PJGD2008 1anx

Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia
PLANUL JUDEEAN DE GESTIONARE A DEEURILOR - JUDEUL DMBOVIA -
CUPRINS
1 INTRODUCERE 1.1 Beneficii ale PJGD 1.2 Structura PJGD 1.3 Gradul de detaliu pentru PJGD 1.4 Orizontul de timp pentru PJGD 1.5 Fluxuri de deeuri si sectoare incluse in plan 2 EVOLUTIA SITUATIEI CURENTE 2.1 Date generale 2.1.1. Date geografice si geologice 2.1.2. Date demografice 2.1.3. Infrastructura 2.1.4. Utilitati 2.1.5. Aspecte socio-economice 2.1.6. Turismul 2.2. Gestionarea deseurilor in judetul Dambovita 2.2.1. Date specifice referitoare la gestionarea deseurilor 2.2.2. Colectare si transport 2.2.3. Valorificarea si tratarea deseurilor 2.2.4. Eliminarea deseurilor 3 OBIECTIVE SI TINTE 3.1. Principii 3.2. Obiective si tinte 4 PROGNOZA PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR MUNICIPALE SI A DESEURILOR DE AMBALAJE 4.1. Tendinta factorilor relevanti 4.1.1. Tendinta factorilor relevanti pentru gestionarea deseurilor municipale si asimilabile 4.1.2. Tendinta factorilor relevanti pentru gestionarea deseurilor de ambalaje 4.2. Prognoza privind generarea deseurilor deseurilor municipale 4.3. Prognoza privind generarea deseurilor biodegradabile 4.4. Prognoza privind generarea deseurilor deseurilor de ambalaje 4.5. Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipale si a deseurilor de ambalaje
2
4.5.1. Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile 4.5.2. Cuantificarea tintelor privind deseurile de ambalaje 5 FLUXURI SPECIFICE DE DESEURI 5.1.1. Deseuri periculoase din deseuri municipale menajere 5.1.2. Deseuri de echipamente electrice si electronice 5.1.3. Deseuri Vehicule scoase din uz 5.1.4. Deseuri din constructii si demolari 5.1.5. Namol provenit de la epurarea apelor uzate 6 EVALUAREA TEHNICILOR POTENTIALE PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR MUNICIPALE 7 CALCULUL CAPACITATILOR NECESARE PENTRU GESTIONAREA DESEURILOR MUNICIPALE 8 EVALUAREA COSTURILOR 9 MASURI DE IMPLEMENTARE 10 SISTEMUL DE MONITORIZARE
INTRODUCERE
Planul de gestionare a deeurilor are un rol cheie n dezvoltarea unei gestionri durabile a deeurilor. Planul Judeean de Gestionare al Deeurilor (PJGD) este cerut de ctre Uniunea Europeana ca i instrument de planificare pe baza cruia se poate obine asisten financiar i suport din partea UE. Este necesar s se asigure c intele UE i naionale vor fi atinse i c se vor identifica soluiile durabile adaptate la condiiile specifice locale. P.J.G.D. asist judeul n proiectarea fluxului de deeuri prin: viziune global asupra etapelor din gestiunea deeurilor, care mai departe ajut la identificarea lipsurilor i punctelor slabe ale sistemului care urmeaz a fi rezolvate prin planificare integrat; identificarea soluiilor durabile din punct de vedere economic i ecologic, adaptate la condiiile locale specifice. Actualul Plan descrie modul de gestionare a deeurilor municipale. Termenul de deeuri municipale include: deeuri menajere de la populatie; deseuri asimilabile celor menajere din instiutii, comert, agenti economici; deeuri verzi din parcuri, grdini i piee; nmol de la staiile de epurare oreneti; deeuri voluminoase (mobila, etc.); deseuri de echipamente electrice si electronice; vehicule scoase din uz; deseuri din constructii si demolari; deeuri periculoase care apar n cantiti reduse n deeurile menajere. Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor (PJGD) este o descriere a: condiiilor existente n domeniul gestionrii deeurilor; msurilor i aciunilor necesare pentru rezolvarea problemelor i a punctelor slabe n sistemul existent de gestionare a deeurilor; condiiilor impuse n domeniul gestionrii deeurilor, lund n considerare: o o cerinele UE i naionale; cerinele judeene.
etapelor necesare pentru respectarea acestor condiii; sistemului integrat de gestionare a deeurilor la nivel judetean;
identificrii soluiilor durabile din punct de vedere economic i ecologic, adaptate la condiiile judeene specifice.
1.1 Beneficii ale PJGD Beneficiile unui PJGD sunt reprezentate de: Facilitarea obinerii de suport financiar din partea UE; Conformarea judeului cu cerinele legale; Atingerea de ctre jude a intelor naionale prin posibiliti i opiuni locale (la nivel de jude); Identificarea activitilor la nivel de jude n domeniul gestionrii deeurilor; Utilizarea beneficiilor avantajelor locale (de ex.: capaciti mari de reciclare intrun jude) pentru atingerea intelor naionale pentru ntregul jude; Compensarea dezavantajelor locale (de ex.:lipsa capacitilor suficiente de reciclare); Elaborarea unei strategii economice de gestionare a deeurilor care nu poate fi realizat la nivel de jude (de ex.: datorit cantitilor reduse de deeuri); Luarea unor decizii pe baza analizelor i prognozelor n domeniul gestionrii deeurilor; Stabilirea de capaciti suficiente i potrivite pentru gestionarea deeurilor; Fluxuri transparente de deeuri i opiuni pentru tratarea deeurilor cu scopul de a asigura capaciti i sisteme potrivite de colectare i tratare; Identificarea zonelor n care trebuie luate msuri tehnice pentru eliminarea sau minimizarea anumitor tipuri de deeuri; Stabilirea necesitilor financiare pentru operare, colectare, tratare, etc. Determinarea necesitilor viitoare de investiii;
1.2 Structura PJGD Un Plan Judeean de Gestionare a Deeurilor n Romnia cuprinde urmtoarele informaii i are urmtoarea structur: Introducere I Conditii cadru Cadru legal Obiective pentru PJGD II III IV Analiza situatiei curente Achizitia de date Obiective locale Formularea conditiilor locale specifice Planificarea in vederea atingerii tintelor Prognoza Luarea deciziilor si proiectare V VI 5 Implementare Monitorizare
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia 1.3 Gradul de detaliu pentru PJGD PJGD include pentru jude i o anumit perioad de timp: msuri necesare pentru ndeplinirea intelor; capaciti necesare i locaii potrivite pentru reciclare, tratare i eliminarea deeurilor; tehnologii, proceduri i sisteme potrivite de gestionare a deeurilor; strategia de implementare i monitorizare n jude.
Un PJGD nu ofer informaii detaliate privind proiectarea tehnic a sistemului, tehnologiei i procedurii selectate pentru gestionarea deeurilor.
1.4 Orizontul de timp pentru PJGD

Orizontul de timp pentru plan depinde de mai muli factori . Planul se refer la cadrul imediat de timp prin aciuni imediate i un cadru de timp cu perspective pe termen lung. Din punct de vedere practic, orizontul de timp trebuie s fie suficient de lung pentru a face posibil evaluarea atingerii intelor. Motivul pentru care planul se refer i la perspectivele pe termen lung este acela al dificultii n identificarea de amplasamente potrivite pentru reciclarea, tratarea sau eliminarea deeurilor n cadrul sau n apropierea zonelor urbane. Mai mult, va fi necesar un efort considerabil n selecia de amplasamente, evaluarea impactului asupra mediului i consultarea public pentru obinerea permiselor pentru noile amplasamente. n final, facilitile de reciclare, tratare i eliminare a deeurilor constituie investiii importante care trebuie recuperate ntr-o perioad relativ lung de timp. n ceea ce privete aspectele legate de sistemele de colectare i costurile asociate, acestea sunt aspecte pe termen scurt i care presupun un efort financiar mai redus. Perioada de planificare a fost stabilit de 10 ani. Revizia planului final este programata, conform cerinelor legale n vigoare, periodic o data la 5 ani de la elaborarea planului. n cadrul acestei revizuiri, datele de intrare vor fi verificate i actualizate iar celelalte criterii sunt propuse spre monitorizare. n urma revizuirii, implementarea planului va continua pe directia proiectat sau vor fi necesare modificri.
1.5 Fluxuri de deeuri i sectoare incluse n plan

n ceea ce privete fluxurile de deeuri, trebuie luate n considerare sursele de generare, fluxurile i cantitile de deeuri generate, sistemele actuale de colectare, transport i tratare a deeurilor precum i modul cum acestea vor evolua n viitor. Adiional, se vor considera i defini fluxurile de deeuri prioritare. Procesul de planificare are ca principal obiect, dezvoltarea unui sistem controlat de gestionare a deeurilor i s-a concentrat pe principalele cerine care au inte asociate: recuperare i reciclare (intele de recuperare i reciclare trebuie atinse aa dup cum sunt stabilite n legislatie); depozitare (inchiderea depozitelor neconforme); compostarea deeurilor biodegradabile (reducerea cantitii de deeuri biodegradabile depozitate).
Din punct de vedere tehnic, nu au fost considerate prea multe opiuni tehnice, datorit nivelului sczut al dezvoltrii tehnologiilor n domeniul gestionrii deeurilor. Mai mult, acest lucru se 6
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia datoreaz faptului c, pn de curnd, fluxul deeurilor era unul extrem de simplu, constnd n foarte puine etape (un flux mai mult logistic dect un flux tehnologic). Astzi, avnd n vedere noile evoluii, obiective i direcii n gestionarea deeurilor, noi tehnologii trebuie luate n considerare. Totui, opiunile tehnologice care ar conduce la atingerea obiectivelor i intelor trebuie s fie fezabile pentru caracteristicile Romniei i judeului, s nu fie prea complexe pentru a fi uor de implementat. De exemplu, pentru partea de reducere a deeurilor biodegradabile depozitabile, au fost selectate numai dou tehnologii: compostarea datorit cunotinelor tradiionale legate de aceast tehnologie n mediul rural, implementarea ar necesita eforturi sumplimentare mai reduse; tratarea mecano-biologica datorit cerinelor reduse n ceea ce privete calitatea materialului de intrare.
Pe baza obiectivelor i intelor aplicate situaiei existente n jude (n special n ceea ce privete posibilitile i capacitile existente i potenialul acestora de dezoltare) au fost create alternative. Pentru implementarea recuperrii i reciclrii ambalajelor i deeurilor de ambalaje, accentul va trebui pus pe categoria de deeuri care urmeaz a fi recuperate i reciclate. Este cunoscut faptul c reciclarea material este o practic rspndit n tar, dar pentru materiale care nu provin din ambalaje (in special pentru metale). Ca urmare, se va pune accent pe colectarea selectiv la surs, a deeurilor de ambalaje n vederea valorificrii i reciclrii acestora. n ceea ce privete reducerea deeurilor biodegradabile depozitate, implementarea se va concentra asupra a dou aspecte: zona rural implementarea se va baza pe compostarea traditional, n curte, extinderea acestei practici i asigurarea c tehnologia ndeplineste cerinele proprii (material de intrare, metoda de procesare, utilizarea produsului final); zona urban implementarea va trebui s se concentreze pe cerinele specifice. Va presupune, de asemenea, necesitatea de noi capaciti de tratare.
2. EVALUAREA SITUATIEI CURENTE 2.1 Date generale

2.1.1 Date geografice i geologice
Judeul Dmbovia este situat n partea de sud a Carpailor Meridionali, la intersecia paralelei de 450 latitudine nordic cu meridianul de 25,300 longitudine estic, suprapunndu-se bazinelor hidrografice ale rurilor Ialomia i Dmbovia.
Tabel 2. 1.1. - Suprafaa judeului Dmbovia
Dambovita km2 Suprafata totala suprafaa agricol pduri i alte terenuri cu vegetaie forestier ape i bli alte suprafee suprafaa locuibil desfaurat
Sursa: Breviar 2006-Direcia Judeean de Statistic Dmbovia Tabel 2.1.2. - Aezrile umane
4054 2492 1209 110 243 -
Tip asezri Mediu rural < 500 locuitori 500 1 500 locuitori 1 500- 5 000 locuitori > 5 000 locuitori Total mediu rural
Numr asezri
Numr locuitori
54 28 82
187915 181148 369063
Mediu urban <20 000 locuitori 20 000 100 000 locuitori 100 000 300 000 locuitori >300 000 locuitori Total mediu urban Total jude 5 2 7 89 56296 111731 168027 537090
Sursa: Breviar 2006-Direcia Judeean de Statistic Dmbovita

