai a sAngluid aeiagigrup. itroitl grupi o (I) _ nu on{in nii un aglutinogn qi nu ar lo aglutinara nii cu un sr d alt grupe.Dei, sAngld grupa o (I) poatfi transfuzatgi la persoanleu ori grup sangvin. in srul sangvin d grupa AB (IV) nu sunt aglutinin, daa ritroitel altor grup de sing nu vor fi aglutinat 9i rspetiv persoanlor d gr.AB (IV) oate fi transfuzats6ngd ori gruP: Rgula offnbrg poat fi utilizat doar numai la transfuzia a 0,5 litri de s6ngdonator. rgula lui ottnbg). "'P, Di, onform asti rguli sunt aglutinat numai ritroitl

I
. ;

I I

t
I I i I I I i I I I
in azul pirdrilormasiv d s6ng,6nd stnsar transfuziauni antit1i mai mar d sAng, plasmidonatorului aglitininl nu suntsufiint diluat?n srul ripintului paintului. Din 9i astflpot aglutinaritritl aast6 cauz' stnsard a transfuzanumai s6ngd ia;i gup. Grupul sangvinonformsismuluiABo atfi dtrminat u ajutul ratiid aglutinar. in prznt sunt 3 mtod d dterminara grupi d s6ng confom sistemului ABO: u sruri standart; u toliloni Anti-A qi Anti-B (antiorpimonolonali) - u eritroitstandart (mtodairuiqat);

Detrminaragrupri sngvinu sruri standart

S utilizaz sruri _ tst d gruplo (I), A (II),B (III) in dou sii difritpntrufiargrupa.in ambelsrii rzultatl trbuis oinil6. S ia o farfuri alb6 sau o pla5 pr are s srie numel prsoani, sflnglruia s rrtaz6qi d la stAngala draptala o distan!6d *4,l;l s sriu ifrl I, II, III, ar indii sruril- tst. (0,1ml) d grupaI, s apli6 u o piptsub ifia o pifurd sr-tst I 9i la fl u divrspipet se apli sr-tst d gr.II qi III, rsptivla ifl , III. Apoi u o baghti d stil s roltaz, sdnge d la paint qi s apli 6t o pi6furmi6 d s6ng(d 5.10 ori mai mii dAtel d sr ) alturi d fiare pi6tur d sr _ standart.Fiar pi6tur6 d sr _ tst s amst u un be}iqor d stil.Se apriaz6"refltatl timp d 5 min.: 1. Da aglutinarea u srul _ tst d grupa I, II, I n-a avut lo, insamn ritroitle sAnglui rtat nu onfin aglutinognqi l s rfr la grupa o (I).

t t

I
r{

I T I I I

2. Dac6 aglutinaraa a'rtloc u srul _ tst d grupa 1 qi II, dar n-a avut lo u srul d grupaII, sAnglertat d grupa II (A). 3. Da aglutinara a ap6r0t u sr d grupa I qi II 9i lisqtu sr d grupaIII, s6nglrtat aparlingrupiIII (B). 4. Prznla aglutinrii u srruril 1or 3 grup mirturisqt, ce ritroitlr ontin aglutinognl A qi B, adi6 s6nglaparlin grupi AB (Iv). i', a'"m',ea cazuri st nsarrtareasuplimntar u srr - tst d grupa IV (AB). Numai lipsa aglutin6rii u ast sr pmit d a fa onluzia, 6 s6nge1 rtat st d grupa a IV (AB). Dtrminareagrupi sangvinse ftueazeininpril luminoas u tmpratura arului d |5-250. Pntru a vita onfundara aglutinarii adv6rat u a nspifi,s va lin ont d posibilitatapanaglutinriiqi psudoaglutinrii. Panaglutinarala r s poat produ in caz d utilizar a srurilor

,$

I il

",t

proaspet qi de determinare a gruplor sangvine la o tempratur mai joas d 17-180.a survin mai tArziudAta adv6rat 9i durglnt (d la 5 pene la 15 min.). Fulgii d ritroitsuntmai pulin stabili qi se dsompunin urrna agitrii lami de stil6 sau dup adugarauni pi6turi d soluli fiziologii. Dzvoltarapanaglutinrii nspifi,poat ft cauzat, nu numai joas, dar gi d alitatas6nglui. d tmpraturil Panaglutinarea in caz de inftar batrial a sAnglui rtata fost dsris6 in anuf 1927 de Tomsen. Ast fnomen (fnomnul Tomsn) s caracterizeazlprin aglutinaras6ng1ui u sruri d toat grupl 9i u srul sAngluipropriu. Ast fnomnpoat ava lo la un qir d maladii: maladii al s6ng1ui, splnomegali,cirozdhpati, maladii inftioast.