Tabel 2.1.3. - Organizarea administrativ a teritoriului la 31 decembrie 2005
Suprafaa total km2 Dambovia 4054
Nr. orae municipii
i Nr. municipii 7 2
Nr. comune 82
Nr. sate 353
Sursa: Breviar 2006-Direcia Judeean de Statistic Dmbovia
Judeul Dmbovia are n componena dou municipii (Trgovite municipiu reedin de jude i Moreni), cinci orae (Geti. Titu, Pucioasa, Fieni, Rcari) i 353 sate. Cu o suprafa de 4054 km, judeul Dmbovia este unul dintre judeele mici ale rii, ocupnd aproximativ 1,7%, situndu-se ca ntindere pe locul 37 ntre judee. Relieful - Ceea ce individualizeaz cadrul natural al judeului, este ndeosebi zonalitatea altitudinilor. n ampla curb altimetric a reliefului predomin cmpia, care reprezint 68% din suprafa, zonele colinare reprezentnd 23%, iar zona montan 9%. Judeul Dmbovia este asezat pe clina sudic a Carpailor Meridionali, avnd forma unui triunghi sprijinit pe cele mai nalte culmi ale Bucegilor. Cea mai veche unitate de relief o formeaz n nordul judeului Munii Leaota (flancurile sud-estic, sudic, sud-vestic) i Munii Bucegi ( perimetrul intern, dinspre vf.Omu ctre limita sa sudica), ocupnd 9% din suprafaa judeului. SUBCARPAII, ca uniti de tranziie de la munte la deal, sunt formai dintr -o succesiune latitudinal de sinclinale i anticlinale puternic foliate, distingndu-se dou subuniti: - Subcarpaii externi care fac trecerea de la cmpiile piemontane la zona montan; - Subcarpaii interni care fac trecerea de la subcarpai la munte. Piemontul de la marginea subcarpailor apartine ca relief unitilor de platform, cu o larg dezvoltare spre sud (aproape 30 km), iar prin altitudine coboar de la 320 m nord pn la 200 m n sud; Piemontul Cndeti n vest i Piemontul Cricovului Dulce n est. CMPIA n ansamblu aparine Cmpiei Romne, neomogen prin caracterele fizico geografice, fiind caracterizat printr-o pant mic a interfluviilor, slab fragmentate. Cmpia piemontan nalt se ntnete la zona de contact dintre subcarpai i c mpia propriu-zis. Cmpia Gvanu-Burdea, ce cuprinde colul sud-vestic al judeului, se caracterizeaz prin paralelismul vilor i prin prezena a numeroase sectoare cu meandre adncite, a teraselor fluviatile pe vile mai mari. Subsolul este alctuit din depozite loesoide, coninnd o bogat pnz de ap freatic. Cmpia de divagare joas este o prelungire a cmpiilor subcolinare, cu albii terse i meandrate, cursuri prsite i o bogat pnz de ap freatic. Se difereniaz mai multe sectoare Potlogi-Titu-Bilciureti, cu frecvente mustiri de ap, chiar zone nmltinite, cu vegetaie hidrofil.
Cmpia Vlsiei ocup o poriune redus n sud -estul judeului, cu un relief foarte plat i fragmentat de vi adnci (Colentina), avnd altitudini de 65-100 m.
Geologie i Hidrologie
Din punct de vedere geologic, fundamentul zonei montane este alctuit din sisturi cristaline vechi care suport n Munii Bucegi un strat gros de peste 2000 m de conglomerate cretacice (conglom erate de Bucegi) peste care se afl local gresii i conglomerate de Babele. n Subcarpai apar formaiuni teriare( calcare, conglomerate, gresii, marne, nisipuri, pietriuri). n Piemontul Getic i Cmpia Romn apar formaiuni levantine i mai ales cuaterna repleistocene pe interfluvii i holocene n lungul vilor i n cmpie ( pietriuri, loess). Resurse de ap n judeul Dmbovia exista trei ruri importante: rul Ialomia n jumtatea de Nord-Est a judeului, rul Arge n jumtatea de Sud -Vest a judeului, rul Dmbovia ce curge ntre rurile Arge i Ialomia. Reeaua hidrografic a judeului este mprit n dou bazine hidrografice: B.H. Ialomia Superioar i B.H. Arge-Vedea. Densitatea reelei hidrografice este curpins ntre 0,5 -0,8 km/km2 n zona muntoas, 0,3-0,5 km/km2 n zona subcarpatic i 0,3-0,4 km/km2 n zona de cmpie. Administraia Naional APELE ROMNE S.A. - Direcia Apelor Ialomia Buzu a comunicat urmtoarea situaie a lungimii tronsoanelor de r u/ categorie de calitate n BH Ialomia Superioar:
Tabel 2.1.4.
TRONSONUL DE RU #. Ialomia #. Izvoare amonte confluen rul Cricov #. Cricov ( Dulce) #. Izvoare - confluen Valea Ursului #. confluen Valea Ursului - confluen rul Neagra #. confluen rul Neagra vrsare TOTAL BAZIN jude DMBOVIA
Total Km 160 160 80 15 51 14 240
Categoria de calitate I II III 160 160 15 51 15 175 51 51
D 14 14 14
Administraia Naional APELE ROMANE S.A.- Direcia Apelor Arge - Vedea a comunicat urmtoarea situaie a lungimii tronsoanelor de ru/ categorie de calitate, n BH Arge -Vedea:
Tabel 2.1.5.
Curs de ru Dmbovia Arge Neajlov Ilfov Potopu Cobia Sabar Saru Negrioara (Spltura)
Total km n jude 98 54 44 80 55 29 82 15 35
Total km supravegheat 82 40 36 80 22 10 82 10 10
Lungime calitate.I 82 40 10 80 22 82 10
Lungime calitate.II 26 10 10 -
Repartizarea lungimii cursurilor de ap pe tronsoane (km) n BH Arge Vedea
n cele dou bazine hidrografice de pe teritoriul judeului Dmbovia principalele lacuri dispuse pe cursurile rurilor principale i ale afluenilor sunt: 10
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia Pe rul Ialomia: acumulrile Scropoasa, Bolboci, lacul Pucioasa; Pe rul Dmbovia: acumularea Vcreti; Pa rul Ilfov: reeaua de lacuri Udreti, Bungetu 1, Bungetu 2, Brteti, Adunai, Ilfoveni Pe rul Arge: lacul Zvoiul Orbului. Lacul Pucioasa este un lac artificial, situat pe rul Ialomia, n zona amonte a oraului Pucioasa. Acumularea asigur alimentarea cu ap a staiei de tratare a oraului Pucioasa (debit 67 l/s - etapa I) i alimentarea cu ap industrial a consumatorilor din aval: S.E. Doiceti, S.C. ESTORIA BUCEGI, platforma industrial a oraului Trgovite i pstravria Pucioasa. Apele subterane Rezervele de ape subterane din cuprinsul judeului Dmbovia depind de gradul de permeabilitate, de grosimea i extensiunea rocilor care le nmagazineaz. n zona montan, datorit petrografiei specifice a straturilor, permeabilitatea este sczut i apa subteran se afl la adncimi mici, amplasat n depozite n pant sau la baza munilor. n zona de cmpie exist o bun permeabilitate care permite o uoar circulaie a apei subterane. n general direcia de micare a apelor subterane este dinspre Nord -Vest spre Sud-Est, corespunztor cu nclinarea general a reliefului. Nivelul mediu piezometric al pnzei featice n B.H. Ialomia Superioar (n m etri de la suprafaa solului) variaza de la 1,1 m (zona Mrceti) la 19,16 m (zona Brtaanca). Uneori n timpul infiltraiilor, venind n contact cu unele strate de roci, apele se pot mineraliza aprnd la suprafa ca ape minerale, cum sunt cele de la Pu cioasa (ape sulfuroase, clorurosodice, sulfatate, bicarbonatate) sau de la Vulcana Bi (iodurate, bromurate). Ape minerale de diferite compoziii (mai ales saline) s -au mai descoperit la Urseiu, Vrfuri, Bezdead, Glodeni sau cele folosite la Gura Ocniei nc din anul 1959. Clima judeului Dmbovia este de tip temperat continental, punndu -i amprenta asupra tuturor componentelor nvelisului geografic: vegetaie, sol, ape, aspectul reliefului. Datorit poziiei geografice i succesiunii treptelor de relief de la Nord la Sud, judeul Dmbovia se afl sub influena circulaiei maselor de aer de diferite tipuri: aer continental din Nord i Est, mediteranean din Sud-Vest, iar la altitudine, cel oceanic. Valorile termice anuale sunt cuprinse ntre 10,30C n Sud (la Corbii Mari), 9,20C pe linia NordVest (Malu cu Flori) i -20 C la vrful Omu, datorit influenei altitudinale. Gradientul termic vertical este de cca. 0,50 / 100 m. Precipitatiile atmosferice cresc odata cu altitudinea. Cantitatile medii anuale totalizeaz 512,1 mm la Potlogi, 500 mm la Trgovite i peste 1300,0 mm pe culmile montane cele mai nalte. Cantitile medii lunare cele mai mari se nregistreaz n iunie i sunt de 85 mm la Titu, 83,1 la Trgovite i 170 mm pe munii cei mai nali. Cantitile medii lunare cele mai mici cad n februarie la cmpie ( 30,3 mm la Titu) i deal (22,1 mm pe culmile cele mai nalte). n semestrul cald o mare parte a precipitaiilor prezint caractere de averse. Cantitile maxime czute n 24 h au atins 95,6 mm la Titu (03.07.1939), 155,6 mm la Trgovite (01.07.1924) i peste 110,0 mm pe munii nali. Stratul de zpad prezint o discontinuitate accentuat n partea de sud a judeului i o mare stabilitate n patea de nord. Durata medie anual este mai mic de 50 zile la cmpie i mai 11
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia mare de 215 zile pe culmile montane cele mai nalte. Grosimile medii decadale ating n ianuarie i februarie la cmpie valori de pn la 10,0 15,0 cm, iar n ianuarie-martie, la munte valori de pn la 30,0-50,0 cm. n privina regimului eolian se remarc de asemenea zonalitatea pe vertical, dup condiiile de relief. n zona montan predomin, ca frecven i intensitate, vnturile din Nord -Vest, cu o vitez medie anual de 2,0 m/s, urmate de cele din Sud -Vest i Nord-Est. Pentru zonele de cmpie situaia este schimbat, regimul eolian fiind dominat de vnturile din Nord -Est, urmate de cele din Vest.
Tabel 2.1.6 Valori medii de temperatur i precipitaii
Date necesare Temperatura Temperatura:
Detalii necesare - min: - 21,8 - max: 36,4 - medie: 9,9 Precipitaii medii anuale: 760 : 640 Principalele direcii ale vntului: - la munte N/V; S/V si N/E - la cmpie N/E si V Zone de inversiuni Forta vntului viteza medie anual este de 2 m/s
U.M. Celsius
Precipitaii Vnt
mm l/m2 N, S, E, V
Sursa: Starea Mediului 2003
Vegetaia Varietatea formelor de relief a determinat o etajare pe vertical a vegetaiei, astfel: de la nord la sud ntlnim etajul alpin, etajul pdurilor de rainoase, etajul pdurilor de foioase. n sudul judeului ntlnim zona de step i silvostep. Flora este deosebit de variat format din pajiti alpine, ienuperi, jnepeniuri, brad, molid, pin, fag, carpen, ulm etc. n zonele se step i silvostep se ntlnesc specii adaptate la precipitaii mai reduse ( graminee i stejar termofil). Un mare numr de specii rare, relicte i endemice, sunt concentrate n masivele muntoase din jude. n munii Bucegi, n urma investigaiilor fcute de Institutul de Biologie Bucureti, s -a constatat existena a 3.037 specii de plante, cuprinznd toate speciile mari, de la alge pn la cormofite. Dintre speciile de plante ocrotite de lege aflate n zona montan i limitrof (Subcarpai), se pot meniona: Pinus cembra (zambrul), Taxus baccata (tisa), Gentiana lutea (ghinura galben, Leontopodium alpinum (floarea de col sau siminic), Trollius europeus (bulbucii de munte), Daphne blagayana (iedera alb), Angelica archangelica (angelica), Rhododendron kotschyi (smirdarul sau bujorul de munte), Nigritella nigra i Nigritella ruba (sngele voinicului), Larix decidua (zada sau larice), Salix myrtilloides (salcia de turb), Cypripedium calceolus (papucul doamnei), Secale montanum (secara de munte), Festuca apennina (piuul), Hesperis moniliformis (nopticoasa), Iris dacica (stnjenelul de munte), Hepatica 12
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia transsilvanica etc. Multe dintre aceste plante endemice, rare sau relicte glaciare sunt puse sub ocrotire n rezervaii naturale din masivul Bucegi. Fauna zonei montane a judeului Dmbovia este bogat i divers, ca o consecin a varietii ecosistemelor acvatice i terestre. Gradul mare de mpdurire n zona montan i subcarpatic, asigur condiii bune de via pentru multe specii de animale de interes cinegetic i stiinific. n zona muntoas, mai ales n Munii Bucegi, se cunosc pn n prezent peste 3500 specii de animale, de la rotifere pn la mamifere. Fauna nevertebratelor este reprezentat de: rotifere, gasteropode, oligochete, tardigrate, crustacee, miriapode, arahnide i insecte, ultimele dou clase fiind cele mai reprezentative pentru masivul Bucegi. Din fauna acvatic, specia Salmo trutta fario (pstrvul de munte) populeaz apele de munte, fiind reprezentat n special n rul Ialomia. O alt clas specific zonei montane este clasa amfibienilor din care menionm speciile: Salamandra salamandra, Triturus cristatus, Triturus montandoni, Bufo bufo. Reptilele, de asemenea prezente n fauna munilor Bucegi, sunt reprezentate de ordinul Sauria. Dintre vertrebrate, clasa psrilor, este reprezentat prin 129 specii. Avifauna zonei montane se poate mpri n avifaun alpin i avifaun forestier. Din cele 129 specii semnalate, 50 cuibresc n aceast zon i le putem considera specifice Bucegilor: Corvus corax, Turdus melura, Prunella collaris, P. modularis, Alauda arvensis, Troglodytes troglodites, Antus sipinolleta etc. Majoritatea acestor specii are o rspndire palearctic. Fauna de mamifere este reprezentat de 45 specii care populeaz pdurile ce nconjoar poalele masivului i Subcarpaii, continund cu zona subalpin i zona alpin pn n golul alpin, domeniul caprei negre. Majoritatea speciilor de mamifere are o reprezentare biogeografic palearctic. Dintre acestea, multe sunt elemente rare, endemice sau relicte glaciare, ocrotite de lege. Resurse naturale zcminte de petrol: Moreni, Gura Ocnitei, Ochiuri, Rzvad, otnga, Corbii Mari, Tei, Valea Mare, Aninoasa, Cobia, Ludeti, Hulubeti, Viina, Cojasca, Poiana etc gaze naturale: Gura uii, Bilciureti, Finta, Nucet, Brtetii de Jos, Gheboaia lignit: otnga, Mrgineanca sare gem: Ocnia, Gura Ocniei, Ochiuri gips: Vulcana Pandele, Pucioasa, Fieni sulf: Pucioasa Din categoria rocilor utile i a materialelor de construcii mai importante ntlnim: gresii: Buciumeni, Moroieni marne: Sima, Fieni, Pucheni calcare: Lespezi argile comune: Crngurile, Doiceti, Pucioasa, otnga balast: Viioara, Mtsaru, Ioneti, Crngurile, Crovu .a. 13
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia O importan aparte o au pdurile (120909 ha la 1 iul.2005 reprezentnd 29,8% din suprafaa judeului) i izvoarele cu ape minerale sulfuroase, cloruro-sodice, sulfatate, bicarbonatate de la Pucioasa, iodurate, bromurate i srate la Vulcana Bi, sau cu alte compoziii chimice, mai ales srate, la Bezdead, Gura Ocniei, Glodeni, Vulcana Pandele, Vrfuri, Urseiu .a. Resursele naturale amintite mai sus precum i locaiile acestora, au o deosebit importan n stabilirea zonelor de tratare/eliminare a deeurilor. Zone protejate n zona montan a judeului Dmbovia, zonele naturale protejate de interes na ional sunt: Parcul Natural Bucegi, respectiv poriunea ce aparine judeului, situat n zona central i sudic a munilor Bucegi i 10 rezervaii naturale, grupate n exclusivitate pe teritoriul comunei Moroieni. Parcul Natural Bucegi, cu o suprafa de 32.662 ha se desfoar pe teritoriul a trei judee: Dmbovia, Prahova, Braov. Avnd n vedere marea diversitate geologic i geomorfologic, o importan turistic i tiinific deosebit o prezint relieful carstic: Petera Ialomiei, Petera Rtei, Cheile Znoagei, Cheile Urilor, Cheile Orzei, Cheile Ttarului etc. Suprafaa ocupat de cele 11 rezervaii naturale din jude, situate n perimetrul Parcului Natural Bucegi este de 1580,5 ha, reprezentnd 0,39% din suprafaa judeului.
Tabel 2.1.7 - Date geografice i geologice
Date necesare
Detalii necesare
U.M
Descrierea Judeul Dmbovia este situat n partea de sud a Carpailor judeului Meridionali, la intersecia paralelei de 45 0 latitudine nordic cu Dambovia n meridianul de 25,300 longitudine estic, suprapunndu-se cadrul Regiunii bazinelor hidrografice ale rurilor Ialomia i Dmbovia. 3 Sud Muntenia Suprafaa judeului Distribuia asezrilor umane Dmbovia : 4054,00 km2 Numr
Utilizarea terenului
Municipii : 2 Orae : 5 Comune : 83 Sate : 353 Gospodrii : 174862 Numr mediu de persoane / gospodrie : aprox.3 Suprafaa totala 4054,00 -suprafaa agricol 2492,00 -pduri i alte terenuri cu vegetaie forestier 1209 -ape i bli 110 - alte suprafee 243 Zone locuite (asezri) 84 Arii naturale de interes naional13, din care: 1 - Parcul Natural Bucegi; 9 rezervaii naturale ce se afl n interiorul Parcului Natural
km2
Numr
14
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia Bucegi (Petera Cocora, Cheile Ttarului, Valea Horoabei, Orzea-Znoaga, Znoaga-Lucacila, Petera Rteiului, Turbria Lptici, Poiana Crucii, Plaiul Hoilor); - 1 rezervaie natural din afara Parcului Natural Bucegi (Rezervaia Plaiul Domnesc) - 2 in zona de sud a judeului ( Rezervaiile: Izvoarele de la Corbii Ciungi i Rezervatia naturala de narcise din Valea Neajlovului) ha Suprafata ocupat de ariile naturale protejate de interes naional: -Parcul Natural Bucegi inclusiv rezervatiile naturale din interiorul parcului - sector dmboviean 16334; -Rezervaia Plaiul Domnesc 0,5; -Rezervaia Izvoarele de la Corbii Ciungi 5; - Rezervaia natural de narcise din Valea Neajlovului 15. Peisaje specificiti regionale Geologie si Ceea ce individualizeaz cadrul natural al judeului, este ndeosebi zonalitatea altitudinilor. n ampla curb altimetric a reliefului predomin cmpia, care reprezint 68% din suprafaa, zonele colinare reprezentnd 23% iar zona montan 9%. Din punct de vedere geologic, fundamentul zonei montane este alctuit din sisturi cristaline vechi care suport n Munii Bucegi un strat gros de peste 2000 m de conglomerate cretacice (conglomerate de Bucegi) peste care se afl local gresii i conglomerate de Babele. n Subcarpai apar formaiuni teriare( calcare, conglomerate, gresii, marne, nisipuri, pietriuri). n Piemontul Getic si Cmpia Romn apar formaiuni levantine i mai ales cuaternare-pleistocene pe interfluvii i holocene n lungul vilor i n cmpie ( pietriuri, loess). Hidrologie Reeaua hidrografic a judeului este imparit n dou bazine hidrografice: B.H. Ialomia Superioara i B.H. Arge-Vedea. Densitatea reelei hidrografice este cuprins ntre 0,5-0,8 Km/Km2 n zona muntoas, 0,3-0,5 km/km2 n zona subcarpatic i 0,3-0,4 Km/Km2 n zona de cmpie. Varietatea formelor de relief a determinat o etajare pe vertical a vegetaiei, astfel: de la nord la sud ntalnim etajul alpin, etajul pdurilor de rinoase, etajul pdurilor de foioase. n sudul judeului ntlnim zona de step i silvostep. Flora este deosebit de variat format din pajiti alpine, ienuperi, jnepeniuri, brad, molid, pin, fag, carpen, etc. n zonele de step i silvostep se ntlnesc specii adaptate la precipitaii mai reduse ( graminee i stejar temofil). Resurse naturale de suprafaa (pduri, terenuri agricole, puni) Resurse naturale ale subsolului: iei, gaze naturale, lignit, sare gem, gips, marne, calcare, sulf, ape sulfuroase, gresie, etc.
Sursa: Breviarul statistic judeean 2004
Vegetaie
Resurse
15
2.1.2 Date demografice

Populaia stabila a judeului, nregistrat la 1 iulie 2005 era de 537090 persoane reprezentnd 2,5% din populaia rii, ocupnd locul 16 pe ar. Densitatea populaiei, este de 132,5 loc/km2 fiind peste media pe ar.
Tabel 2.1.8 - Evoluia populaiei
Anul
Numr locuitori aferent teritoriului administrativ 551382 541431 539322 538126 537090
Densitatea populaiei (loc/km2) 136,0 133,6 133,0 132,7 132,5
Numr de turiti aferent teritoriului administrativ 56871 67827 65653 64035 58245
2001 2002 2003 2004 2005
Sursa: Breviar statistic 2006 Fig. 1 Evoluia populaiei
Evoluia populaiei
555000 550000
552271 551414 551382
545000 540000 535000 530000
541431
539322
538126
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
Numr locuitori
Factorii care au determinat scderea populaiei sunt: sporul natural negativ soldul negativ al migraiei populaiei
Tabel 2.1.9 - Evoluia factorilor care au determinat scderea populaiei
1999 Sporul natural - natalitate - mortalitate Soldul migraiei populaiei - sosii - plecai
Sursa: Breviar statistic 2006
2000 -613 5744 6357 195 5193 4998
2001 -877 5562 6439 -39 6264 6303
2002 -1517 5297 6814 -285 6880 7165
2003 -1410 5279 6689 -451 6905 7356
537090
2004 -894 5421 6315 -52 9071 9123
2005 -1470 5211 6681 -139 6498 6637
-637 5939 6576 -144 5352 5496
16

Tabel 2.1.10 - Ponderea populaiei in mediu urban i rural
2001 POP. URBAN % POP. RURAL %

2002 30,0 70,0
2003 30,1 69,9
2004 30,1 69,9
2005 31,3 68,7
31,2 68,8
2.1.3 Infrastructura
Reeaua de drumuri Cile de comunicaie de pe teritoriul judeului Dmbovia au o repartiie relativ uniform, construirea lor pe diferite direcii realizndu-se n strns legtur cu configuraia reliefului i cu necesitile economice. O importan deosebit n transportul rutier o are segmentul din autostrada Bucureti-Piteti care traverseaz partea de sud-vest a judeului pe o distan de 35 km, ntre comunele Corbii Mari i Morteni. Tabel 2.1.11 - Situaia drumurilor publice n judeul Dmbovia la 31 decembrie 2005 Total km Total Moderni zate Cu mbrcm ini uoare rutiere 1253 94 Total Moderni zate Cu mbrc mini uoare rutiere 19662 3421 33,5 41,3 Drumuri Naionale Drumuri Judeene i Comunale
Densitatea drumurilor la km2 de terito
Romnia Regiunea Sud Muntenia Dmbovia
79904 11982
15934 2735
14374 2609
63970 9247
6774 888
1759
361
361
1398
118
570 43,4
Sursa: Breviar 2006-Direcia Judeean de Statistic Dmbovia
Reeaua de ci ferate Judeul Dmbovia este traversat de 104 km de cale ferat, din care doar 5 km este electrificat. Densitatea liniilor de cale ferat la 1000 km2 este de 25,7. Transportul public Principalul mijloc de transport l reprezint autobuzul i, de asemenea, n ultimii ani s -a dezvoltat transportul cu ajutorul microbuzelor i taximetrelor.
17
2.1.4 Utiliti
Reeaua de ap i sisteme de canalizare Reeaua de distribuie a apei n lungime total de 1052 km este repartizat n proporie de 27,0 % n mediul urban, fiind distribuita n 129 localitati ( din care 7 orae). Volumul total de ap potabil distribuit n anul 2005 a fost de 12798 mii m.c., din care pentru uz casnic 9547 mii m.c. Consumul total de ap potabil / locuitor este de 2 3,83 m.c., din care pentru uz casnic 12,19 m.c. Reeaua de canalizare are o lungime de 203 km, fiind distribuit n 10 localiti (din care 6 orae). Ponderea reelei urbane din lungimea total de reea de canalizare , n anul 2005 este de 89,2%. Reeaua de distribuie a gazului metan are o lungime simpla a conductelor de 971 km ( n anul 2005) i alimenteaz un numr de 78 localiti ( din care 7 orae). Sisteme de nclzire
Tabel 2.1.12 - Sisteme de nclzire
Jude
Total locuine
Termofica re 24928
Locuine cu nclzire prin: Centrale termice proprii cu: Sobe cu: ComComComComGaze bustibil bustibil Gaze bustibil bustibil solid lichid solid lichid 5563 353 134 31388 124306 386
Alt mod de nclzire 8654
Dmbovia
195712
Sursa: Recensmntul Populaiei i al cldirilor din anul 2002 - Direcia Judeean de Statistic Dmbovia
2.1.5 Aspecte socio-economice

Situaia economic a judeului Dmbovia Economia judeului este complex, predominant fiind industria, care prezint un grad ridicat de diversificare. Industria prelucrtoare deine ponderea predominant ( peste 80%) n producia industrial a judeului cu activiti preponderente n industria metalurgic ( 40%), industria de maini i echipamente, fabricarea materialelor de construcie i a altor produse din minerale nemetalice, industria de maini i aparate electrice, industria chimic, industria textil i de confecii. Industria extractiv se concretizeaz n exploatarea de iei, gaze naturale, crbune i agregate minerale pentru construcii. Cele mai reprezentative domenii de activitate industriala sunt urmatoarele: METALURGIA: Judeul Dmbovia ocup locul III n ar n privina produciei sectoriale. ntreprinderile reprezentative sunt: SC Mechel SA Trgovite - unicul productor din Romnia de oeluri speciale pentru rulmeni, scule i pentru industria electrotehnic; SC Oelinox SA Trgovite realizeaz table i laminate din oel; SC Erdemir Romnia SRL productor de benzi electromagnetice; SC Elsid SA Titu produce electrozi siderurgici i materiale de carburare. 18
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia INDUSTRIA EXTRACTIV A PETROLULUI I A GAZELOR NATURALE - judeul are o puternic tradiie n domeniul extraciei petroliere, existnd schele de producie la Trgovite, Geti i Moreni. INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MAINI n jude exist ntreprinderi cu tradiie: SC UPET SA Trgovite proiectant i productor de utilaj petrolier i armturi industriale; SC IMUT SA Moreni productor de echipamente tehnologice de proces pentru rafinrii, industria chimic, centrale atomo electrice. INDUSTRIA DE APARATE ELECTROCASNICE - reprezentat de SC Arctic SA Geti, productor de aparate frigorifice i alte categorii de echipamente elctrocasnice. INDUSTRIA TEXTIL reprezentat de SC COMO SA Moreni, SC LIVAS IMPEX SA Trgovite, SC ESATORIA ROMN SA Pucioasa, SC Trainica SA Pucioasa; INDUSTRIA CHIMICA principalele ntreprinderi care activeaza n domeniu fiind: SC Swarco Vicas SA Trgovite, SC Chimaltex SA Trgovite, SC Edichim SRL Geti (productori de lacuri, vopsele, adezivi, emailuri i alte produse chimice, SC Nubiola Romnia - productor de albastru-ultramarin i pigmeni de oxizi de crom). Judeul Dmbovia produce energie electric pe crbune ( Electrocentrala Doiceti) i hidro (Complexul de micro hidrocentrale de la Dobreti i Scropoasa). Producia agricol este reprezentat echilibrat pe cele dou componente : cultura vegetal i creterea animalelor. Pe suprafaa arabil se practic cultura de cereale, floarea soarelui, sfecl de zahar, cartofi i legume. Pomicultura este bine reprezentat, n special n zona Vii Damboviei, unde exploatrile pomicole sunt sprijinite de ctre Staiunea de Cercetare Voineti. Numrul total al societilor comerciale active la sfritul anului 2005 era de 5820, din care : Clasificate dup forma de proprietate : -proprietate de stat :16 -proprietate mixt :39 -proprietate privat :5765 Clasificate dup mrime (numr de salariai) : -micro (0-9 salariai) 5177 -mici (10-49 salariai) 485 -mijlocii (50-249 salariai) 133 -mari (peste 250 salariai) 25
19
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia Situaia socio-economic

Tabel:2.1.13 - Evoluie populaie activ, populaie ocupat i omerii nregistrai (mii persoane)
\ An Populaie activ -toatal, din care: feminin Populaie ocupat din care: feminin total,
1990 261,7 124,6 -
1996 237,8 111,5 221,9 104,1 15,9 7,4
2000 233,1 109,7 208,0 98,6 25,1 11,1
2002 223,0 104,7 203,4 96,1 19,6 8,6
2003 213,2 99,2 200,3 93,8 12,9 5,4
2004 213,7 99,1 199,4 93,2 14,3 5,9
2005 214,9 99,8 199,1 93,2 15,8 6,6
omeri nregistrai total, din care

Din punct de vedere al forei de munc judeul Dmbovia se caracterizeaz prin: tendina de scdere a populaiei active i ocupate, n mod special la femei; existena fenomenului de omaj cu fluctuaii anuale apreciabile, nregistrndu-se n anul 2005 fa de anul 2000 o scdere a numrului acestuia.
Ponderea populaiei active a judeului Dmbovia din totalul populaie la nivelul anului 2005 a fost de 40,0%, nregistrnd o tendin de scdere. Pe sectoare de activitate, scderi importante ale procentului populaiei ocupate s-au produs n agricultur, n celelalte sectoare (industrie, construcii, comer) nregistrndu-se creteri uoare. Ponderea populaiei ocupate n industrie din total populaie ocupat n jude, n anul 2005, era de 24,7%, n timp ce n agricultur procentul era de 38,6%.
Tabel 2.1.14 - Populaie ocupat pe principalele activiti ale economiei naionale n anul 2005
Domeniu
Cod CAEN
Numr uniti locale active (2005)
Pondere agenti economici % 4,7
Agricultur, 01; silvicultur, piscicultu- 05 ra Industrie-ComerServicii-Altele total, din care: Industria extractiv Ind. prelucrtoare En.electric, termic, gaze, ap Construcii Comer cu ridicata i amnunt, rep.intr.auto Hoteluri i restaurante Transport i depozitare 20
02; 281
Populaie ocupat 2005 mii pers. 76,9
Pondere populaie ocupat % 38,6%
5755
95,3
122,2
61,4%
10-14 15-37 40-41 45 50-52
28 917 13 366 3015
0,5 15,9 0,2 6,4 52,4
5,1 41,3 2,8 5,3 24,3
4,2 33,8 2,3 4,3 19,9
55 60-63
200 452
3,5 7,9
3,0 8,4
2,5 6,9
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia Tranzacii imobiliare 64-99 Alte activ. De inv, sntate, servicii colective, sociale i personale Sursa: Breviar statistic 2006 624 140 10,8 2,4 7,1 23,9 5,8 19,5
Tabel 2.1.15 - Evoluia ratei somajului
An /Rata 1999 somaj (%) Dambovita 11,9
2000 10,8
2001 9,0
2002 8,8
2003 6,1
2004 6,7
2005 7,4
Sursa: Breviar statistic 2006 Tabel 2.1.16 - Evoluia produsului intern brut
\An
1999
2000 141208 14029,6
2001 158567 20278,9
2002 186591 27915,0
2003 150340 36348,9
2004
2005
Cantitate de deeuri 93314 generate (t) PIB (miliarde rol) 9976,6
45465,4
5458,71)
1) Din anul 2005 PIB-ul se exprim n milioane lei RON Sursa: Publicaia Conturi naionale - regionale 1998-2003 Tabel 2.1.17 - Evoluia venitului mediu net pe activiti ale economiei naionale (rol/persoan) 1990 1996 2000 2002 2003 4710098 3469704 5317031 5219218 3928408 2698865 2498939 4695898 8333655 10671630 3796991 6152273 4762325 3524076 3419632 2004 588 482 644 678 475 350 275 543 860 1354 424 751 601 429 404
2
2005 714 496 682 805 590 433 345 574 954 1763 500 1014 816 595 472
Total 3353 318403 2101692 3745790 Agricultura 256577 1531146 3263307 Silvicultura, exploatare forestier i economia 293825 1754368 2966091 vnatului 1) Industrie 349853 2371900 4198984 Construcii 303759 1642006 3036983 Comer 223093 1172993 2475838 Hoteluri i restaurante 176590 1103302 1920043 Transport i depozitare 328483 2015460 3589970 Posta i telecomunicaii 386955 3070130 7034545 Activitai financiare, 620033 4514074 8564896 bancare i de asigurri Tranzacii imobilare i 279687 1487011 2593919 alte servicii Administraie public 245202 2609875 4738709 Invatmnt 268746 2186183 3672727 Sntate i asisten 203346 1620947 2355582 social Celelalte activiti ale 229135 1551861 2892411 economiei naionale 1) Inclusiv energie electric i termic, gaze i ap 2) Datele sunt exprimate n lei RON-salariat Sursa : Breviar statistic 2006
21
2.1.6 Turismul
Zona montan a judeului Dmbovia prezint un potenial natural i turistic deosebit de important, care ofer publicului posibilitatea vizitrii n scopuri recreative, turistice, educaionale i tiinifice. Frumuseea peisajului, completat de chei, peteri, stnci cu forme curioase multe dintre ele monumente ale naturii minunata vale a Ialomiei i a efluenilor si, pdurile ce nconjoar poalele munilor, fac din zona munilor Bucegi, una dintre cele mai pitoreti din ar, vizitat anual de numeroi turiti. Dezvoltarea turismului i eco-turismulului trebuie s se realizeze pe baza unui program menit s asigure punerea n valoare a potenialului turistic din zon dar s asigure i protecia mediului nconjurtor. La nivelul judeului nu sunt zone turistice amenajate corespunztor, turismul se desfasoar n zone de agrement neamenajate ducnd la poluarea mediului datorit deeurilor i distrugerea biodiversitii din zon. Impactul asupra sntaii umane se manifest prin disconfort psihic generat de poluarea zonelor naturale poluate i poate fi apreciat ca redus. Impactul asupra mediului este considerabil, se manifest prin deteriorarea calitii apelor i solului, generate n special de managementul defectuos al deeurilor, deteriorarea florei i faunei i a ec osistemelor n ansamblu mai ales cnd se ignor restriciile legate de speciile de flor i faun ocrotita.
Tabel 2.1.18 - Date necesare privind turismul
Date necesare
Detalii necesare
U.M.
Principalele centre de Locaii culturale, naturale sau arhitecturale: atracii Parcul Natural Bucegi, Valea Ialomiei, Trgovite: Complexul Curii Domneti, Mnstirea Stelea, Biserica Mitropoliei, Muzeul Tiparului i al Crii Vechi Romneti, Complexul Zoobotanic Chindia; Mnstirea Dealu; Mnstirea Viforta; Catedrala Ortodox Trgovite; Pucioasa Staiunea Pucioasa (ape sulfuroase); Vulcana Bi Staiunea Vulcana Bi; Com Potlogi Palatul Brncovenesc; Parcul Natural Bucegi Valea Ialomiei Principalele sezoane Turism de iarn de turism Turism de var Turiti Numr de turiti: 58245 Hoteluri Numr : 9 Innoptri : 243800 Nr. nnoptri/an Cabane turistice, Numr: 11 hanuri i moteluri, tabere de elevi, pensiuni agroturistice
Tabel 2.1.19 - Uniti de cazare, capacitate de cazare i turiti cazai - evoluie
1990 Uniti de cazare turistic 47 (numar total), din care: - hoteluri 22 10
1996 34 6
2000 30 8
2002 33 10
2003 33 10
2004 41 10
2005 37 9
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia - hanuri i moteluri - cabane turistice - vile turistice - tabere de elevi i precolari - pensiuni agroturistice 3 6 16 8 2 5 13 8 3334 2 5 2 5 2739 3 4 2 5 3 2395 3 4 1 4 3 2355 3 4 1 4 2 2406 3 3 1 4 1 2261
Capacitate de cazare turistic 4137 existenta (locuri) total, din care: - hoteluri - hanuri i moteluri - cabane turistice - vile turistice - tabere de elevi i precolari - pensiuni agroturistice 1009 141 607 505 1760 -
646 88 530 370 1700 663256
899 67 253 83 1360 594258
1016 80 203 86 900 42 741985
1085 90 203 22 825 42 736607
1068 98 146 22 825 36 785716
1041 82 105 22 771 798514
Capacitate de cazare turistic n funciune (locuri) total, din care: - hoteluri - hanuri i moteluri - cabane turistice - vile turistice - tabere de elevi i prescolari - pensiuni agroturistice -
236254 11712 132264 114006 169020 54980 31792 2278 3601 2427 295398
326031 19629 56859 30295 140700 56510 33518 1298 1974 1451 267163
352531 24984 38455 28891 272420 4494 67827 44328 1564 2587 1036 238211
370034 24340 42491 8856 264240 4824 65653 41914 2662 2241 383 245834
382680 29222 33810 3718 285110 2988 64035 37615 2785 1572 45 246917
367892 27170 39078 7546 279172 58245 34472 2829 816 498 243800
Turiti cazai (numar) total, 117701 din care: - hoteluri - hanuri i moteluri - cabane turistice - vile turistice 67504 10596 18362 7093
nnoptari n uniti de cazare turistic (numr)

Sursa date: Breviar statistic 2006
23
2.2 Gestionarea deeurilor n Judeul Dmbovia

2.2.1 Date specifice referitoare la generarea i gestionarea deeurilor
Generarea deeurilor Evoluia cantitii de deeuri generate pe jude n perioada 2001-2005, este prezentat n tabelul de mai jos.
Tabel 2.2.1 - Evoluia cantitilor de deeuri municipale generate n jude Nr. crt. 1 Tipuri principale de deeuri Cod deseu 201501 2001 tone 147532 2002 tone 174963 2003 tone 139148 2004 tone 102673 2005 tone 112148
Deeuri municipale i asimilabile din comer, industrie, instituii, din care: Deeuri menajere colectate n amestec de la populaie Deeuri asimilabile colectate n amestec din comer, industrie, instituii Deeuri municipale i asimilabile colectate separat (exclusiv deeuri din construcii i demolri), din care: - hrtie i carton
1.1 1.2
200301 200301
35780 18179
54136 38384
47211 29228
34357 21867
31480 27570
1.3
2001 1501
25757
29341
23280
12382
11877
200102 150101
300
1800
1436
1878
1914
-sticl
200102 150107
-plastic
200139 150102
21
110
931
2196
-metale
200140 150104
25457
27520
21734
9573
7767
-lemn
200138 150103
-biodegradabile -altele
200108 2001 1501
1.4 1.5 1.6 1.7 1.8
Deeuri voluminoase Deeuri din grdini i parcuri Deeuri din piee Deeuri stradale Deeuri necolectate generate i
200307 2002 200302 200303 2001 1501
2941 995 26258 37622
7220 1617 19910 24355
505 1136 13670 24118
332 1120 6483 25952
1220 1020 1440 14010 23531
24

2. 2.1 2.2 3. 3.1 3.2 Nmoluri de la staiile de epurare oreneti, din care: Cantitate valorificat (s.u.) Cantitate depozitat(s.u.) Deeuri din construcii demolri, din care: Deeuri inerte Deeuri n amestec Total deeuri generate 9958 158567 10500 186591 9380 150340 17450 121415 13780 126556 i 190805 190805 190805 17 1077 1077 9958 1128 1128 10500 1812 1812 9380 1292 1292 17450 628 628 13780
Sursa: A.P.M. Dambovita, Companii de salubrizare, staii de epurare oreneti. Companii de construcii civile i drumuri
Fig. 2.2.1- Evoluia cantitilor de deeuri municipale generate n jude - tone/an
200000 150000 100000 50000 0 2001 2002 2003 2004 2005 Evoluia cantitailor de deeuri municipale generate n jude
25

Tabel 2.2.2. - Cantitile de deeuri generate n jude, n anul 2005 (tone)
Tipuri principale de deeuri
Cod deseu 20 15 01 20 03 01 20 03 01 20 01 15 01 20 01 01 15 01 01
Dmbovia 112148 31480 27570 11877
1 1.1 1.2 1.3
Deeuri municipale i asimilabile din comert, industrie i instituii, din care: Deeuri menajere colectate n amestec de la populaie Deeuri asimilabile colectate n amestec din comer, indusrtie, instituii Deeuri municipale i asimilabile colectate separat (exclusiv deeuri din construc ii i demolri), din care: hrtie i carton
1914
sticl
20 01 02 15 01 07
plastic
20 01 39 15 01 02
2196
metale
20 01 40 15 01 04
7767
lemn
20 01 38 15 01 03
biodegradabile altele
20 01 08 20 01 15 01
0 0
1.4 1.5 1.6 1.7 1.8
Deeuri voluminoase Deeuri din gradini i parcuri Deeuri din piee Deeuri stradale Deeuri generate i necolectate
20 03 07 20 02 20 03 02 20 03 03 20 01 15 01
1220 1020 1440 14010 23531
2 2.1 2.2 3 3.1 3.2
Nmoluri de la staiile oreneti, din care: Cantitate valorificat (s.u.) Cantitate depozitat (s.u.)
de
epurare
19 08 05 19 08 05 19 08 05 17 17 17
628
628 13780 0 13780 126556
Deeuri din construcii i demolri, din care: Deeuri inerte Deeuri n amestec TOTAL deeuri generate:
Sursa: A.P.M.Dambovita, Companii de salubrizare, staii de epurare oreneti. Companii de construcii civile i drumuri
26

Fig. 2.2.2. Structura deeurilor municipale generate n anul 2005
Structura deeurilor - 2005
deeuri municipale nmoluri constructii si demolri
Indicatori de generare a deeurilor Indicatorii de generare a deeurilor reprezint raportul dintre cantitatea de deeuri generat prezentat n tabelul urmtor i numrul total de locuitori din jude.
Tabel 2.2.3 - Indicatori de generare a deeurilor din jude AN Indicatori de generare a deeurilor Deeuri municipale i asimilabile (kg/loc.an) 2001 2002 2003 2004 2005 267,56 323,14 258,00 190,97 208,80 Nmoluri de la staii de epurare oreneti (kg/loc.an) 1,95 2,08 3,35 2,4 1,17 18,0 19,3 17,3 32,4 25,6 288 345 279 226 236 Deeuri din construcii i demolri (kg/loc.an) Total deeuri (kg/loc.an)
Sursa: A.P.M. Dambovita, ageni de salubritate
Tabel 2.2.4 - Compoziia medie a deeurilor menajere generate de populaie n anul 2005 Compoziia deeurilor Mediu urban % Cantitate t/an Deeuri de hrtie/carton ambalaje din 10 4,25 3,15 9,5 3090 1314 974 2937 Kg/loc/an 18,4 7,82 5,8 17,5 6,53 2,58 3 4,5 Mediu rural % cantitate t/an 1470 730 710 1041 Kg/loc/a n 4 2 2 3
Deeuri de ambalaje din sticl Deeuri de ambalaje din metal Deeuri de ambalaje din plastic
27

Deeuri de ambalaje din lemn Deeuri biodegradabile Deeuri reciclabile altele ambalajele, din care -hrtie/carton -metale -deeuri periculoase -DEEE-uri -altele Total dect 2,15 55,42 15,53 1,98 3,0 0,05 1,0 9,5 100 665 17100 4800 610 928 15 310 2937 30880 3,9 102 28,58 3,63 5,52 0,09 1,84 17,5 184 1,5 71,06 10,83 0,8 4,5 0,03 0,5 5,0 100 360 17240 2580 184 1050 7 121 1218 24131 1 47 7 0,5 2,85 0,02 0,33 3,3 66
Sursa: APM Dambovita, ageni de salubritate, operatori depozite Fig. 2.2.4. a Compoziia medie a deeurilor n mdiul urban
Compoziia medie a deeurilor in mediul urban - % - 2005
hrtie/carton sticl metal plastic lemn biodegradabile altele
Fig 2.2.4. b Compoziia medie a deeurilor n mediul rural

Compoziia medie a deeurilor in mediul rural - % - 2005
hrtie/carton sticl metal plastic lemn biodegradabile altele
28
2.2.2 Colectare i transport

Tabel 2.2.5 - Date generale (2005) Date generale Populaia colectare arondat serviciilor de Date detaliate Populaia deservit: Servicii de salubritate existente Echipament pentru colectare urban: 159130 rural: 78180 Nr. mc U.M. Nr. (%)
6 operatori cu capital majoritar privat Colectare amestec - 2010 Colectare separat - 0
Sursa: APM Dambovita, ageni de salubritate, operatori depozite Tabel 2.2.6. - Ponderea populaiei care beneficiaz de servicii de salubrizare n anul 2005 Jude Dmbovia Numr ageni de salubrizare 6 Numr locuitori deservii (nr. loc.) 237310 Procent din totalul de locuitori (%) 44,18
Sursa:APM Dambovita, ageni de salubritate, operatori depozite Tabel 2.2.7. - Ponderea populaiei din mediul urban i rural care beneficiaz de servicii de salubrizare n anul 2005 Jude Urban Total populaie Dambovit a 167974 Populaie deservit 159130 % populaie deservit 94,73 Rural Total populaie 369116 Populaie deservit 78180 % populaie deservit 21,18
Sursa: APM Dambovita, ageni de salubritate, operatori depozite
Activitatea de salubrizare
Tabel 2.2.8. - Ageni de salubritate dup natura proprietii Jude Numr ageni de salubritate dup natura proprietii Integral de stat Majoritar de stat Majoritar privat Autohton integral privat 2 Integral privat cu capital mixt 0 Public de interes local 0 Total ageni salubrizar e 6
Dmbovia

Tabel 2.2.9. - Dotarea agenilor de salubrizare pentru colectarea deeurilor menajere n amestec 2005
Jude
Tip recipient Pubele ( 0,1 0,2 mc) Plastic; metalice Containere ( 4 5 mc ) Eurocontainere ( 1,1 1,2 mc ) Altele
Volum total ( mc )
Total
1147
164
547
2560
2010
29

Tabel 2.2.10. - Dotarea agenilor de salubrizare pentru colectarea separat a deeurilor menajere 2005 Jude Tip recipient Pubele ( 0,1 0,2 mc) Plastic; metalice Sursa: APM Dambovita, ageni de salubritate, operatori depozite Tabel 2.2.11. - Dotarea agenilor de salubrizare pentru transportul deeurilor 2005 Jude Mijloace de transport Total mijloace de transport Tractor cu remorc 4 Autocamioa ne basculante 5 Altele Numr Containere ( 4 5 mc ) Eurocontainere ( 1,1 1,2 mc ) Altele Volum total ( mc )
Autogun oiere compact oare Dmbovia 18
Autotransp ortator containere 7
34
Date privind staiile de transfer Nu este cazul
2.2.3. Valorificarea i tratarea deeurilor

Sortarea deeurilor municipale n judeul Dmbovia nu exist instalaii de sortare a deeurilor municipale pe fracii valorificabile material; n schimb funcioneaz o serie de ageni economici care colecteaz de la persoane fizice deeuri reciclabile de hrtie/carton, plastic i metale feroase. Aceste deeuri sunt predate, agenilor economici specializai i autorizai, n vederea reciclrii.
Tabel 2.2.12. Ageni economici care colecteaza deeuri reciclabile de la persoane fizice - 2005 Denumire agent economic SC Remat SA Dmbovia Adres Trgovite, str. Laminorului nr.10 Autorizaie de mediu Da Tip deeu colectat -metalice feroase i neferoase; -mase plastice; -hrtie/carton; -baterii/acumulatori. SC Com Alin SRL Com. Dragodana, Sat Picior de Munte AF Basanciuc Trgovite, Calea Bucuresti Trgovite, Calea Cmpulung, nr.97A Da Da - deeuri metalice feroase. -deeuri ambalaje PET Da -deeuri metalice feroase
SC Pot Com SRL
30

SC Plastic Pet SRL Moreni SC Comat SA Targoviste SC IGO SA Gaesti Moreni, str. Industriilor, nr. 10 Trgovite, str. Laminorului, nr.8 Gaesti, str. Independenei, nr. 4 A Rzvad, sat Valea Voievozilor Moreni, str. 1 Mai, FN Moreni, str. Tineretului, nr. 6 Trgoviste, str. Calafat, nr. 9 Da - deeuri ambalaje PET; deeuri ambalaje PET; deeuri ambalaj PET; deseuri hrtie/carton; deeuri ambalaj PET; deeuri hrtie/carton;
Da Da
SC Lorena SRL Razvad SC Electromecanica SRL SC Drantrans SRL SC Sibo Met SRL
Da
Da Da Da
deeuri ambalaje PET; - deeuri hrtie/carton deeuri hrtie/carton; deeuri metalice feroase
Sursa APM Dmbovia
Tabel 2.2.13. : Evoluia cantitilor de deeuri colectate de la persoane fizice pe tip de material Jude Tip deeu Cod deeu (HG 856/2002) 20 01 01 20 01 39 20 01 40 Tip deeu Cantiti de deeuri colectate (tone) 2001 Hrtie/carto n Plastic Metale 300 25457 2002 1800 21 27520 2003 1436 110 21734 2004 1878 931 9573 2005 1914 2196 7767
Dmb ovia
Hrtie/carton Plastic Metale
Sursa APM Dmbovia, ageni economici colectori/valorificatori deeuri reciclabile
Fig. 2.2.5. Evoluia cantitilor de deeuri reciclabile colectate de la persoane fizice -t/an
30000
25000
20000 Metal Plastic Hrtie/carton 10000
15000
5000
0 2001 2002 2003 2004 2005
31
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia Reciclarea deeurilor municipale La nivelul judeului Dmbovia nu exist capaciti de reciclare a deeurilor de hrtie/carton, plastic, sticl i lemn. n schimb, pentru deeurile metalice, exist o capacitate de reciclare de cca 500000 t/an la SC Mechel SA Trgovite.
Tabel: 2.2.14. Ageni economici care recicleaz deeuri metalice feroase
Denumire agent economic
Adres
Tip echipament
Autoriz. de Capacit. mediu proiect. (t/an)
Tip deeu prelucrat
SC Mechel Trgovite, Instalaii pentru topit i Da SA sos. Geti, turnare (oelrie) Trgovite nr. 9-11
Sursa APM Dmbovia
500000 Deeuri metalice feroase
Compostarea deeurilor Nu este cazul Tratarea mecano-biologic Nu este cazul Tratarea termic Nu este cazul Alte metode de tratare/valorificare Nu este cazul
2.2.4 Eliminarea deeurilor

Tabel 2.2.15. - Depozite neconforme existente - 2005 Jude Depozit neconform / localitate Capacitate proiectat (mc) Dmbovia Depozit mixt de deeuri municipale/ Aninoasa Depozit Pucioasa orenesc/ 350.000 25.000 40.000 150.000 90.000 65.000 720.000 Capacitate disponibil (mc) 65000 12500 5000 1. 2008 2008 2008 2008 2008 2008 An sistare activitate
Depozit mixt de deeuri/ Fieni Depozit mixt de deeuri / Titu Depozit mixt de deeuri/ Moreni Depozit orenesc Gesti/ Ioneti Total
80000 2. 35000 3. 15000 4. 212500 5.
Sursa: APM Dmbovia, ageni de salubritate, operatori depozite
Tabel 2.2.16. - Evoluia cantitii de deeuri depozitate i a capacitilor disponibile Jude Depozit neconform / localitate 2001 (t/an) Dmbovi Depozit mixt de 45790 Cantiti de deeuri depozitate 2002 (t/an) 97679 2003 (t/an) 55519 2004 (t/an) 45347 2005 (t/an) 51313
32

a deeuri municipale Aninoasa Depozit orenesc Pucioasa Depozit mixt deeuri - Fieni Depozit mixt deeuri - Titu Depozit mixt deeuri - Moreni de de de 11589 9120 7214 5938 14460 94111 12544 5343 2630 7900 5671 131767 9888 8230 6644 10532 10317 101130 7559 12438 2651 10117 3987 82144 5831 18408 2366 7419 5248 90585
Depozit orenesc Gesti- Ioneti Total
Sursa: APM Dmbovia, ageni de salubritate, operatori depozite
Fig. 2.2.6. - Evoluia cantitilor de deeuri depozitate 2001-2005 t/an