'{'l4rr

,,,,1

i;

fl

rl

ffi 6

gi la prsoanle st dsris6panaglutinarea s6ntoase, dar foartrar

(0,07%).Fnomnul d panaglutinar are lo numai la tmpratura amri, iar la tmpratura aproapd orpul omns,d obii nu s dpistaz.

t
d

Psudoaglutinara (agiutinarefals6) onsti in formara fiqiurilor d ritroit. qi s dsompun l sunt nstabil la adugara piEturiid slu{i fiziologi6. in toat caz:uriled indoial dtrminaragrupi sangvin trbui rptat6. Dterminara grupi sangvinu jutorul ritroitlor stndart(metodainuigat) toda stutilizat6mai frvntin laboratoar srologiqi onst6in dtrminarca Ptezentisau lipsi in s6nglrtat a antignilorA qi B u ajutorul srurilor izohmaglutinant qi dasmna a antiorpilor o qi Bu ajutorul ritroitlor standart. ritroitl standartsunt pregtitdin sAngldonatorilor u grupa d sAng unosut6, s pstreazdla tmpraturad 4-80C. rmnul d valabilitat stde 2. zi|e. SAngelpntru rtar stoltat din vn6 intr-o prubt us;r1,5, st ntrifugatgi st 16satin rpaos p un timp d 20-0 minut pr}ti"tt dlimitar- in sr 9i ritroit. P o farfuri la) marat in 6 goduris ali6 6t 1 piturmarr d sr al singlui ertat(0,1 ml) iar alituri d el _ 6t 1 pi6tur6mi (0'01 ml) d ritroitstandart d gruplo (I), A (II),B (III) (6t2 srii). Pi6turil resptive sunt amstat u bti;bare d stil qi sunt supravghat timp d 5 min, iar in pituril unde a avut lo aglutinara se adaogi 6to piitur6 d soluli fiziologi apoi s dtmin6 rzultatul. Rzulttl sunt apriatnumai dupi ana|i ompl a 2 mtdd dtrminar a grupei sangvin:u sruri standart9i u ritroit standart. Aprirea renitatlr ra}ii u eritroit sfandart ar urmitoara partiularitat:ritroitlgr. o (I) sunt d ontrolul (in le nu sunt antigni, fa imposibil6 realia spifid aglutinar u ori ser).
i

t
J i I I

li

I
J

I I I I I

# f; #
ffi

Dtrminara grupi sangvineu jutrul antirpilr monolnali({olilon Anti.A qi Anti.B).

Jolilonii anti-A 9i anti-B sunt utilizali pntru dtrminara

J i

aglutinognilor ritroitari qi rprzint un praf liofiIizat de uloar ro;i (anti.A) sau albastr(antiB), are se dizolv u soluli rziologi inaint d rtare. folilonii anti.A qi anti-B s apli p o pla alb6 6te o pitur mar (0'1 ml) rspetiv insripliilor anti.A qi anti-B. Alturi d ast pi6turi se apli 6te 1 pituri mi (Q'Ot ml) d s6nge ertat.Dup amestara lor timp de 2- minut s urmrqte dup6 ralia d aglutinar: 1. Da6 nu st aglutinarin ambl goduri (anti-A qi anti-B) s6ngl grupi o (I). rtatapar{ine 2. C6nd ar lo aglutinaranumai in godul u insrip|ia anti.A, sAngl rtatapin grupi A (II). 3. C6nd ar lo aglutinaranumai in godul u insriplia anti-B, singele rtataparline grupi B (III). 4. Dac6 ar 1oaglutinarain ambl goduri _ anti-A qi antiB - sAngle retataparfin grupi AB (Iv). in anul |94o Landgtinr gi Vinr au mai dsoprit in ritroit un aglutinogn in afara sistmului ABo, care a fost numit rzus (Rh)' deoaree pntru prima datd' a fost idntifiat in ritroitl maimu!i _ maaus _ r.ls. Dsoprira asti aglutinogn iluidat mult fnomen posttransfuzionale ngative, preum qi cauza avorturilor spontan 9i a itrului hemoliti la noun6sutide 6tre femi u (Rh-) rZusngativ. S-a onstatat c6 in dpndn!d aglutinognul Rh toli oamenii se impart in 2 grupe: rezus pozitiv (Rh+) _ 85% $i rzus ngativ (Rh, _ I5%, De mmorizat c6 in zia, printre rasa mongoloid oameni rzus-ngativ num6r doar ira 0,5Yo, daa azuril d rzus.onflit printre i sAnt xlus.

rl

fl

rl

t
I i i

Antiorpii Anti.Rh

(aglutininle imun) se formaz in 6tva

s5ptm6ni, deaea prima transfuzi de s6nge Rh.pozitiv primitorului v-a tr fEr omplialii, prum gi prima sarin la o femi rzus-ngativa u un fat rzus-pozitiv s va trminau bin.

Dtrminarra RH.fatorului
ist6 mult mtodd dterminar a Rh-fatorului. in pratia lini l mai frvnt se utilizaz 2 mtode: l 1. rea{iau Anti-D _ antiorimonolonali; 2. mtoda _ prs de dtrminara RH-fatorului p o suprafatfr inlzir. Vom atrag atntia la ratia u Anti-D (1olilonAnti.D). P o pla s apli6 o pifuri mar de lolilon Anti-D (0,1 ml) qi 1 pi6tur6 mi6 (0,01 ml) d s6ng retat,apoi s amstu un bliqor d sti16. Dup reati e nsard unnrit timp de 2,5 - 5 minut. Da6 st aglutinar _ s6ngl retat st Rh(+), iar da lipsegt aglutinara,atuni va fi Rh (-). antiopi monolonali

d g d
{

a
t

I I il
nil