Evoluia cantitilor de deeuri depozitate
140000.00 120000.00 100000.00 80000.00 60000.00 40000.00 20000.00 0.00 2001 2002 2003 2004 2005 Evoluia cantitilor de deeuri depozitate
33
Fluxul actual al deeurilor Judeul Dmbovia anul 2005
(mii tone)
CANTITATE TOTAL DE DEEURI GENERAT

127
CANTITATE DE DEEURI COLECTAT

115 CANTITATE DE DEEURI COLECTAT N AMESTEC 12
CANTITATE DE DESEURI COLECTATA SEPARAT
STATIE DE SORTARE
0 TRATARE TERMICA 0 (INCINERARE / COINCINERARE) 0
12 RECICLARE
STICLA 0 2
TRATARE MECANOBIOLOGICA 0 0
HARTIE
PLASTIC 2,2 METALE 7,8
0 0 0 Compost
CENUSA
REFUZ COMPOSTARE
REFUZ TRIERE
DEPOZITARE - 115
Se inscriu cantitatile de deseuri in mii tone
34
3. OBIECTIVE I INTE 3.1. PRINCIPII

Principiile definite n Strategia Naional de Gestionare a Deeurilor care stau la baza activitilor de management sunt cele enumerate mai jos: Principiul proteciei resurselor primare este formulat n contextul mai larg al dezvoltrii durabile cu un accent deosebit pe utilizarea materiilor prime secundare. Principiul msurilor preliminare se refer la aplicarea stadiului existent de dezvoltare tehnologic. Principiul prevenirii stabilete o ierarhie n activitile de gestionare a deeurilor, ierarhie care situeaz pe primul loc evitarea generarii deeurilor, minimizarea cantitilor depozitate, tratarea n vederea valorificrii i n vederea eliminarii n condiii de siguran pentru mediu i santate a populaiei. . Principiul poluatorul pltete corelat cu principiul responsabilitii productorului i cel al responsabilitii utilizatorului necesit un cadru legislativ i economic adecvat n aa fel nct costurile gestionrii deeurilor s poat fi acoperite de generatorii de deeuri. Principiul substituiei subliniaz nevoia de a nlocui materiile prime periculoase cu materii prime nepericuloase, pentru a evita generarea deeurilor periculoase. Principiul proximitii stabilete c deeurile trebuie tratate sau eliminate ct mai aproape posibil de locul unde au fost generate. Principiul subsidiaritii stabilete ca responsabilitile s fie alocate la cel mai sczut nivel administrativ fa de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel judeean, regional i naional. Principiul integrrii stabilete c activitatea de gestionare a deeurilor este o component a activitilor social-economice care le genereaz.
35
3.2 OBIECTIVE, INTE NAIONALE/JUDEENE I MSURI

Obiective Sub-obiectiv inta Msuri Responsabil Termen
1. Dezvoltarea politicii regionale n vederea implementarii unui sistem integrat de gestionare a deeurilor.
Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientrii regionale n domeniul gestionrii deeurilor i a instrumentelor de implementare a acesteia.
Elaborarea de ARPM reglementri regionale CJ specifice privind gestionarea integrat a CL deeurilor municipale
permanent
2. Creterea eficienei de 2.1.Creterea importanei Definitivarea ntregului aplicare a legislaiei n acordate aplicrii legislaiei i cadru legislativ domeniul gestionrii controlul acesteia. deeurilor 2.2. Luarea de msuri pentru ntrirea capacitii instituionale.
Asigurarea procedurilor i resurselor necesare pentru aplicarea i controlul aplicrii legislaiei
2005-2007
Stabilirea unor controale APM de conformitate ADP reglementar GM 2.3. curajarea privatizrii n Privatizarea a 70%din Monitorizarea aplicrii domeniul gestionrii serviciile de gestiune a legislaiei deeurilor. deeurilor 3. Dezvoltarea cadrului instituional i organizatoric n vederea ndeplinirii 36 3.1. Crearea condiiilor pentru eficientizarea structurilor instituionale i a sistemelor aferente activitii de gestionare a deeurilor. Modificarea mbuntairea cooperarii Regulamentului de ntre instituiile cu Organizare i responsabiliti n domeniu Funcionare a APM- (comitete interministeriale, urilor; grupuri de lucru, etc) i definirea clar a fluxurilor de informaie. ANPM ARPM CJ CL
2005-2007
2007
2005
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia cerinelor judeene, regionale, naionale i europene 4. Asigurarea resurselor necesare direct implicate n sistemul de gestionare a deeurilor ca numr i pregtire profesional 3.2. ntrirea capacitii administrative a instituiilor guvernamentale la nivel regional, judeean, local cu competene n aplicarea legislaiei 4.1. Asigurarea necesarului de personal calificat Definirea clar a responsabilitilor i asumarea acestora la toate nivele, innd cont de principiul subsidiaritii Elaborarea de ghiduri Organizarea de cursuri de legislative i documente pregtire i calificare n informative domeniul gestionrii deeurilor municipale pentru : - personalul din APM-uri ; - personalul administraiei publice locale (consilii judeene i locale); - personalul agenilor de salubritate ; - personalul operatorilor cu faciliti de tratare i eliminare deeuri 4.2. Asigurarea cu dotri corespunztoare la toate nivelele, att n sectorul public, ct i n sectorul privat. 5. Crearea i utilizarea de sisteme financiare i mecanisme economice pentru gestionarea deeurilor n condiiile respectrii 37 5.1. Optimizarea prelurii i utilizrii fondurilor naionale disponibile (fonduri naionale, fondul de mediu, mbuntirea sistemului naional de colectare, prelucrare i analizare a datelor i informaiilor privind gestionarea Asigurarea de ADP echipamente i instalaii la Operatori toate nivelele Instruiri tematice privind oportunitile de finanare pentru gestionarea CJ deeurilor municipale. CL permanent ANPM ARPM AP CJ CL 2005-2007
2005
permanent
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia principiilor generale, cu precdere a principiilor poluatorul pltete i cel privind responsabilitatea productorului fonduri private, etc.). 5.2. Optimizarea prelurii i utilizarea fondurilor europene i internaionale (fonduri structurale, etc.). 5.3. Analiza modului de finanare i organizare a sistemului de gestionare a deeurilor municipale (tarife i taxe) deeurilor. Pregtirea i propunerea de proiecte eligibile, n funcie de cerinele donorilor Calculul tarifelor astfel nct s acopere costurile tuturor operaiunilor de gestionare deeuri municipale (colectare, inclusiv colectare selectiv, transport, tratare, eliminare, nchidere, monitorizare postnchidere) mbuntirea sistemului de raportare la nivel european i internaional a datelor privind gestiunea deeurilor permanent
permanent
ARPM APM CJ CL permanent
6. Stabilirea i promovarea informrii, contientizrii i motivrii pentru toate prile implicate
6.1. Creterea comunicrii ntre toate prile implicate
ONG Elaborarea la toate nivele Asociatii a unor planuri de profesionale comunicare i educare avnd ca tinte : marele public (inclusiv educaie colar) , colectiviti locale, ageni economici, mediul asociativ Utilizarea mijloacelor intercomunicare i educare : mass-media, realizarea de pagini Web, audituri, sondarea opiniei publice, etc. Dezvoltarea pieii pentru
6.2. Organizarea i sustinerea de programe de educare i contientizare a populaiei. 7.Valorificarea 38 7.1. Exploatarea
permanent
permanent
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia potenialului deeuri util din tuturor posibilitilor de natur tehnic i economic privind valorificarea materii prime secundare i MEC promovarea utilizrii produselor obinute din materiale reciclabile. Decuplarea generrii de deeuri de creterea economic i realizarea unei reduceri globale a volumului de deeuri 2013 CJ CL ONG Operatori 31.12.2010
7.2 Dezvoltarea aciunilor de Valorificarea a 10% din Promovarea prioritar a valorificare material i deeurile menajere, valorificrii materialelor n energetic masura posibilitilor tehnice i economice n condiii de siguran pentru sntatea populaiei i mediu
Valorificarea energetic Promovarea valorificrii a cca. 10% din energetice n instalaii cu deeurile municipale : randament energetic ridicat n cazul n care Conformarea cu Dir. UE valorificarea material nu a tuturor instalaiilor de este fezabil din punct de incinerare a deeurilor vedere tehnico -economic, proprii : beneficiul energetic Conformarea cu Dir. rezultat n urma incinerrii UE a tuturor instalaiilor este pozitiv i exist de co-incinerare : posibilitatea utilizrii eficiente a energiei rezultate 8.. Implementarea 39 8.1. Extinderea colectrii Colectarea a 84% din Asigurarea serviciilor de
2020
2007
2007
2013
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia sistemelor de colectare separat a deeurilor deeurilor n mediul urban i deeurile rural generate : 8.2. Separarea fluxurilor de deeuri periculoase de cele nepericuloase din deeurile menajere. municipale colectare a deeurilor pentru zonele n care acestea lipsesc Asigurarea colectare colectare periculoase municipale facilitilor de separat de a deeurilor CL din deeurile 2005-2017
8.3 Creterea coeficientului de Coeficient de colectare Asigurarea facilitatilor de CL colectare selectiv pentru selectiv : 50%. colectare separat a Operatori mediul urban deeurilor municipale 8.4. Implementarea i Coeficient creterea coeficientului de co- colectareselectiv : lectare selectiv pentru mediul 20%. rural 9.Implementarea 9.1 Optimizarea schemelor de sistemelor de transport transport deeuri de Realizarea de proiecte CL pilot privind colectarea Operatori selectiv. Aciuni de contientizare a populaiei Controlul activitii de transport deeuri pe plan intern: -ntrirea capacitii instutionale de transport 10. Reducerea cantitilor de deeuri biodegradabile depozitate (menajere, deeuri asimilabile din comer, industrie, servicii, instituii, deeuri stradale, nmoluri de la epurare) Coeficient de reducere ncurajarea 10%, baza de calcul: investitori cantitate depozitat n 1995 Coeficient de reducere 35%; baza de calcul: cantitate depozitat n 1995 Coeficient de reducere 40 potenialilor
2012
2012
Incepand 2005
cu
2009
2010
2013
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia 50%; baza de calcul: cantitate depozitat n 1995 Coeficient de reducere 75%; baza de calcul: cantitate depozitat n 1995 Reciclarea a min. 25 % Msuri i aciuni ce trebuie Ageni economici din greutatea totala a efectuate conform HG cantitii de deeuri de deeuri de ambalaje prin valomaterialelor de ambalaj 621/2005 ambalaje rificare coninute n deeurile de ambalaj 11. Reducerea Reciclarea a min. 15 % Msuri i aciuni ce trebuie Ageni economici pentru sticl, efectuate conform HG hrtie/carton i metal 621/2005 din greutatea fiecrui tip de material coninut n deeurile de ambalaje Reciclarea a min. 60 % Masuri i aciuni ce trebuie din greutatea total a efectuate conform HG deeurilor de ambalaje 621/2005 hrtie/carton Reciclarea a min. 50 % din greutatea total a deeurilor de ambalaje generate pentru metale. Reciclarea a min.15% din greutatea pentru lemn i plastic Ageni economici 11.1. Reducerea cantitii de 2016
2006
2006
2008
2008
2011
41
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia Obiectiv global de Msuri i aciuni ce trebuie Ageni economici reciclare a 55% din efectuate conform HG greutatea total a 621/2005 deeurilor de ambalaje generate Obiectiv global de valorificare a min. 60% din greutatea total a deeurilor de ambalaje pentru sticl generate. Obiectiv global de reciclare a 22,5% din greutatea total a deeurilor de ambalaje de plastic generate. Obiectiv global de Msuri i aciuni ce trebuie valorificare sau efectuate conform HG incinerare n instalaii de 621/2005 incinerare cu recuperare de energie a min. 50% din greutatea deeurilor deambalaje Obiectiv global de Msuri i aciuni ce trebuie valorificare sau efectuate conform HG incinerare n instalaii de 621/2005 incinerare cu recuperare de energie a min. 60% din greutatea deeurilor de ambalaje 42 2013
2013
2013
2011
2013
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia 11.2 Creterea cantitailor de experimentare (proiecte Msuri i aciuni ce trebuie deeuri de ambalaje colectate pilot continetizare efectuate conform HG precum i a eficienei populaie ) 621/2005 colectrii selective a acestora extinderea colectrii selective la nivel naional 11.3. Crearea i optimizarea schemelor de valorificare material 11.4.Crearea i optimizarea schemelor de valorificare energetic a deeurilor de ambalaje Msuri i aciuni ce trebuie efectuate conform HG 621/2005 Valorificarea energetic Msuri i aciuni ce trebuie zonal, eventual ca i efectuate conform HG combustibil alternativ 621/2005 pentru cuptoarele de ciment, corelat cu punerea n funciune a instalaiilor de procesare adecvate. Tratarea deeurilor din demolare necontaminate prin instalatii fixe i mobile i utilizarea produselor ca agregate n construcii ADP Firme de construcii civile Operatori 2003-2006
2007-2017 ncepnd 2004 ncepnd 2005 cu
cu
12. Implementarea sistemului de colectare a deeurilor voluminoase
12.1. Minimizarea depozitate de voluminoase.
cantitatii Recuperarea i deeuri valorificarea material i/sau energetic a deeurilor rezultate din demolri
12.2. Colectarea selectiv i Dezvoltarea unor valorificarea deeurilor volu- faciliti de tratare prin minoase. inertizare a tuturor deeurilor contaminate rezultate din demolri 13.1 Prevenirea eliminrii necontrolate pe sol i n apele de suprafa a nmolurilor (OM 344/2004).
Asigurarea facilitilor de ADP colectare separat a Firme de construcii deeurilor din construcii i civile demolri Operatori Monitorizarea si controlul APM calitatii solului si GM namolurilor cand acestea sunt eliminate pe sol ncepnd din 2004
13.Creterea eficienei tratrii i eliminrii nmolurilor provenite de la staii de epurare 43
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia 13.2. Utilizarea nmolului n agricultur ca fertilizant sau amendament agricol n cazul n care se respect condiiile legale prevzute n OM 344/2004 13.3. Utilizarea nmolurilor pentru reabilitarea terenurilor degradate i acoperirea depozitelor existente (OM 344/2004) Organizarea infrastructurii Operatori pentru valorificarea agricol a nmolului orenesc
permanent
Identificarea terenurilor APM degradate i a depozitelor Operatori care necesit a fi nchise i pe care se poate utiliza nmol n vederea reabilitrii Utilizarea nmolului n activitile de reabilitare a terenurilor degradate i a depozitelor existente de deeuri
13.4. Promovarea coincinerrii nmolurilor contaminate de la staiile de epurare.
Selectarea staiilor Holcim industriale de tratare i a staiilor oreneti de epurare a apelor uzate cu potenial ridicat de generare a nmolurilor care pot fi coincinerate Elaborarea la toate nivelele a unor planuri de comunicare i educare avnd ca int : marele public ( inclusiv educaie colar) , colectiviti locale i utilizarea
ncepnd 2005
cu
14. Creterea gradului de 14.1. Creterea constientizrii contientizare a publicului asupra consecinelor privind impactul depozit- practicilor necorespunztoare. rii deeurilor asupra sntii i mediului 14.2. Creterea constientizrii asupra bunelor practici. 44
2007 ARPM APM CJ CL 2007
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia mijloacelor de ONG intercomunicare i educare : mass-media, realizarea de pagini web, audituri, sondarea opiniei publice, etc. 15. Eliminarea deeurilor 15.1. nchiderea etapizat a n conformitate cu cerine- depozitelor neconforme le legislaiei n domeniul existente gestionrii deeurilor n scopul protejrii sntii populaiei i a mediului 15.2. Asigurarea capacitilor necesare pentru eliminarea deeurilor prin promovarea cu prioritate a instalaiilor de eliminare la nivel zonal. Demararea elaborrii CL documentaiilor necesare procesului de nchidere al depozitelor existente neconforme Demararea elaborarii CJ documentaiilor necesare CL construirii de faciliti noi de depozitare i a staiilor de transfer aferente Identificarea de locaii adecvate pentru noile facilitai de depozitare 16. Implementarea msurilor de prevenire a producerii deeurilor provenite de la vehiculele scoase din uz 16.1 Organizarea unei reele naionale a punctelor de colectare vehicule scoase din uz Reutilizarea i valorificarea a cel puin 75% din masa vehiculelor fabricate nainte de 01.01.1980 Limitarea i reducerea pe Ageni economici ct posibil a utilizrii substanelor periculoase (nc din faza de proiectare), facilitarea reciclrii componentelor i materialelor precum i evitarea eliminrii deeurilor periculoase ncepnd 2009 cu
permanent
01 01. 2007
Reutilizarea i Conceperea i construirea Ageni economici valorificarea a cel puin noillor vehicule cu luarea 85% din masa n considerare a 45
01 01. 2007
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia vehiculelor fabricate posibilitii de dup 01.01.1980 dezmembrare, reutilizare i valorificare a componentelor i materialelor acestora Reutilizarea i Dezvoltarea utilizrii Ageni economici reciclarea a 70% din materialelor reciclate la masa vehiculelor producerea de noi fabricate nainte de vehicule i alte produse 01.01.1980 Reutilizarea si Desemnarea unitatilor de Agenti economici reciclarea a 80% din colectare VSU care vor masa vehiculelor prelua VSU de la ultimul fabricate incepand cu detinator data de 01.01.1980 17 mbuntirea performanelor privind protecia mediului i sntii populaiei prin aciunile desfurate de toi operatorii implicai n ciclul de via al EEE urilor Implementarea sistemelor de colectare a DEEE 17.1 Colectare selectiv Prevenirea producerii Implementarea sistemelor CL de deeuri de DEEE de colectare a DEEE-urilor Productori prin refolosirea, reciclarea i alte forme de valorificare ale acestora, astfel nct s se reduc volumul de deeuri eliminate Colectare a cel puin 2 kg / cap de locuitor Colectare a cel puin 3 kg/cap de locuitor Colectare a cel puin 4 kg/cap de locuitor Pn la 31.12.2006 Pn la 31.12.2007 Pn la 31.12.2008 01 01. 2007
01 01. 2007
46
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia 17.2 Infiinarea punctelore de Un punct de colectare Asigurarea colectare selectiv n fiecare jude amplasamentului Amenajarea punctelor Un punct de colectare Asigurarea n fiecare ora cu peste amplasamentului 100 000 locuitori Amenajarea punctelor Cel puin un punct de Asigurarea colectare n fiecare amplasamentului ora cu peste 20 000 Amenajarea punctelor locuitori 17.3 Pregtirea restrictionrii utilizrii n noile echipamente electrice i electronice a plumbului , cadmiului, mercur, crom hexavalent, bifenililor polibromurai sau a eterilor de difenil polibromurai CJ Productorii CL Productorii CL Productorii Productori la aderrii data 31 decembrie 2006 31 dec 2005 31 dec. 2005
47
4.
PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DESEURILOR MUNICIPALE SI ASIMILABILE SI A DESEURILOR DE AMBALAJE
4.1 Tendina factorilor relevani pentru generarea deeurilor municipale i a deeurilor de ambalaje
4.1.1. Tendina factorilor relevani privind generarea deeurilor municipale i asimilabile din comer, industrie, instituii
Factorii relevani care stau la baza calculului prognozei de generare a deeurilor municipale sunt : - evoluia populaiei ; - evoluia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare; - evoluia anual a indicatorului de generare a deeurilor municipale. Evoluia populaiei Avnd n vedere evoluia populaiei prezentat n situaia existent, s-a considerat o descretere de 0,15% pe an (p- indice de variaie a populaiei).
Tabel 4.1 - Prognoza populaiei An Populaie din care : n mediul urban din care : n mediul rural 2005 537090 167974 369116 2006 536284 167722 368562 2007 535470 167471 368009 2008 534676 167220 367456 2009 533875 166970 366905
An Populaie din care : n mediul urban din care : n mediul rural
2010 533075 166720 366355
2011 532005 166200 365805
2012 530936 165680 365256
2013 530140 165432 364708
2014 529345 165184 364161
2015 528511 164936 363615
Exemplu de calcul: P2006 = P2005 (1-0,15/100)= 537090 (1-0,15/100) = 536284 (p indice de variaie a populaiei)
Evoluia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare La evoluia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare la nivelul judeului s-a luat n calcul proiectul Reabilitarea colectrii, transportului, tratrii i depozitrii deeurilor solide n judeul Dmbovia care va intra n funciune la data de 01.01.2009.
48

Tabel : Evoluia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare An A.C.% Mediu urban Mediu rural 2005 44 95 21 2006 52 96 24 2007 60 98 45 2008 68 99 65 2009 76 100 85 2010 84 100 90 2011 92 100 95 2012 100 100 100 2013 100 100 100 2014 100 100 100 2015 100 100 100
Evoluia anuala a indicelui de generare a deeurilor municipale Evoluia anual a indicatorului de generare a deeurilor municipale este determinat n principal de schimbrile economice (evoluia PIB), schimbri n tehnologiile de producie, schimbri privind consumul de bunuri de larg consum, etc. Creterea economic de 0,8 % pe an - reprezinta o crestere a cantitatii de deseuri asimilabile provenind din comert datorita cresterii economice (p.c.e. procentul de crestere economica) Cresterea venitului populatiei de 0,8 % pe an implica o crestere a cantitatii de deseuri menajere generate datorita cresterii venitului (pV,venit procentul de crestere a venitului populatiei). Cantitatea de deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, etc. este influentata nu numai de evolutia populatiei, dar si de dezvoltarea economica si veniturile populatiei. Cantitatea de deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, etc. este determinata de aria de acoperire cu servicii de salubrizare. Pornind de la numarul de locuitori din judet si de la cantitatea de deseuri menajere generate in anul 2005, se determina indicele de generare al deseurilor menajare (in anul 2005) exprimat in kg/loc/zi si anume 0,7 kg/loc/zi in mediul urban si 0,2 kg/loc/zi in mediul rural.
Evoluia indicatorului de generare a deeurilor menajere (kg/loc/an) An Mediu urban Mediu rural 2005 255 73 2006 257 74 2007 259 75 2008 261 76 2009 263 77 2010 265 78 2011 267 79 2012 269 80 2013 271 81 2014 273 82 2015 275 83
4.1.2. Tendina factorilor relevani privind generarea deeurilor de ambalaje

Ca i n cazul deeurilor municipale i asimilabile, principalii parametri care pot influena generarea deeurilor de ambalaje sunt schimbrile economice, schimbrile privind cerearea i natura bunurilor de larg consum i schimbrile n tehnologiile de fabricare a ambalajelor. Pentru perioada prognozei de generare a deeurilor de ambalaje, s-au luat n calcul procentele din P.R.G.D. si anume : o o o o cretere anual de 10% pentru anul 2006 ; o cretere anual de 7% pentru perioada 2007-2009 ; o cretere anual de 5% pentru perioada 2010-2013.
4.2. Prognoza privind generarea deseurilor municipale

49
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia Prognoza privind generarea deseurilor municipale (deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, institutii) se va realiza defalcat pe tipuri de deseuri in functie de provenienta si anume : o o o o o o deseuri menajere mediul urban si mediul rural ; deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii ; deseuri din gradini si parcuri ; deeuri din piete ; deseuri stradale ; deseuri menajere generate si necolectate.
Prognoza privind generarea deeurilor municipale Prognoza privind generarea deseurilor municipale s-a realizat pornind de la datele estimate pentru anul 2005 (prezentate in Capitolul 2 Situatia existenta) si considerand o crestere anuala de 0,8 %. Cresterea anuala de 0,8 % a generarii deseurilor municipale, determinata, in principal, pe baza prognozei PIB, a fost utilizata la calculul prognozei din Planul National de Gestionare a Deseurilor. Calculul cantitii de deeuri municipale generate anual s-a realizat astfel deeurile menajere colectate in amestec de la populatie cantitatea a fost calculata diferentiat pe medii (urban si rural) pe baza prognozei populatiei, a gradului de acoperire cu servicii de salubritate si a indicatorului de generare. In ceea ce priveste indicatorul de generare s-a considerat o crestere anuala de 0,8 %. Indicatorul de generare in anul 2005 in mediul urban a fost de cca. 0,7 kg/locuitor x zi, iar in mediul rural de cca 0,2 kg/locuitor x zi; Avand in vedere precizarile din Metodologia de elaborare a planului judetean de gestionare a deseurilor referitoare la indicatorul de generare a deseurilor menajere in mediul urban si respectiv in mediul rural, in calculul prognozei privind generarea deseurilor menajere se vor utiliza valorile acestora de 0,94 Kg/loc/zi in mediul urban, respectiv 0,42 in mediul rural. deseurile asimilabile din comert, industrie si institutii cantitatea a fost calculata pornind de la cantitatea estimata pentru anul 2005 si considerand o crestere anuala de 0,8 %. Cantitatea din anul 2005 reprezinta atat deseurile colectate in amestec, cat si deseurile colectate separat. S-a considerat ca intreaga cantitate de deseuri colectata selectiv reprezinta deseuri asimilabile, intrucat la nivelul anului 2005 nu era implementat un sistem de colectare selectiva a deseurilor de la populatie; deseurile din gradini si parcuri, deseurile din piete si deseurile stradale - cantitatea a fost calculata pornind de la cantitatea estimata pentru anul 2005 si considerand o crestere anuala de 0,8 %; deseurile menajere generate si necolectate cantitatea a fost calculata diferentiat pe medii (urban si rural) pe baza prognozei populatiei totale a judetului, a populatiei nedeservite de servicii de salubritate si a indicatorului de generare. In ceea ce priveste indicatorul de generare s-a considerat o crestere anuala de 0,8 %. Indicatorul de generare in anul 2005 in mediul urban a fost de 0,7 kg/locuitor x zi, iar in mediul rural de 0,2 kg/locuitor x zi. In tabelul de mai jos se prezinta cantitatile de deseuri municipale prognozate a se genera in 2008, 2010, 2011 si 2013, ani de referinta pentru planificare. Avand in vedere faptul ca agentii de salubritate nu au estimat corect cantitatile de deseuri stradale colectate in anul 2005, valoarea raportata de acestia fiind de 14410 tone (destul de mare), membrii grupului de lucru pentru elaborarea PJGD-ului, au realizat o corectie a acestei cantitati luand in calcul densitatea deseurilor stradale obtinandu-se cantitatea de 7205 tone, cantitate preluata in tabelul de mai jos. 50

Prognoza privind generarea deeurilor menajere colectate n mediul urban An Evoluia populaiei n mediul urban Factori relevani Evoluia gradului de acoperire cu serv. de salubrizare (%) 95 96 98 99 100 100 100 100 100 100 100 I.G. (kg/loc.an) Cantitate deeuri menajere colectate n mediul urban (tone) 40691 41380 42507 43208 43913 44181 44375 44568 44832 45095 45357
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
167974 167722 167471 167220 166970 166720 166200 165680 165432 165184 164936
255 257 259 261 263 265 267 269 271 273 275
Prognoza privind generarea deeurilor menajere colectate n mediul rural An Evoluia populaiei n mediul rural Factori relevani Evoluia gradului de acoperire cu serv. de salubrizare (%) 21 24 45 65 85 90 95 100 100 100 100 I.G. (kg/loc.an) Cantitate deeuri menajere colectate n mediul rural(tone) 5659 6546 12420 18152 24014 25718 27453 29220 29541 29861 30180
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
369116 368562 368009 367456 366905 366355 365805 365256 364708 364161 363615
73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83
51

Prognoza privind deeurile menajere generate i necolectate n mediul urban An Evolutia populatiei in mediul urban Factori relevani Populatie nedeservita de serv de salubritate (%) 5 4 2 1 I.G. (kg/loc.an) Cantitate deseuri menajere necolectate in mediul urban (tone) 2142 1724 867 436
2005 2006 2007 2008
167974 167722 167471 167220
255 257 259 261
Prognoza privind deeurile menajere generate i necolectate n mediul rural An Evolutia populatiei in mediul rural 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 369116 368562 368009 367456 366905 366355 365805 365256 Factori relevanti Populatie nedeservita de serv de salubritate (%) 79 76 55 35 15 10 5 0 I.G. (kg/loc.an) Cantitate deseuri menajere necolectate in mediul rural(tone) 21287 20728 15180 9774 4238 2858 1445 0
73 74 75 76 77 78 79 80
52
Prognoza deseurilor municipale generate t/an 2005 1. Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile din activitati comerciale, industriale, institutii, din care:: Deseuri menajere colectate in amestec 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
118891
119882
120873
121866
122861
123858
124782
125708
126706
127706
128708
1.1
46350 40691 5659 39447 1020 1440 7205 23429
47926 41380 6546 39762 1028 1451 7263 22452 1724 20728
54927 42507 12420 40080 1036 1462 7321 16047 867 15180
61360 43208 18152 40400 1044 1473 7379 10210 436 9774
67927 43913 24014 40723 1052 1484 7438 4238 0 4238
69899 44181 25718 41048 1060 1496 7497 2858 0 2858
71828 44375 27453 41376 1068 1508 7557 1445 0 1445
73788 44568 29220 41707 1076 1520 7617 0 0 0
74373 44832 29541 42040 1084 1532 7677 0 0 0
74956 45095 29861 42376 1092 1544 7738 0 0 0
75537 45357 30180 42715 1100 1556 7800 0 0 0
Urban Rural Deseuri asimilabile celor municipale (colectate separat si in amestec)
1.2 + 1.3 1.5
Deseuri din gradini si parcuri 1.6 Deseuri din piete 1.7 Deseuri stradale 1.8 Deseuri generate si necolectate Urban Rural
2142 21287
56
4.3. Prognoza privind generarea deeurilor biodegradabile municipale

Definitie deeuri biodegradabile municipale Tintele prevazute in Directiva 1999/31/EC si HG 349/2005 se refera la deseuri biodegradabile municipale. Directiva 1999/31/EC si HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor definesc: deseurile municipale ca deseuri menajere si alte deseuri, care, prin natura sau compozitie, sunt similare cu deseurile menajere; deseurile biodegradabile ca deseuri care sufera descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deseurile alimentare ori de gradina, hartia si cartonul. Legislatia europeana si nationala nu defineste deseurile biodegradabile municipale. Totusi, combinand cele doua definitii rezulta urmatoarea definitie: deseuri biodegradabile municipale inseamna deseuri biodegradabile din gospodarii, precum si alte deseuri biodegradabile, care, prin natura sau compozitie, sunt similare cu deseurile biodegradabile din gospodarii. Astfel, deseurile biodegradabile municipale reprezinta fractia biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile colectate in amestec, precum si fractia biodegradabila din deseurile municipale colectate separat, inclusiv deseuri din parcuri si gradini, piete, deseuri stradale si deseuri voluminoase. Conform Raportului Agentiei Europene de Mediu Managementul deseurilor biodegradabile municipale, 2002, fractia biodegradabila din deseurile municipale este reprezentata de: deseuri alimentare si de gradina, deseuri de hartie si carton, textile, lemn, precum si alte deseuri biodegradabile continute in deseurile colectate. Prognoza generarii deseurilor biodegradabile municipale Pentru determinarea cantitatii generate de deseuri biodegradabile municipale s-au utilizat ponderile prezentate in tabelul de mai jos.
Tabel - Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale (%) Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, institutii, din care: Deseuri menajere Urban, din care: Deseuri alimentare si din gradina Hartie+carton, lemn, textile Rural, din care: Deseuri alimentare si din gradina Hartie+carton, lemn, textile Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii Deseuri din gradini si parcuri Deseuri din piete Deseuri stradale Deseuri generate si necolectate Urban, din care: Deseuri alimentare si din gradina 69 57 69 57 12 77 70 7 45 95 80 20
57

Hartie+carton, lemn, textile Rural, din care: Deseuri alimentare si din gradina Hartie+carton, lemn, textile 12 77 70 7
Pe baza prognozei de generare a deseurilor municipale si luand in considerare ponderile de mai sus au fost estimate cantitatile de deseuri biodegradabile municipale.
Tabel 4-1 Prognoza generarii deseurilor biodegradabile municipale

Cantitate de deseuri biodegradabile (tone) 2005 Total deseuri biodegradabile din deseuri municipale , din care: Deseuri biodegradabile din deseurile menajere colectate in amestec de la populatie, din care: Urban, din care: deseuri alimentare si de gradina - hartie+carton, lemn, textile Rural, din care: - deseuri alimentare si de gradina - hartie+carton, lemn, textile Deseuri biodegradabile din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii (colectate in amestec si separat) Deseuri biodegradabile din deseurile din gradini si parcuri Deseuri biodegradabile din deseurile din piete Deseuri biodegradabile din deseurile stradale Deseurile biodegradabile din deseurile generate si necolectate, din care: Urban, din care: - deseuri alimentare si de gradina -hartie+carton, lemn, textile Rural, din care: - deseuri alimentare si de gradina - hartie+carton, lemn, textile
71616
2010
74662
2012
75780
2013
76390
2014
76998
2015
77607
32434
50286
53251
53681
54109
54535
28077 23194 4883 4357 3961 396
30484 25183 5302 19802 18003 7715
30752 25404 5348 22499 20454 2045
30934 25554 5380 22747 20679 2068
31116 25704 5412 22993 20903 2090
31296 25853 5443 23239 21126 2113
17751
18472
18768
18918
19069
19222
969 1152 1441
1007 1197 1499
1022 1216 1523
1030 1226 1535
1037 1235 1548
1045 1245 1560
17869 1478 1221 257 16391 14901 1490
2201 0 0 0 2201 2001 200
0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0
58
4.4. Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje

Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje se realizeaza pe baza variatiei anuale a cantitatii de deseuri de ambalaje generate (vezi:Tendinte privind generarea deseurilor de ambalaje) si tinand seama de: o ponderea deseurilor de ambalaje in functie de sursa de generare; o structura deseurilor de ambalaje. Ponderea deseurilor de ambalaje in functie de sursa de generare (%) , conform ghidului de elaborare a PJGD-ului se estimeaza a fi de: o 40 % pentru industrie, comert, institutii; o 60 % pentru populatie, intrucat deseurile de ambalaje pot proveni atat de la populatie, regasindu-se in deseurile manajere, cat si din activitatile industriale, comerciale si de la institutii. Structura deseurilor de ambalaje Structura deseurilor de ambalaje de la populatie pe tip de material se determina pe baza compozitiei deseurilor menajere la nivelul judetului. Compozitia deseurilor menajere trebuie sa reflecte ponderea materialelor de deseuri de ambalaje in deseurile menajere. Conform bazei de date ANPM privind ambalajele si deseurile de ambalaje din anul 2005, structura pe tip de material a ambalajelor este: o hartie carton 23,60 %; o plastic 29,00 %; o sticla -21,80 %; o metale 9,00 %; o lemn 12,00 %. In functie de compozitia deseurilor menajere generate de populatie (vezi Situatia existenta) si respectiv cantitatea de deseuri de ambalaje generata de populatie la nivelul anului 2005 s-a realizat prognoza acestor deseuri conform tabelului de mai jos.
Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje de la populatie tone 10 % crestere anuala 2006 16952 4000 4916 3695 1525 2034 1 % crestere anuala 2014 2015 25585 25840 6038 7419 5577 2302 3070 6098 7493 5633 2325 3100
Populatie Total Hartie si carton Plastic Sticla Metale Lemn
2005 15411 3636 4469 3359 1386 1849
7 % crestere anuala 2007 2008 2009 18138 19478 20841 4280 5260 3918 1632 2176 4596 5648 4246 1753 2337 4918 6043 4543 1875 2500
5 % crestere anuala 2010 2011 2012 2013 21883 22977 24126 25332 5164 6346 4770 1969 2625 5422 6663 5008 2067 2757 5693 6996 5259 2171 2415 5978 7346 5522 2279 3039
Tinand cont de ponderea deseurilor de ambalaje in functie de sursa de generare, mai sus amintita, se calculeaza prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje din comert, industrie, institutii.
59
Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje din comert, industrie, institutii tone 10 % crestere anuala 2006 11301 2667 3277 2463 1017 1356 1 % crestere anuala 2014 2015 16995 17165 4010 4928 3704 1529 2039 4050 4977 3741 1544 2059
Populatie Total Hartie si carton Plastic Sticla Metale Lemn
2005 10274 2424 2979 2239 924 1232
7 % crestere anuala 2007 2008 2009 12092 12938 13844 2853 3506 2636 1088 1451 3053 3752 2820 1164 1552 3267 4014 3017 1245 1661
5 % crestere anuala 2010 2011 2012 2013 14536 15263 16026 16827 3430 4215 3168 1308 1744 3602 4426 3327 1373 1831 3782 4647 3493 1442 1923 3971 4879 3668 1514 2019
Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje atat de la populatie cat si din comert, industrie, institutii Total ambalaje Total Hartie si carton Plastic Sticla Metale Lemn 2005 25685 6060 7448 5598 2310 3081 2006 28253 6667 8193 6158 2542 3390 2007 30230 7133 8766 6554 2720 3627 2008 32416 7649 9400 7066 2917 3889 2009 34685 8185 10057 7560 3120 4161 2010 36419 8594 10561 7938 3277 4369 2011 38240 9024 11089 8335 3440 4588 2012 40152 9475 11643 8752 3613 4338 2013 42159 9949 12225 9190 3793 5058 2014 42580 10048 12347 9281 3831 5109 2015 43005 10148 12470 9374 3869 5159
4.5 Cuantificarea intelor privind deeurile biodegradabile municipale i deeurile de ambalaje 4.5.1 Cuantificarea intelor privind deeurile biodegradabile municipale
Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deseurilor prevede ca statele membre care in anul 1995 ori un an anterior pentru care exista date standardizate EUROSTAT au depozitat mai mult de 80 % din cantitatea colectata de deseuri municipale pot amana atingerea tintelor prevazute la paragrafele (a), (b) si (c) cu o perioda care nu trebuie sa depaseasca patru ani. In Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deseurilor se mentioneaza ca Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru indeplinirea tintelor de reducere a deseurilor biodegradabile municipale depozitate. Pentru indeplinirea tintelor prevazute la art. 5(2) lit.a si b din Directiva, Romania va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2) privind posibilitatea amanarii realizarii tintelor prin acordarea unor perioade de gratie de 4 ani, pana la 16 iulie 2010 si respectiv pana la 16 iulie 2013. Cea de-a treia tinta va fi atinsa la termenul prevazut in Directiva, respectiv 16 iulie 2016. Astfel, tintele nationale privind deseurile biodegradabile municipale sunt urmatoarele: 16 iulie 2010 cantitatea depozitata trebuie sa se reduca la 75% din cantitatea totala (exprimata gravimetric), produsa in anul 1995; 16 iulie 2013 cantitatea depozitata trebuie sa se reduca la 50% din cantitatea totala (exprimata gravimetric), produsa in anul 1995; 60
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia 16 iulie 2016 cantitatea depozitata trebuie sa se reduca la 35% din cantitatea totala (exprimata gravimetric), produsa in anul 1995; Conform Planului de imlementare a directivei privind depozitarea deseurilor cantitatea totala de deseuri biodegrdabile generata in Romania in anul 1995 a fost de 4,8 milioane tone. Deoarece la nivel judetean cantitatea de deseuri biodegradabile municipale generate in anul 1995 a fost estimata, aceasta se va calcula pe baza populatiei la nivel national si judetean din anul 1995. Astfel cantitatea de deseuri biodegradabile produsa in judet in anul 1995 se calculeaza cu formula: Qb jud. 1995 = Qb 1995 x Pjud 1995/ Pro 1995, unde: Qbjud 1995 = cantitatea de deseuri biodegradabile produsa in judet in anul 1995; Ob 1995 =cantitatea de deseuri biodegradabile produsa in Romania in anul 1995; Pjud 1995 = populatia judetului in anul 1995; Pro 1995 = populatia Romaniei in anul 1995. Rezulta: Qb jud 1995 = 4800000 tone x 557125 / 22680951 Qb jud 1995 = 117905 tone Cuantificarea tintelor, care reprezinta cantitatea maxima de deseuri biodegradabile ce poate fi depozitata, se realizeaza pornind de la cantitatea de deseuri biodegradabile generata in anul 1995, la care se aplica procentele de reducere prezentate mai sus. In tabelul de mai jos se prezinta cantitatile de deseuri biodegradabile maxime ce pot fi depozitate in anii 2010, 2013, 2016.
Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipale Deseuri municipale biodegradabile Cantitate generata de deseuri biodegradabile in anul 1995 Cantitate maxima de deseuri biodegradabile care poate fi depozitata Cantitate de deseuri biodegradabile ce trebuie redusa la depozitare Cantitate generata de deseuri biodegradabile UM tone Tone Tone tone 88428 0 74662 2010 2013 117905 58952 17438 76390 47162 30445 77607 2015
4.5.2 Cuantificarea intelor privind deeurile de ambalaje

Romania a obtinut derogare de la prevederile articolului 6 alin. (1) al Directivei 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje, amendata prin Directiva 2004/12/EC, cu exceptia tintelor de reciclare pentru hartie/carton si metale. Tratatul de aderare a Romaniei prevede urmatoarele: Romania este obligata sa atinga obiectivul global de recuperare sau incinerare in instatalatiile de incinerare a deseurilor cu recuperare de energie la 31.12.2011, in conformitate cu urmatoarele obiective intermediare: 32% in anul 2006, 34% in anul 2007, 40% in anul 2008, 45% in anul 2009 si 48% in anul 2010; Romania este obligata sa atinga obiectivul global de recuperare sau incinerare in instatalatiile de incinerare a deseurilor cu recuperare de energie la 31.12.2013, in conformitate cu urmatoarele obiective intermediare: 53% in anul 2011 si 57% in anul 2012; Romania este obligata sa atinga obiectivul de reciclare a plasticului la 31.12.2011, in conformitate cu urmatoarele obiective intermediare: 8% in anul 61
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia 2006, 10% in anul 2007, 11% in anul 2008, 12% in anul 2009 si 14% in anul 2010; Romania este obligata sa atinga obiectivul global de reciclare la 31.12.2013, in conformitate cu urmatoarele obiective intermediare: 26% in anul 2006, 28% in anul 2007, 33% in anul 2008, 38% in anul 2009 si 42% in anul 2010; 46% in anul 2001 si 50% in anul 2012; Romania este obligata sa atinga obiectivul de reciclare a sticlei la 31.12.2013, in conformitate cu urmatoarele obiective intermediare: 21% in anul 2006, 22% in anul 2007, 32% in anul 2008, 38% in anul 2009, 44% in anul 2010, 48% in anul 2011 si 54% in anul 2012; Romania este obligata sa atinga obiectivul de reciclare a plasticului luand in considerare inclusiv materialul reciclat sub forma de plastic, la 31.12.2013, in conformitate cu urmatoarele obiective intermediare: 16% in anul 2011 si 18% in anul 2013; Romania este obligata sa atinga obiectivul de reciclare a lemnului la 31.12.2011, in conformitate cu urmatoarele obiective intermediare: 4% in anul 2006, 5% in anul 2007, 7% in anul 2008, 9% in anul 2009, 12% in anul 2010. Pentru obiectivul de reciclare a deseurilor de hartie/carton si metale, Romania nu a solicitat perioada de tranzitie, urmand sa atinga aceste obiective la termenele stabilite de directiva, si anume: La 31.12.2008 reciclare hartie/carton 60%; La 31.12.2008 reciclare metale 50%. Tintele privind deseurile de ambalaje se raporteaza la cantitatea de deseuri de ambalaje generate in anul respectiv si se impart in trei categorii: - tinte de reciclare pentru fiecare tip de materila de ambalaj; - tinte globale de reciclare; - tinte globale de valorificare sau incinerare in instalatii de incinerare cu recuperare de energie. Tintele de reciclare/valorificare a deseurilor de ambalaje stabilite la nivel judetean, trebuie sa fie cel putin egale cu tintele stabilite prin Tratatul de aderare a Romaniei, respectiv prin legislatie. Astfel, cuantificarea tintelor privind ambalajele se calculeaza pe baza prognozei de generare a deseurilor de ambalaje (vezi capitol: Prognoza de generare a deseurilor de ambalaje) si a tintelor de reciclare/valorificare prezentate mai sus. In tabelul de mai jos sunt prezentate tintele privind reciclarea si valorificarea sau incinerare in instalatii de incinerare cu recuperare de energie conform Tratatului de aderare a Romaniei si a Planului de implementare a directivei.
Tabel - inte de reciclare/valorificare privind deeurile de ambalaje conform implementarea Directivei i a Tratatului de aderare
Tinte de reciclare/valorificare (%) 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
2013 2014
2015
Hartie/carton Plastic Sticla Metale Lemn Total reciclare Total valorificare
53 7 19 36 2 25 30
54 8 21 38 4 26 32
56 10 22 39 5 28 34
60 11 32 50 7 33 40
67 12 38 57 9 38 45
72 14 44 64 12 42 48
76 16 48 72 15 46 53
78 18 54 74 17 50 57
80 22 60 76 19 55 60
80 22 60 76 19 55 60
80 22 60 76 19 55 60
Sursa: Tratatul de aderare al Romaniei si Planul de implementare a Directivei
62
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia Tabel Cantitate totala de deeuri de ambalaje generate
Total ambalaje Total Hartie si carton Plastic Sticla Metale Lemn 2005 25685 6060 7448 5598 2310 3081 2006 28253 6667 8193 6158 2542 3390 2007 30230 7133 8766 6554 2720 3627 2008 32416 7649 9400 7066 2917 3889 2009 34685 8185 10057 7560 3120 4161 2010 36419 8594 10561 7938 3277 4369 2011 38240 9024 11089 8335 3440 4588 2012 40152 9475 11643 8752 3613 4338 2013 42159 9949 12225 9190 3793 5058 2014 42580 10048 12347 9281 3831 5109 2015 43005 10148 12470 9374 3869 5159
Pe baza cantitatilor de deseuri de ambalaje pe tip de material prognozate care se vor genera, se cuantifica tintele de reciclare si valorificare.
Tabel - Cuantificarea tintelor privind deseurile de ambalaje, total si pe tip de material
Cuantificare tinte H+C Plastic Sticla Metale Lemn Total reciclare Total Valorificare
2005 3212 521 1064 831 63 5691 6829
2006 3600 655 1293 966 136 6650 8185
2007 3994 877 1442 1061 181 7555 9174
2008 4589 1034 2261 1459 272
2009 5484 1207 2873 1778 374
2010 6188 1479 3493 2097 524
2011 2012 6858 7390 1774 2096 4001 4726 2477 2674 688 737 15798 17623
2013 2014 2015 7959 8038 8118 2689 2716 2743 5514 5569 5624 2883 2912 2940 961 971 980 20006 20206 20405 21825 22043 22260
9615 11716 13781 11655 13874 15750
18202
20090
63
5. FlUXURI SPECIFICE DE DESEURI
In acest capitol vor fi prezentate urmatoarele fluxuri speciale de deseuri: Deeuri periculoase din deeuri municipale; Deseuri de echipamente electrice si electronice; Vehicule scoase din uz; Deseuri din constructii si demolari; Namoluri rezultate de la statiile de epurare orasenesti.
5.1 Deeuri periculoase din deeuri municipale 5.1.1.Rezumat al legislaiei relevante

Tabel 5-1 Legislaie specific Legea UE Directiva nr. 2006/12/CE privind deeurile Directiva nr. 91/689/EEC privind deeurile periculoase Directiva nr. 91/689/EEC privind deeurile periculoase
Directiva nr. 75/439/EEC privind eliminarea uleiurilor uzate, modificat prin Directiva no. 87/101/EEC i Directiva no. 91 /692/EEC Directiva nr. 91/157/EEC privind bateriile i acumulatorii care conin substane periculoase i Directiva nr. 93/86/EC privind etichetarea bateriilor Directiva nr. 96/59/EC privind eliminarea bifenililor policlorurai i tetrafenililor policlorurai (PCB i PCT) Decizia nr. 2000/532/EC, modificat de Decizia nr. 2001/119 care stabilete o list a deeurilor*.
Legea romneasc OU nr. 78/2000 privind regimului deeurilor (Monitorul Oficial nr. 283 din 22. 06.2000), OU nr 61/2006 care modific i completeaz OU nr. 78/2000 privind regimul deeurilor (Monitorul Oficial nr. 790 din 19. 08. 2006) OU nr. 78/2000 privind regimului deeurilor (Monitorul Oficial nr. 283 din 22. 06.2000), Legea nr. 426/2001 care aprob OU nr. 78/2000 privind regimul deeurilor, completat i modificat (Monitorul Oficial Partea I nr.411 din 25. 07. 2001) i OG nr. 61/2006 care modific i completeaz OU nr. 78/2000 privind regimul deeurilor (Monitorul Oficial nr. 790 din 19. 08. 2006) HG nr. 662/2001 privind uleiurile uzate (Monitorul Oficial Partea I nr. 446 din 08.08. 2001), completat i modificat de HG nr. 441/2002 (Monitorul Oficial nr. 325 din 16.05. 2002) i de HG nr.1159/2003 care modific HG nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate (Monitorul Oficial nr. 715 din 14.10. 2003). HG nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor i acumulatorilor care conin substane periculoase (Monitorul Oficial nr. 700 din 5.11. 2001)
HG nr.173/2000 privind gestionarea i controlul special al bifenililor policlorurai i a altor compui asemntori (Monitorul Oficialn nr. 131 din 28.03.2000) completata cu HG 291
HG nr. 856/2002 privind pstrarea unei evidene n ceea ce privete gestionarea deeurilor i aprobarea unei liste a deeurilor, inclusiv cele periculoase (Monitorul Oficial nr. 659, din 5.09.2002)
64

Legea UE Directiva nr. 78/176/EEC9 privind deeurile din industria dioxidului de titan, Directiva nr. 82/883/EEC** i Directiva nr. 92/112/CEE*** Directiva nr. 87/217/CEE privind prevenirea i reducerea polurii cu azbest Legea romneasc Ordin Comun al MMGA i al MEC nr. 751/870/2004 privind gestionarea deeurilor provenite din industria dioxidului de titan (Monitorul Oficial nr. 10 din 5.01.2005).
Ordinul MMGA nr. 108/2005 privind prelevarea eantioanelor de azbest i metodele de prelevare a eantioanelor i de determinare a nivelului de azbest din mediu (Monitorul Oficial nr.217 din 15.03.2005). HG 124/2003 privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest modificata prin HG 734/2006
5.1.2 Tipuri de deeuri periculoase Tipurile de deseuri periculoase din deseurile municipale care fac obiectul PJGD-ului sunt urmatoarele: Tabel - Deeuri municipale periculoase, conform Catalogului European de Deeuri Referin Categorie UE 20 01 13* Solveni 20 01 14* Acizi 20 01 15* Alcali 20 01 17* Fotochimice 20 01 19* Pesticide 20 01 21* Tuburi fluorescente i alte deeuri care conin mercur 20 01 23* Echipamente scoase din funciune, care conin clorofluorcarburi 20 01 26* Uleiuri i grsimi, altele dect cele menionate n 20 01 25 20 01 27* Vopseluri, cerneluri, adezivi, i rini care conin substane periculoase 20 01 29* Detergeni care conin substane periculoase 20 01 31* Medicamente citotoxice i citostatice 20 01 33* Baterii i acumulatori inclui la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03 20 01 35* Echipamente electrice i electronice scoase din funciune, altele dect cele menionate la 20 01 21 i 20 01 23 coninnd componente periculoase 20 01 37* Lemn coninnd substane periculoase
Estimare privind cantitatea generat de deeuri periculoase incluse n deeurile menajere.
Estimarea privind cantitile specifice de deeuri menajere periculoase se bazeaz pe date din Germania (3 kg/persoan pe an) i Irlanda (2.5 kg/persoan pe an). Se estimeaz c n zonele urbane rata de generare ar fi similara cu cea din Irlanda, de aproximativ 2.5 kg/persoan pe an, iar pentru regiunile rurale ar trebui s fie considerabil mai mic si anume 1.5kg/persoan/an, prin reducerea cantitatii de produse fitosanitare utilizate.
Tabel 5.4 - Cantitate de deeuri menajere periculoase n judeul Dmbovia Numrul Deeuri specifice Cantitate total generat de populaiei generate deeuri Nr. Kg/locuitor X an t/an Urban 167974 2,5 420 Rural 369116 1,5 554 Total judet 537090 974
65
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia Eficiena de colectare a componentelor periculoase este destul de sczut. Sunt necesare campanii prelungite de contientizare a publicului n legtur cu riscurile. La nceput, eficiena de colectare separat a deeurilor periculoase este destul de sczut i va crete doar prin educaie continu. Estimnd o eficien de colectare de 50%, ceea ce este foarte optimist, vor fi colectate 485 t/an. Estimnd c 50% din aceast cantitate sunt componente organice i restul sunt componente anorganice, este necesar o capacitate de incinerare de 250 t/an si 240 t/an capacitate de tratare i eliminare.
5.1.3. Gestionarea deseurilor periculoase din deseurile municipale

Optiuni pentru colectarea separat, organizat de Municipalitate/ Consiliul Judeean
Colectarea poate fi ncredinat companiilor de salubritate private. Exist mai multe opiuni pentru colectarea deeurilor periculoase de la gospodrii. Aceasta poate fi organizat prin colectarea mobil, cu ajutorul unor maini speciale, care vor circula conform unui program stabilit sau prin intermediul unor puncte de colectare sau prin sisteme de returnare, organizate de distribuitori sau productori. Precondiia pentru toate sistemele o constituie existena instalaiilor de tratare i eliminare. n tabelul urmtor sunt prezentate i discutate pe scurt opiunile principale:
Tabelul 5-3 Principalele opiuni de colectare a deeurilor periculoase produse n gospodrii OPIUNE COMENTARIU 1) Colectare Acest sistem este des ntlnit pentru c este foarte bine prin unitile acceptat de locuitori. La fiecare aproximativ trei luni, un vehicul mobile special pentru colectarea deeuri periculoase vine la un punct de colectare bine stabilit sau ntr-un loc special, unde, aproximativ 2 sau 3 ore, va colecta deeurile periculoase aduse de locuitorii care stau n apropiere. De obicei, la un punct de colectare sunt conectate aproximativ 4 000 pn la 5 000 de persoane. Maina de colectare poate deservi pn la 700 000 de persoane, cu o frecven de colectare de 3 luni. Colectarea deeurilor periculoase este gratuit pentru clieni, dac ntreaga cantitate predat nu depete 20 kg/predare. Costurile pentru acest sistem sunt incluse n taxa pentru colectarea deeurilor cotidiene. Sistemul necesit un personal foarte bine pregtit pentru a asigura colectarea adecvat a diferitelor tipuri de deeuri periculoase. Se estimeaz c prin intermediul acestui sistem se vor colecta aproximativ 35-40% din deeurile periculoase provenite din gospodrii. 2) Colectare Deeurile periculoase sunt colectate de la gospodrii dup ce direct de la s-a stabilit o dat prin telefon. gospodrii n ceea ce privete cantitile mici de deeuri periculoase predate de o singur gospodrie, opiunea este foarte costisitoare. Pentru c aceast opiune nu este foarte ntlnit, nu sunt disponibile date privind procentul de colectare. ESTIMARE 1) Colectarea deeurilor periculoase provenite din gospodrii prin unitaile mobile
Aceast opiune nu este recomandat datorit costurilor prea mari.
66

OPIUNE COMENTARIU 3) Punctele de Punctele oficiale de colectare a materialelor reciclabile pot fi colectare a extinse i pentru colectarea deeurilor periculoase din deeurilor gospodrii i din sectorul comercial. Un avantaj al sistemului l periculoase constituie durata permanent de funcionare. ESTIMARE Se recomand una sau dou locaii n oraele reedin de jude n combinaie cu punctele de colectare Comparativ cu cantitile mici de deeuri periculoase din pentru reciclare i n gospodrii, care de obicei, sunt aduse la aceste puncte de judee n cooperare cu colectare, costurile privind personalul sunt mari. ns, este depozitele de deeuri. nevoie de personal calificat pentru clasificarea i pre-sortarea deeurilor periculoase. Din acest motiv, numrul punctelor de Pot fi colectate toate colectare, care sunt pregtite s primeasc deeuri tipurile de deeuri periculoase de la gospodrii, ar trebui limitate i poziionate periculoase. atent, n raport cu structura aezrilor. 4) Containere Instalarea containerelor pentru colectarea deeurilor Aceasta reprezint o pentru periculoase pe categorii, n spaii nesupravegheate este soluie numai n colectarea pe riscant. Din experiena acumulat pn acum, containerele combinaie cu categorii a de colectare nesupravegheate pentru uleiuri uzate, opiunile 3 sau 5. deeurilor medicamente expirate, baterii i baterii de main, nu au avut periculoase succes n Europa Central. Vandalismul i folosirea neadecvat au fost cauzele principale pentru aceasta. Din acest motiv containerele de colectare trebuiesc protejate. Acest lucru se poate realiza prin amplasarea lor la magazinele care comercializeaz aceste produse, companii specializate (vezi opiunea 5) sau la punctele de colectare (vezi opiunea 3). 5) Colectarea Acest sistem funcioneaz foarte bine pentru colectarea Aceasta reprezint o prin magazine bateriilor de main folosite i a uleiurilor uzate, n colaborare soluie recomandat sau companii cu magazinele care sunt rspunztoare pentru colectarea pentru colectarea specializate acestor articole. medicamentelor expirate, a uleiurilor Dup testarea mai multor variante n mai multe ri, este uzate, a bateriilor de aprobat colectarea bateriilor i a uleiurilor uzate de ctre main i a bateriilor. ateliere i magazine specializate.
Toate componentele organice trebuie incinerate la temperaturi mari. Componentele minerale trebuie inertizate, ceea ce nseamn ncorporarea ntr-o mixtur de ciment. Acestea vor fi eliminate sub form de blocuri de ciment.
Sisteme private de returnare
Baterii Componentele principale ale bateriilor sunt alcalii de magneziu i zinc-carbon. Aceste baterii conin o cantitate mare de mercur, care duc la costuri ridicate fiind reciclate n instalaiile de topire a metalelor neferoase. Din acest motiv, n 1998, UE a elaborat un ghid, care solicit o reducere drastic a coninutului de mercur cu mai mult de 100 ppm pna la 0, pentru a nlesni procesul de reciclare. n prezent, bateriile colectate n Germania n cadrul schemei de returnare (Legea privind bateriile) trebuie depuse la depozitele pentru deeuri periculoase. Este recomand organizarea activitii de returnare a bateriilor de ctre sectorul comercial. Trebuie susinute activitile de reducere a coninutului de mercur. Baterii auto folosite Bateriile auto uzate pot fi reciclate far mari complicaii. 67
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia Schemele de colectare validate se bazeaz pe sistemul depozit care a fost introdus si in tara noastra pentru bateriile si acumulatorii de masini, prin HG nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor i acumulatorilor care conin substane periculoase . n preul unei baterii noi este inclus i taxa de colectare i reciclare, din acest motiv putnd fi colectate n mod gratuit la sfritul timpului de funcionare. Acidul va fi neutralizat, plumbul topit i refolosit, iar plasticul poate fi de asemenea reciclat. Datorita valorii de piata ridicate si a cantitatilor mari de plumb ce se poate recicla, deja exista o piata bine structurata pentru colectarea si valorificarea bateriilor si acumulatorilor auto, prin valorificare in instalatii adecvate din tara sau din strainatate. Exportul de astfel de deseuri se face in conformitate cu prevederile Conventiei Basel. Uleiurile uzate La nivelul anului 2003, in judetul Dambovita numarul de vehicule, inmatriculate, din categoria M1 este de 65945. Presupunnd c o main genereaz aproximativ 5 l/an de uleiuri uzate, prin schimbarea uleiului s-a evaluat o cantitate de uleiuri uzate generate (greutate specific: 0,9 ) in jur de 297 t/an. Uleiurile uzate sunt colectate prin intermediul atelierelor i staiilor de benzin si pot fi valorificate atat prin coincinerare in cuptorul de ciment al SC Carpatcement Holding SA Sucursala Fieni cat si prin alte forme de valorificare, capacitatea de co-incinerare fiind de cca 10000 t/an cu tendinte de crestere in anii urmatori. Medicamente expirate Medicamentele care au depit termenul de garanie nu sunt cu mult mai periculoase dect cele nc n termen. Ele nu trebuie lsate la ndemna copiilor sau a persoanelor care le-ar putea folosi n mod necorespunztor. Din acest motiv medicamentele expirate ar trebui colectate de farmacii, ceea ce reprezint o practic obinuit la nivel European. Medicamentele nu sunt reciclate. n general, acestea sunt adugate deeurilor care sunt incinerate sau sunt depozitate n zone separate, protejate ale depozitelor. Adesea, medicamentele sunt depozitate mpreun cu deeurile municipale, n locuri unde nu pot afecta pe nimeni. Reducerea cantitii de substane periculoase La nivel naional trebuie intreprinse eforturi pentru reducerea coninutului de componente periculoase. Este o datorie naional organizarea unei cooperri continue ntre sectorul de cercetare, industrie i importatori. Exemple de limitare a componentelor periculoase: Reducerea cantitii de plumb din combustibil n ultimul deceniu, Reducerea cantitii de mercur din bateriile zinc-carbon i alcali-mangan, Reducerea cantitii de cadmiu i alte metale grele din plastic, Reducerea cantitii de metale grele din tonerele de imprimante i copiatoare.
5.2. Deseuri din echipamente electrice si electronice

Tipurile de deseuri de echipamente electrice si electronice care fac obiectul Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor sunt: Cod deseu 20 01 21* 20 01 23* 20 01 35* 20 01 36 Tip deseu Tuburi fluorescente si alte deseuri cu continut de mercur Echipamente abandonate cu continut de CFC (clorofluorocarburi) Echipamente electrice si electronice casate, altele decat cele spacificate la 20 01 21 si 20 01 23 cu continut de componenti periculosi Echipamente electrice si electronice casate, altele decat cele spacificate la 20 01 21, 20 01 23 si 20 01 35*
68
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia Evaluarea cantitatii de deseuri de echipamente electrice si electronice care vor fi generate, precum si a cantitatii colectabile Cantitatea de DEEE ce trebuie colectata incepand cu 2006 a fost stabilita, pentru statele membre, la 4 kg/locuitor si an. Avand in vedere imposibilitea atingerii acesteia, Romania a solicitat o perioada de tranzitie de 2 ani. Situatia Romaniei nu este singulara, toate statele din Europa Centrala si de Est, precum si Statele Baltice care au aderat in 2004 au solicitat si obtinut derogari temporare pentru aceeasi perioada. Motivele solicitarilor sunt legate in mod special de gradul mai scazut de dotare cu echipamente electrice si electronice al populatiei decat in vechile state membre, durata mai mare de utilizare a acestora din cauza nivelului veniturilor precum si faptul ca populatia care locuieste in zonele rurale are o pondere mai mare, ceea ce inseamna dificultati in crearea unei infrastructuri de colectare. Romania a stabilit in anul 2004 prin planul de implementare obiective de colectare intermediare de 2, respectiv 3 kg/locuitor si an pentru 2006 si 2007. Aceste obiective s-au bazat pe informatiile existente la acea data privind cantitatile de echipamente puse pe piata, precum si pe prezumtia ca acestea vor fi utilizate cat durata medie de viata indicata de producator. In ulimii 2 ani, situatia a evoluat foarte mult, iar informatiile disponibile sunt semnificativ mai precise decat in 2004. Aplicarea directivei in statele membre a condus la infiintarea a peste 30 de organizatii colective non-profit, grupate in WEEE Forum, care acopera cea mai mare parte a statelor membre. Tinand cont de experienta acestora, precum si de conditiile din Romania, se poate face o evaluare mult mai buna a cantitatii colectabile de DEEE. Din statisitica prezentata in planul de implementare, precum si informatiile furnizate de industrie (CECED Romania) s-a estimat urmatoarea cantitate de EEE, din categoria 1, puse pe piata la nivel national in 2002, 2003, 2004, 2005.
Tabel - Numar de echipamente din categoria 1 puse pe piata Produs Frigidere si congelatoare Masini de spalat Cuptoare Hote Masini de spalat vase Total 2005 450000 420000 325000 160000 4000 1359000 2004 530000 405000 265000 152000 3400 1355400 2003 672000 535000 358000 200000 3000 1768000 2002 357000 296000 200000 120000 2000 975000
Evaluarea se bazeaza pe datele privind productia, importul si exportul de echipamente electrice si electronice din Planul de Implementare al Directivei 2002/96/CE, precum si pe datele privind piata de electrocasnice furnizate de CECED Romania
69

Tabel - Masa medie a echipamentelor puse pe piata (kg) Echipament Frigidere kg 62
Masini de spalat rufe 50 Cuptoare Hote 35 20
Masini de spalat vase 50
Evaluarea se bazeaza pe datetele din Planul de Implementare al Directivei 2002/96/CE, precum si pe datele privind masa medie a electrocasnicelor furnizate de CECED Romania
Tabel - Masa totala a echipamentelor din categoria 1 puse pe piata in Romania (kg) Produs 2005 2004 32860000 20250000 9275000 3040000 170000 65595000 2.98 2003 41664000 26750000 12530000 4000000 150000 85096003 3.87 2002 22134000 14800000 7000000 2400000 100000 46434000 2.11
Frigidere si congelatoare 27900.000 Masini de spalat Cuptoare Hote Masini de spalat vase Total kg/locuitor si an 21000000 11375000 3200000 200000 63675000 2.89
Pentru a determina cantitatea colectabila de DEEE din categoria 1, se poate considera o durata medie de utilizare a acestor echipamente de 15 ani. Aceasta a fost stabilita tinand cont de evaluarea efectuata de CECED (Bruxelles) la nivel european, pentru mai multe marci de electrocasnice mari, din care a rezultat ca durata medie de utilizare, in statele membre UE, a echipamentelor din acesta categorie este de 13 ani. Este rezonabil, poate chiar optimist sa se presupuna ca aceasta durata este doar cu 2 ani mai mare in Romania. Acest lucru inseamna ca echipamentele puse pe piata in 1991 vor fi colectate in 2006, cele puse pe piata in 1992 in 2007, etc. Daca se are in vedere eficienta celor mai performante sisteme de gestionare a DEEE din Europa, apartinand membrilor WEEE Forum, cantitatea colectabila este de 58% din cantitatea de DEEE estimata a fi generata (conform datelor WEEE Forum). Cantitatea de echipamente pusa pe piata intre 1991 si 2001 a fost calculata prin extrapolarea datelor din anul de maxim (2003), luand in considerare o crestere anuala a pietei de 7 % din 1991 pana in 2003.
70

Tabel - Cantitatea de echipamente din categoria 1 puse pe piata (kg/locuitor si an)
An
2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991
Cantitate pusa pe piata 3.87 3.62 3.38 3.16 2.95 2.76 2.58 2.41 2.25 2.11 1.97 1.84 1.72
Tabel - Cantitatea colectabila de DEEE din categoria 1 in cazul in care sistemul din Romania ar avea eficienta celor mai bune sisteme europene
An
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cantitatea colectabila pentru deseurile din categoria 1 daca sistemul de colectare ar avea eficienta celor mai performante sisteme existente in statele membre (Kg/locuitor pe an) 1 1.07 1.14 1.22 1.31 1.4 1.5 1.6 1.71 1.83 1.96
Conform structurii DEEE a membrilor WEEE Forum, deseurile din categoria 1 au o pondere de 46% din total. Pe baza acestor date s-a estimat cantitatea totala de DEEE ce se va genera incepand cu 2006 precum si cantitatea colectabila, tinand cont rata de colectare de 58% din cantitatea generata a celor mai eficiente sisteme.
Tabel - Cantitatea de DEEE generata in Romania
An Cantitatea totala DEEE generate de
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007 2006
7.35 6.87 6.42
6 5.61 5.24
4.9 4.58 4.28
3.74
Tabel - Cantitatea totala colectabila de DEEE
An
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007 2006
Cantitatea colectabila de DEEE daca sistemul de colectare ar avea 4.26 3.98 3.72 3.48 3.25 3.04 2.84 2.65 2.48 2.32 2.17 eficienta celor mai performante sisteme existente in statele membre (Kg/locuitor/an) 71
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia n judetul Dambovita nu va fi deloc uor s se conceap o reea de colectare a deeurilor din echipamente electrice i electronice mai ales n zonele rurale i n oraele mici, datorit costurilor investiiilor foarte ridicate i a ratei sczute de generare a deeurilor din echipamente electrice i electronice n aceste zone.
Tabel - Durata de funcionare a echipamentelor
Categorii Frigider, congelator Main de splat Alte aparate electrice Aspirator Televizor Calculator, monitor, tastatur
Durata medie de funcionare (ani) 15 10 10 8 6 5
Planul de Implementare Lund n considerare datele menionate mai sus, ca o consecin, este evident c atingerea intei de colectare selectiv a deeurilor din echipamente electrice i electronice din gospodrii de cel puin 4 kg/locuitori este imposibil n aceast etap, n consecin, n Planul de Implementare a Directivei 2002/96, s-a agreat asumarea unor inte intermediare anuale privind colectarea deeurilor din echipamente electrice i electronice de 2 kg/locuitor pe an 2006, 3 kg/locuitor pe an n 2007 i 4 kg/locuitor pe an ncepnd cu anul 2008.
Tabel Tinte de colectare deseuri de echipamente electrice si electronice Date limit pentru inte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe 4 kg/locuitor pe tinta an tinta an tinta finala intermediara intermediara An de referin 2006 2007 2008 Numr populaie din judet 536284 535470 534676 Colectare anual, la nivel 1072 1606 2139 judetean, a deeurilor din echipamente electrice i electronice (t/an)
Costul de dezasamblare variaz ntre 175 i 350 /t, n funcie de categoria de deeuri din echipamente electrice i electronice care se dezasambleaz i a condiiilor impuse pe piaa materiilor prime secundare. Organizarea punctelor de colectare In anul 2002 S.C. Arctic S.A a organizat un program de campanii promotionale pentru colectarea frigiderelor uzate, platind 1 milion lei (aprox 25 Euro) la vanzarea unui frigider nou, atunci cand cumparatorul returneaza un frigider vechi. n judetul Dambovita a fost stabilit un punct de colectare la nivel de judet, in orasul Gaesti si doua puncte de colectare in orasele cu peste 20000 locuitori, in mun. Targoviste si Moreni. In conformitate cu legislatia nationala in vigoare companiile producatoare si importatoare sunt rspunztoare de colectarea deeurilor de echipamente electrice i electronice. Punctele de colectare vor fi echipate cu containere cu capacitatea cuprins ntre 240 l, 1100 l i 4000 l.
72
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia Este necesar o instalaie de dezasamblare cu o capacitate de cel puin 500 1000 t/an pentru a atinge intele pn la data de 31.12.2007, iar pentru a atinge tinta din 2008 va fi necesara o capacitate totala de dezasamblare de aproximativ 2200 t/an. n prezent, primele activiti de implementare a punctelor de colectare sunt iniiate de companiile private de salubritate.
Tabel Puncte de colectare DEEE-uri ale administratiei publice stabilite conform HG 448/2005 anul 2006 Amplasament/punct Punct Societatea care Autorizare Categorii de de colectare (date judetean/oras administreaza DEEE colectate, de identificare) peste 100000 punctul de conform Anexei locuitori/oras colectare stabilit 1 B din HG peste 20000 de 448/2005 locuitori Targoviste (str. Radu Punct orasenesc SC Eco Sal 2005 Da Toate de la Afumati, nr. 7, SA Targoviste) Gaesti (str. Armatei, Punct judetean Nu FN) Moreni (str. Cpt. Punct orasenesc Primaria Moreni Nu Toate Pantea Ion, nr. 19) prin Serviciul Administratie Piata Tabel - Cantitatea de DEEE-uri colectata prin punctele de colectare ale administratiei publice localela nivelul anului 2006
Categorii de DEEE
Toate categoriile de DEEE-uri
Cantitate (tone) 2006 0
colectata Punct de colectare 2007 8,227 3,35 0 11,577
Targoviste Moreni Gaesti
Total
Obligatii ale participantilor la procesul de gestionare a DEEE Persoanele fizice si juridice au obligatia de a nu arunca deseurile de echipamente electrice si electronice alaturi de deseurile menajere si de a le preda distribuitorilor in cazul achizitionarii unui produs de acelasi tip (schimb 1 la 1) sau de a preda DEEE catre punctele de colectare organizate de autoritatile locale (conform prevederilor HG 448/2005, art. 5 alin. 2) si alin. 6)) Autoritatile locale au obligatia de a efectua colectarea DEEE din gospodarii (cf. HG 448/2005 art. 5 alin. 1)) si de a organiza si opera punctele municipale de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice (cf. OUG 61/2006, punctul 35, litera f)). Spatiile in care aceste deseuri vor fi colectate vor fi parte a unui punct de colectare pentru mai multe categorii de deseuri provenind din gospodariile populatiei si care nu pot fi gestionate ca deseuri menajere (ex.: mobila, anvelope, ulei uzat, etc.). Preluarea DEEE colectate la punctele municipale precum si valorificarea lor trebuie asigurata de catre producatori, conform prevederilor art. 5 alin. 12 al HG 448/2005. Rata de valorificare a DEEE colectate va fi, conform art. 7 al HG 448/2005, de : 73
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia 50% din tinta prevazuta la art. 7 alin. 2 al Directivei 2002/96/CE pentru DEEE colectate in 2006; 75% din tinta prevazuta la art. 7 alin. 2 al Directivei 2002/96/CE pentru DEEE colectate in 2006; 100% din tinta prevazuta la art. 7 alin. 2 al Directivei 2002/96/CE pentru DEEE colectate in 2008.
Producatorii pot sa isi indeplineasca obligatiile individual sau prin transferarea responsabilitatii catre organizatii colective, autorizate conform OM 1225/2005. Producatorii au responsabilitatea finantarii operatiunilor de preluare de la punctele de colectare, tratare si de valorificare a DEEE provenite din gospodariile populatiei conform obligatiilor prevazute de art. 8 alin. 1 al HG 448/2005. Aceste responsabilitati se aplica: proportinal cu cota de piata, pentru echipamentele puse pe piata pana la 1 ianuarie 2007- asa zisele '' deseuri istorice'' (conform prevederilor art. 8 alin.5 al HG 448/2005); numai pentru propriile echipamente puse pe piata dupa aceasta data ( cf. prevederilor art. 8 alin.5 al HG 448/2005) Producatorii care nu participa la un sistem colectiv, vor trebui sa depuna, incepand cu 1 ianuarie 2007, o garantie care sa poata asigura reciclarea echipamentelor pe care le-au pus pe piata dupa aceasta data, in cazul in care isi inceteaza activitatea (faliment, lichidare,etc.). Organizatiile colective sunt responsabile de preluarea DEEE, proportional cu raspunderea producatorilor afiliati, de la punctele de colectare infiintate de autoritati. In functie de posibilitatile de reciclare, se vor desfasura urmatoarele operatiuni: transport direct catre reciclatorii din Romania (posibil in special pentru electrocasnicele mari, in situatia in care sunt bine separate la punctul de colectare); transport catre un centru de sortare si stocare temporara unde DEEE vor fi sortate pe categorii de echipamente in functie de posibilitatile de reciclare. Deseurile care se pot recicla in Romania vor fi transportate catre reciclatori; cele care vor trebui exportate pentru reciclare vor fi stocate temporar pana cand vor exista cantitati suficiente care sa justifice operatiunea de export. export pentru reciclare. In cazul DEEE altele decat cele provenind de la gospodariile particulare, costurile de gestionare vor fi suportate de catre: detinatori, pentru echipamentele puse pe piata pana la 1 ianuarie 2007 (cf. art 9 alin. 2) lit. b) al HG 448/2005); producatori, pentru DEEE colectate in urma inlocuirii echipamentelor vechi cu echipamente noi (cf. art 9 alin. 2) lit. b) al HG 448/2005) sau pentru echipamentele puse pe piata dupa 1 ianuarie 2007. Exista si posibilitatea ca producatorii si utilizatorii altii decat gospodariile particulare sa incheie acorduri care sa stabileasca alte metode de finantare (cf. art 9 alin. 3) al HG 448/2005).
74
5.3.
Vehicule scoase din uz
Introducere i cadru legislativ Directiva 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, este transpus n legislaia romna prin HG 2406/2004 cu modificarile si completarile ulterioare i stabilete: msurile care au ca scop prevenirea apariiei deeurilor provenite de la vehicule precum i reutilizarea, reciclarea i alte forme de recuperare a vehiculelor scoase din uz i a componentelor acestora, pentru a reduce cantitatea de deeuri eliminate precum i mbunatirea performanei de mediu a tuturor operatorilor economici implicai n ciclul de viaa al vehiculelor; reutilizarea, reciclarea i valorificarea energetic ntr-o proportie ct mai mare a vehiculelor scoase din uz.
Directiva se aplic vehiculelor scoase din uz, incluznd componentele i materialele acestora. Raiunea privind stabilirea intelor de reutilizare, valorificare i reciclare const n constituirea unei reele naionale a punctelor de colectare ale vehiculelor scoase din uz, uniform raspndit n teritoriu. (Plan implementare-pag 170) Autoturismele vechi sunt caracterizate semnificativ asupra mediului. Scopul i cerinele legislaiei pe VSU de un nivel de poluare ridicat, avnd impact
Definitii Vehicul scos din uz = un vehicul devenit deeu - Vehicul uzat = orice autoturism nmatriculat n Romnia avnd o vechime mai mare sau egal cu 12 ani de la data fabricaiei, care conine cumulativ urmtoarele pri eseniale: motorul, transmisia, trenul de rulare, caroseria, saiul, precum i echipamentele electronice de gestionare a funciilor vehiculului i dispozitivul catalizator, dac acestea au fost prevzute din fabricatie. Sub incidenta directivei intra vehiculele apartinand categoriilor M1 sau N1 precum i vehiculele pe 3 roi, cu excepia motocicletelor. Obiectivul judeean privind gestionarea VSU este organizarea unei reele judeene a punctelor de colectare i /sau tratare vehicule scoase din uz. inte: Incepand cu data de 1 ianuarie 2007 si pana la 1 ianuarie 2015, operatorii economici sunt obligati sa asigure realizarea urmatoarelor obiective, luand in considerare masa medie la gol: Reutilizarea i valorificarea a cel puin 75% din masa medie pe vehicul si an, pentru vehiculele fabricate nainte de 01.01.1980 ; Reutilizarea i valorificarea a cel puin 85% din masa medie pe vehicul si an, pentru vehiculele fabricate dupa 01.01.1980. Reutilizarea i reciclarea a 70% din masa medie pe vehicul si an, pentru vehiculele fabricate nainte de 01.01.1980. Reutilizarea i reciclarea a 80% din masa medie pe vehicul si an, pentru vehiculele fabricate incepand cu 01.01.1980. 75
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia Incepand cu data de 1 ianuarie 2015, operatorii economici sunt obligati sa asigure realizarea urmatoarelor obiective, luand in considerare masa medie la gol: Reutilizarea i valorificarea a cel puin 95% din masa medie pe vehicul si an, pentru toate vehiculele scoase din uz; Reutilizarea i reciclarea a cel putin 85% din masa medie pe vehicul si an, pentru toate vehiculele scoase din uz. Factorii implicai n sistemul de implementare sunt: Productorii i importatorii de autovehicule Reciclatorii de autovehicule Agenii economici care dezmembreaz vehicule Productorii de piese de schimb pentru autovehicule Asociaiile profesionale ale productorilor i importatorilor de autovehicule Autoritile competente ( MMGA, GNM, RAR, MEC). Obligaii: Productorii i importatorii de vehicule precum i productorii de componente au obligaia, de a codifica componentele si materialele, pentru a facilita identificarea acestora la dezmembrare, in vederea reutilizrii, valorificrii i reciclrii deeurilor rezultate din VSU. Productorii de vehicule, sunt obligai sa publice n cartea tehnic sau prin alte mijloace de informare, informaii privind construcia vehiculelor i a componentelor acestora din punct de vedere al posibilitilor de reciclare i valorificare a acestora, modaliti de tratare ecologic, dezvoltarea i optimizarea metodelor de reutilizare, reciclare i recuperare a vehiculelor uzate, progresele realizate n domeniul valorificrii i reciclrii. Gestionarea VSU Se realizeaza de catre agenti economici specializati si autorizati. Colectarea i tratarea VSU Productorii de vehicule vor asigura individual sau prin contracte cu terte parti, minimum: Un punct de colectare in fiecare judet; Un punct de colectare in fiecare oras cu peste 100 000 de locuitori 3 puncte de colectare in municipiul Bucuresti La nivelul anului 2005 in judetul Dambovita au fost identificati un numar de 4 agenti economici care colectaeza si trateaza vehicule scoase din uz.
Tabel Puncte de colectare si tratare VSU in anul 2005 Date de identificare operator economic SC Remat SA Dambovita SC Pot COM SRL Targoviste SC Comat SA Targoviste SC Claunic SH SRL Sursa: A.P.M. Dambovita Localizare Targoviste str. Laminorului, nr. 10 Targoviste Calea Campulung, nr. 97A Targoviste str. Laminorului, nr.8 Com. Comisani, sat Lazuri Activitate desfasurata Colectare si dezmembrare Colectare si dezmembrare Colectare si dezmembrare Colectare si dezmembrare tratare tratare tratare tratare prin prin prin prin
76

Tabel Situatia colectarii/tratarii VSU An 2005 2006 Numar VSU colectate 440 963 Numar VSU tratate 404 810 Numar VSU in stoc 36 153
Sursa: A.P.M. Dambovita
Reciclarea In judetul Dambovita este asigurata o capacitate de reciclare suficienta pentru deseurile metalice feroase precum si de valorificare energetica a deseurilor de cauciuc, plastic, textile, ulei uzat rezultate din dezmembrarea VSU.
Instalatii de valorificare a deseurilor provenite din dezmembrarea/tratarea VSU anul 2006 Denumire instalatie/localizare Cuptor de topire/Targoviste Instalatie coincinerare/ Fieni Date de identificare operator economic autorizat SC Mechel SA (sos. Gaesti, nr. 9-11, Targoviste) SC Carpatcement Holding SA Sucursala Fieni (str. Aurel Rainu, nr. 34, Fieni) Capacitate instalatie (t/an) 500000 20000
Politica n domeniul gestiunii VSU Prevenirea generrii deeurilor n scopul prevenirii apariiei deeurilor, productorii de vehicule, n colaborare cu productorii de componente i materiale, vor lua msurile necesare pentru : a) limitarea i reducerea pe ct posibil a utilizrii substanelor periculoase la construcia vehiculelor, nca din faza de proiectare, pentru a evita poluarea mediului, faciliatrea reciclrii componentelor i materialelor, precum i evitarea eliminrii deeurilor periculoase; b) conceperea i construirea noilor vehicule cu luarea n considerare a posibilitilor de dezmembrare, reutilizare i valorificare a componentelor i materialelor acestora. Aspecte financiare costuri importante pentru colectarea VSU prin intermediul unui sistem uniform rspndit n teritoriu reciclarea i valorificarea VSU ntr-o masur ct mai mare n scopul atingerii graduale a obiectivelor de reciclare/ valorificare prevzute n directiv. limitarea utilizrii metalelor grele la fabricarea vehiculelor creterea gradului de reciclare al vehiculelor. Campanii de constientizare n vederea protejrii mediului, a reducerii cantitilor de deeuri voluminoase depozitate stradal, sunt necesare a se realiza campanii susinute de sensibilizare a publicului cu privire la problemele de depozitare i de reciclare a vehiculelor uzate, cu ajutorul autorittilor locale, prin comunicate de pres i mijloace mass-media. Monitorizare si control - compararea obiectivelor i intelor stabilite n plan cu rezultatele obinute n realitate; 77
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia - stabilirea criteriilor de monitorizare a indicatorilor i a frecvenei de control; - identificarea ntrzierilor n implementare; - redactarea recomandrilor pentru PJGD; - publicarea rezultatelor.
5.4. Deeuri din construcii i demolari (C&D)

Legislaie i inte Legislaia aplicabil n acest moment deeurilor din construcii i demolri este cea referitoare la gestionarea deeurilor n general incluznd i deeurile periculoase atunci cnd este cazul; nu exist pn n prezent o legislaie specific numai pentru aceast categorie de deeuri. n cursul anului 2007, n cadrul Proiectului Phare Twinning nr. RO2004/IB/EN-07, a fost elaborat Ghidul pentru gestionarea deeurilor din construcii i demolri. Prevederi legislative Legea 426/2001 de aprobare a OUG 78/2000 privind regimul deeurilor, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede: (1)deeurile depuse n depozite temporare sau deeurile de la demolarea ori reabilitarea construciilor sunt tratate i transportate de deintorii de deeuri, de cei care execut lucrrile de construcie sau de demolare ori de o alt persoan, pe baza unui contract. (2) primria indic amplasamentul pentru eliminarea deeurilor precizate la alin. (1), modalitatea de eliminare i ruta de transport pn la acesta. (3) productorii i deintorii de deeuri au obligaia s asigure valorificarea sau eliminarea deeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deeurilor proprii unor uniti autorizate, n vederea valorificrii sau eliminrii acestora; livrarea i primirea deeurilor de producie, deeurilor menajere, deeurilor de construcie i de la demolri i deeurilor periculoase, n vederea eliminrii lor, trebuie s se efectueze numai pe baz de contract. Legea nr. 101/2006 privind organizarea serviciului de salubrizare a localitilor, introduce ca activitate n cadrul serviciului de salubrizare al localitatilor (serviciu public local de gospodrie comunal, organizat, coordonat, reglementat, condus, monitorizat i controlat de autoritile administraiei publice locale) i activitatea de colectare, transport i depozitare a deeurilor rezultate din activiti de construcii i demolri ca activitate separat de precolectarea, colectarea i transportul deeurilor municipale, inclusiv ale deeurilor toxice periculoase din deeurile menajere.
Tabel - inte privind colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor din C& D Tratarea deeurilor contaminate din construcii i demolri ncepnd cu 2007, pentru a putea fi valorificate (material) sau/i eliminarea final continuu n siguran Minimizarea cantitatii depozitate de deeuri provenite din construcii i demolri prin: Construirea unor instalaii de sortare pentru toate tipurile de deeuri reciclabile din C&D. Reutilizarea i reciclarea deeurilor provenite din construcii i demolri, n cazul n care nu sunt contaminate. Valorificarea energetic a deeurilor provenite din construcii i demolri, n cazul n care nu sunt contaminate ncepnd cu 2007, continuu
78

Depozitarea n depozite corespunztoare a deeurilor C&D contaminate i a celor ce nu pot fi valorificate. Construirea unui depozit de deeuri inerte provenite din construcii i demolri (pentru deeurile ce nu pot fi valorificate) i de deeuri periculoase. ncepnd cu 2008
Situaia actual Tipurile de deseuri din constructii si demolari care fac obiectul Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor sunt urmatoarele: Cod Tip deseu deseu (conform HG 856/2002) 17 01 01 Beton 17 01 02 Caramizi 17 01 03 Tigle si materiale ceramice 17 01 06* Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle sau materiale ceramice cu continut de substante periculoase 17 01 07 Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle sau materiale ceramice altele decat cele specificate la 17 01 06* 17 02 01 Lemn 17 02 02 Sticla 17 02 03 Materale plastice 17 02 04* Sticla, materiale plastice sau lemn cu continut de /sau contaminate cu substante chimice periculoase 17 04 01 Cupru, bronz, alama 17 04 02 Aluminiu 17 04 03 Plumb 17 04 04 Zinc 17 04 05 Fier si otel 17 04 06 Staniu 17 04 07 Amestecuri metalice 17 04 09* Deseuri metalice contaminate cu substante periculoase 17 04 10* Cabluri cu continut de ulei, gudron sau alte substante periculoase 17 04 11 Cabluri, altele decat cele specificate la 17 04 10*
Cantitati generate In general datele referitoare la cantitatile de deseuri din constructii si demolari sunt incerte aceasta se datoreaza in mare parte faptului ca au multe puncte de lucru raspandite peste tot in tara si nu au o evidenta stricta centralizata. Pe de alta parte, deseurile de C&D sunt eliminate la depozitele municipale vechi fara cantarire, si nu de putine ori sunt aruncate pe locuri virane. In perioada 2001 - 2005, in judetul Dambovita, au fost generate urmatoarele cantitati de constructii si demolari:
Tabel Cantitati generate in judet Tip deseu Cod (cf. HG 856/2002) 1. 1.1 1.2 Deseuri din constructii si demolari, din care: Deseuri inerte Deseuri in amestec 9958 10500 9380 17450 13780 17
2001
2002
2003
2004
2005
9958
10500
9380
17450
13780
Date raportate de agenti economici de salubritate 79
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia Surse de generare a deseurilor C&D: Activitatea de constructii si demolari; Constructii si demolari neautorizate; Activitati de renovare domestica efectuate pe cont propriu; Alte activitati (constructii drumuri, asfaltare, scarificare stradala); Activitati de reabilitare, consolidare; Dezastre naturale; Activitati de dragare, decolmatare. Modul de gestionare a deseurilor C&D: Elimnare in depozitele de deseuri; Recuperare in instalatii autorizate; Recuperare in locurile de productie; Predare servicii publice; Abandon. In ceea ce priveste prognozarea cantitatii de deseuri C&D generata, s-a facut o estimare a acestora pornind de la datele statistice din Uniunea Europeana. Cantitatea de deseuri generata in judet in anul 2005, este estimata a fi de 13780 t. Totusi chiar si aceasta cantitate declarata pentru anul 2005 ar putea fi subestimata, luand in considerare ritmul constructiilor din ultimii ani si tinand cont de date statistice din alte state si din statele membre. Deeurile generate n mediul rural sunt estimate a nsuma 10% din cantitatea de deeuri generate n mediul urban. Datorita lipsei unor date certe, totalul estimat pentru judetul Dambovita, ar fi de aproximativ 36955 tone/an. Aceasta cantitate este in concordanta cu capacitatea de transport a 4-6 camioane la 3 transporturi pe zi cu vehicule de aproximativ 10 t/transport. n acest moment, in judet, nu exist capacitate de depozitare pentru deeurile din construcii i demolri. Ele sunt eliminate inca pe depozitele orasenesti vechi.
Tabel - Generare specific de deeuri din construcii i demolri Generare de deeuri din construcii i demolri Deeuri din construcii i demolri (estimare APM) Kg/loc./an 2003 2004 2005 17,3 32,4 25,6 Deeuri din construcii i demolri (Kg/loc/an) Zon urban 200 200 200 Locuitori n zon urban 162381 161767 167974 Total t/an generate 32476 32353 33595 Zon rural 20 20 20 Total t/an generate 35723 35588 36955
Capacitatea necesar depozitarii pentru urmtorii 20 ani este de aproximativ 450000 m. Aceast capacitate poate fi redus dac deeurile rezultate n urma construciei de drumuri sunt reciclate n ntregime, ceea ce reprezint aproximativ 30% din cantitatea total generat. Materialele excavate pot fi reciclate dac nu contin pmnt vegetal poluat. Amestecul de pmnt, argil i pietri nu poate fi folosit n construcia de drumuri, din cauza coninutului de substan organic. Acest amestec trebuie eliminat. Acesta nsumeaz ali 30%. Restul de deeuri sunt deeuri din construcii i demolri din construcia de cldiri. 80
O reciclare eficient necesit o reciclare la surs. n sistemele avansate de gestionare a deeurilor, acest aspect este reglat prin intermediul taxei de depozitare care este pn la 10 ori mai mare pentru deeurile mixte dect pentru cele separate. Unele cifre trebuie s ilustreze costul colectrii i eliminrii deeurilor raportat la valoarea tolala de investitie pentru o nou cldire, modificare i renovare:
Tabel - Costuri privind colectarea i eliminarea deeurilor Cantitate de % Costul privind deeuri /m colectarea i din volumul eliminarea deeurilor cldirii raportat la valoarea de investitie m/m din % volum Cldire nou 0,01-0,05 0,5-0,8 -Lucrri de infrastructur 25-33 -Lucrri de finisaj 67-75 Renovare i modificare 0,1-0,5 1,2-1,9
Dintr-o cldire de mrime medie cu un volum de 1 000 m, poate rezulta o cantitate de de euri de 10-50 m sau un cost de colectare i eliminare de 3 000 -4 000 (arie de 200 m, cost de construcie de 2 000 /m). Compoziia deeurilor din construcii i demolri depinde de lucrrile de construcii, dac este vorba despre construcia unei cldiri noi sau renovarea/modificarea unei construcii mai vechi. Din lucrrile de renovare/modificare rezult mai multe deeuri dect din lucrrile de construcie a unei cldiri noi.
Tabel - Compoziia deeurilor din construcii Lucrri de infrastructur volum 10.700 m % Deeuri minerale 81,4 Lemn 12,4 Metale 0,4 Hrtie i carton 0,7 Plastic 0,4 Sticl Altele 4,5 Modificare volum 1.700m % 40,3 13,6 4 4,3 5,2 1,3 31,3
Nu s-a efectuat pana acum un studiu referitor la compozitia deseurilor din constructii si demolari pentru judetul Dambovita; totusi din datele si experienta statelor membre reiese ca in compozitia deseurilor din lucrarile de infrastructura intra peste 80% minerale, in jur de 13% lemn, pana in 4% metale (la constructiile civile), restul fiind alte materiale ca de exemplu: plastic, sticla, carton, etc. Din partea minerala, necontaminata se poate recicla betonul in proportie de peste 90%. In cazul constructiilor de caramida, aceasta ar putea fi refolosita in constructii, insa costurile legate de timp si plata fortei de munca fac aceasta refolosire din ce in ce mai putin uzitata. n prezent datorit inexistenei depozitelor speciale pentru deeuri inerte, deeurile din construcii i demolri sunt depozitate pe actualele depozite vechi, neconforme, dar care sunt nca n funciune. 81
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia Este recomandat a se nfiina puncte de colectare temporar a deeurilor provenite din activitile din construcii si demolri in apropierea aglomerarilor urbane, n vederea realizrii sortrii i reciclrii acestora. Pe perioada de familiarizare cu acest sistem de colectare, depozitarea cantitilor mici de deeuri ar trebui s fie gratuit. Mai trziu, dup ce sistemul este acceptat de ctre populaie, ar putea fi intodus o tax rezonabil. Introducerea unui sistem de colectare a deeurilor din construcii i demolri trebuie pregtit prin organizarea de informri ale publicului, taxe i amenzi. Prin autorizaia de construcie eliberat pentru construcii noi i extinderi sau demolri, autoritatea public local solicit proprietarului i constructorului de obiectiv s minimizeze cantitile de deeuri prin reciclare, reutilizare acolo unde este posibil, i s transporte i depoziteze deeurile la depozitele n funciune. De multe ori, de la lucrrile de renovare efectuate de populaie apar deeuri care fie sunt depozitate slbatic pe terenuri virane, fie sunt amestecate cu deeurile menajere. Acest fenomen este cu atat mai frecvent cu cat ritmul constructiilor a crescut in ultimii ani. Societatile de salubritate trebuie constientizate, responsabilizate si co-interesate in vederea punerii la dispozitia populatiei la cerere si contra cost a containerelor pentru colectarea deseurilor C&D. Introducerea unui sistem de colectare a deeurilor din construcii i demolri trebuie s fie pregtit prin organizarea de informri ale publicului, dispoziii clare i taxe i control prin aplicarea de sanciuni. Ca un prim pas, consiliile locale trebuie s pregteasc un paragraf adiional n contractele lor n ceea ce privete reparaia drumurilor, construcia de drumuri, construcia de cldiri noi precum i lucrrile de renovare i modificare, ceea ce va reglementa managementul deeurilor din constructii si demolari. n defalcarea costurilor in ofertele de licitatie ar trebui s existe o poziie care va indica calculul costurilor privind colectarea i eliminarea deeurilor. Agenia pentru Protecia Mediului, atunci cnd emite un acord pentru pornirea unei afaceri n domeniul construciilor, ar trebui s cear o confirmare privind luarea la cunotin a reglementrilor n ceea ce privete colectarea i eliminarea deeurilor precum i amenzile impuse de nerespectarea acestor reglementri. Marile companii de constructii si demolari ar trebui sa investeasca in realizarea unor capacitati de reciclare a deseurilor C&D si chiar a unor depozite de deseuri inerte, fiind constiente ca odata cu constructia depozitelor municipale conforme, deseurile din C&D nu vor mai fi acceptate pe aceste depozite.
Figura: Concasor materiale de constructii Investiia pentru tratarea deeurilor din constructii si demolari include i sortarea i mrunirea acestora. Investiia se estimeaz a se ridica la 1,5-2 milioane inclusiv instalaii de transport, 82
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia platform de beton pentru instalaiile tehnice i un concasor cu o capacitate de aproximativ 250 t/zi. Cteva din msurile care ar trebui luate pentru a crete gradul de reciclare i recuperare a deeurilor din construcii i demolri, vizeaz: Reutilizarea solurilor necontaminate fr alte tratamente, n diferite activitati de construcii; Stocarea strict separat a solurilor contaminate i a celor neconataminate; Separarea strict a deeurilor din construcii fa de cele din demolri; Procesarea deeurilor din construcii n staii de sortare (pentru recuperarea calitativ a diferitelor materiale reciclabile); Procesarea deeurilor din demolri prin tehnologii de zdrobire, clasificare i/sau sortare n funcie de densitate n staii mobile, semi-mobile sau staionare; Utilizarea fraciei fine (8-40mm) rezultate, pentru diferite activiti de construcie, n special pentru construcia de strzi.
5.5 Nmol provenit din epurarea apelor uzate

Legislaie i inte
Tabel - Legislaie Legislaie UE Directiva nr. 86/278/EEC privind protecia mediului, n principal a solului, atunci cnd nmolul provenit din epurarea apelor uzate este folosit n agricultur
Legislaie romneasc Ordin Comun al Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor i Ministerului Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale nr. 344/708/ 2004 privind aprobarea normelor tehnice pentru protecia mediului, n principal a solului, atunci cnd nmolul provenit din epurarea apelor uzate este folosit n agricultur (monitorul Oficial nr.959 din data de 19.10.2004).
Tabel - inte inte 15.1.1.Prevenirea depozitrii ilegale. 15.1.2. Prevenirea deversrii nmolului n apele de suprafa. 15.1.3. Utilizarea, pe cat de mult posibil, a namolului necontaminat ca si fertilizator in agricultura, 15.1.4. Deshidratarea si pre-tratarea in vederea co-incinerarii in cuptoare de ciment sau in incineratoare. ncepnd 2007 ncepnd 2007 ncepnd 2007 ncepnd 2007 cu cu cu cu
Tendintele de generare si valorificare a namolului Cantitatea de namol provenita de la statiile de epurare a apelor uzate orasenesti generata in perioada 1999/2003 in judet, precum si modul de gestionare a acestora, sunt prezentat in tabelul urmator.
83

Tabel -. Generare si valorificare namol de la statii de epurare Principalele tipuri deeuri Namol de staiile epurare orasenesti care: Cantitate valorificat Cantitate depozitat de la de din 19 08 05 19 08 05 0 1077 0 1128 0 1812 1292 0 628 0 Coduri de deeuri 19 08 05 2001 (tone) 1077 2002 (tone) 1128 2003 (tone) 1812 2004 (tone) 1292 2005 (tone) 628
Tabel - Generarea specific de nmol ANUL 2003 Nmol de la staiile de epurare (kg/loc.an) Regiune Dmbovia 2,29 1,17
La statiile de epurare orasenesti nu ajunge numai apa uzata de la populatie ci au fost conectate in trecut si agentii economici; unii dintre ei aveau statii de pre-epurare care actualmente la unele intreprinderi nu mai functioneaza. Asadar numarul de echivalenti locuitori este mai mare decat numarul populatiei conectate, acolo unde agentii economici trimit ape uzate neepurate.
Statii de epurare orasenesti existente

Tabel Statii de epurare orasenesti in anul 2006 Denumire statie de epurare Numar de locuitori deserviti Statie de Epurare Targoviste Nord 6000 Statie de Epurare Targoviste Nord 78000 Statie de Epurare Fieni 4100 Statie de Epurare Moreni 12555 Statie de Epurare IL Caragiale 750 Statie de Epurare Salcuta -Titu 3500 Statie de Epurare Pucioasa 6050 Statie de Epurare Gaesti 7405 Total 118360 Sursa APM Dmbovia, Operatorii staiilor de epurare
Cantitate s.u.) 36 609 80 112 6 16 144 34 1037
de
nmol
rezultata(t/an
Statii de epurare orasenesti planificare Denumire Numar de Echivalent statie de locuitori locuitor epurare deserviti
Statie Targoviste Sud Statie 59.300 10.500 44.718 514
Tipul Anul punerii Cantitate Mod de statiei de in functiune estimata de gestionare epurare namol rezultat namol
Mecanobiologica Mecano1974 etapa I 1989 etapa II 1979 413,39 14,01 Depozitare patauri uscare Depozitare
84

Targoviste Nord biologica Mecanobiologica Mecanobiologica Mecanobiologica Mecanobiologica Mecanobiologica patauri uscare Depozitare patauri uscare Depozitare si uscare naturala Depozitare in incinta statiei Deshidratare, depozitare rampa Depozitare pe paturi uscate
Statia Gaesti
7.760
8182
1969
27,739
Statia Titu
4.271
233
2007
16
Statia Fieni Statia Pucioasa
2.510
222,66
1972
70
5.606
5760
1979 1975 etapa I 1984 etapa II
140
Statia Moreni
12.500
17850
370
Sursa Consiliul Judetean, Operatorii staiilor de epurare
Opiuni privind refolosirea nmolului n agricultur i valorificarea energetic a acestuia Prima condiie n ceea ce privete utilizarea nmolului ca ngrmnt este aceea legata de continutul de componente nocive (metale grele si compusi chimici ) astfel incat prezenta acestora s nu afecteze solul ntr-o manier negativ. n 3 ani, cantitatea de nmol care va fi folosit la ferme nu ar trebui s depeasc 5 t de substan uscat pe hectar, dac probele de sol nu vor depi pragurile de: Plumb Cadmiu Crom Cupru Nichel Mercur Zinc prevazute in Ordinul Comun al Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor i Ministerului Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale nr. 344/708/ 2004 privind aprobarea normelor tehnice pentru protecia mediului, n principal a solului, atunci cnd nmolul provenit din epurarea apelor uzate este folosit n agricultur (monitorul Oficial nr.959 din data de 19.10.2004). Acest lucru nseamn verificarea atat a nmolului, cat i a solului pe care va fi folosit, in conformitate cu reglementarile in vigoare, prin analize si studii de specialitate. Nmolul provenit din epurarea apelor uzate are un coninut de ap de 97%. Prin centrifugare sau presare coninutul de ap poate fi redus la 70-80%. Procesul de deshidratare este o precondiie pentru un transport econom i o posibil eliminare. In cazul folosirii namolului uscat in agricultura, acesta necesit un nivel de uscare mai mare de 90% pentru a se asigura o depozitare in silozuri si faptul c nmolul nu va fermenta. In anumite cazuri poate fi utilizat insa si namolul in stare lichida, caz in care trebuiesc utilizate utilaje speciale de injectare in sol; aceasta se va face tot in urma unor studii de specialitate. Pentru namolurile care nu corespund din punct de vedere calitativ utilizarii in agricultura, datorita depasirii concentratiilor de substante nocive vor fi utilizate alte alternative cum ar fi co85
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia incinerarea in fabricile de ciment sau in viitor incinerarea in pat fluidizat. Aceste alternative tehnice necesita o anumita valoare calorica si implicit un proces de uscare prealabila. In cuptoarele de clincher ale fabricilor de ciment pe langa valoarea combustibila pe care o are, namolul poate fi utilizat si ca materie secundara, datorita cenusii fine rezultate in procesul de ardere. Co-incinerarea necesit un sistem de aprindere si introducere in cuptor. Sistemele vechi in trei trepte sau incineratoarele pentru deeuri sunt echipate cu grtare care permit ca un procent mare de nmol s poat fi adugat lignitului. Pentru a fi utilizat impreuna cu carbune pulbere, namolul trebuie mai intai uscat i apoi adugat crbunelui mcinat din staiile de injecie a crbunelui pulbere. Dezavantajul acestui proces de incinerare este generarea unei cantitati mai mari de praf ceea ce necesit int ervale mai dese de curare a boilerului. Incinerarea n pat fluidizat necesit att pre-tratare ct i uscare pentru c particulele din nmol trebuie distribuite egal n camera de incinerare. Rezultatele incinerrii n pat fluidizat sunt diferite. Numai cteva tipuri de combustibili solizi permit o configurare stabil a patului fluidizat. Ca n toate procesele de incinerare, valoarea caloric a combustibilului trebuie s fie de minim 6000Kj/kg. Capacitatea de incinerare a unui arztor pe pat fluidizat variaz ntre 2 i 8 t /or de TS (Total solide). Componentele principale sunt: Deshidratarea mecanic a nmolului, Uscarea termal a nmolului din staiile de epurare, Arztor pe pat fluidizat, Recuperarea cldurii de la un generator pe aburi, Decantor electrostatic I, Scruber uscat, Decantor electrostatic, Scruber pentru gazelle de emisie, si o turbin de cogenerare, cu schimbtoare de cldur ctre un sistem de nclzire comun. Instalaia trebuie s fie proiectat n aa fel nct n timpul exploatrii n condiii normale, nmolul de la staiile de epurare arde fr aprindere adiional. In judetul Dambovita, in functie de capacitatea calorica a namolului rezultat de la statiile de epurare, se poate utiliza ca alternativa de eliminare a namolului ce nu poate fi utilizat in agricultura, co-incinerarea in cuptorul de clincher apartinand fabricii de ciment Carpatcement Sucursala Fieni.
86
6. EVALUAREA TEHNICILOR POTENTIALE PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR MUNICIPALE NEPERICULOASE

In vederea luarii deciziei privind gestionarea deseurilor la nivelul judetului, s-a pornit de la analiza situatiei existente privind generarea si gestionarea deseurilor municipale din judet (capitolul 2) si a posibilelor alternative de gestionare a deseurilor municipale. De asemenea s-a luat in considerare si proiectul de Reabilitare a sistemului de colectare, transport si depozitare a deseurilor menajere din judetul Dambovita finantat prin Programul ISPA, care prevede urmatoarele lucrari: Inchiderea depozitelor de deseuri existente si anume: Aninoasa, Titu, Gaesti, Moreni, Pucioasa, Fieni; Amenajarea a doua depozite ecologice moderne in amplasamentele Aninoasa si Titu, echipate pentru: - colectarea si depozitarea tuturor deseurilor existente din localitatile rurale ale judetului Dambovita; - sistematizarea deseurilor din amplasamentele Aninoasa si Titu si din localitatile rurale in doua celule ecologice, una la Aninoasa si alta la Titu, impermeabilizate cu un strat din geomembrana si acoperite cu un strat de pamant vegetal.; - realizarea a doua celule ecologice cu capacitatea de 400000 mc la Aninoasa si 200000 mc la Titu, pentru depozitarea deseurilor menajere urbane cat si din localitatile rurale pentru o perioada de cca 8-10 ani; - realizarea, in amplasamentul Aninoasa, a unei statii de sortare a deseurilor refolosibile in vederea reciclarii lor, de capacitate 5000 tone/an, precum si a unei statii de compostare a deseurilor organice biodegradabile, de capacitate 5000 tone/an; Proiectul ISPA, prevede urmatoarele echipamente: - utilaj de maturare -8 bucati; - utilaj de colectare si compactare 18 bucati; - utilaj de transport din zonele rurale 2 bucati. - europubela de 120 l 115.517 bucati; - eurocontainer de 1,1 mc. 4.550 bucati; - container zone rurale de 15 mc. 84 bucati. Tabel - Proiecte privind gestionarea deseurilor identificate in judet
Tip proiect Localizare depozite ecologice Aninoasa Titu Denumire proiect An estimat impleme ntare 01.01.20 09 Observatii
ISPA
Reabilitarea colectarii, transportului, tratarii si depozitarii deseurilor solide in judetul Dambovita
Proiectul nu rezolv problema gestionrii deeurilor de echipamente electrice i electronice, deeurilor din construcii i demolri, nmolurilor de la staiile de epurare, precum i a deeurilor periculoase generate de populaie.
87
Analiza posibilelor alternative de gestionare a deseurilor municipale - vezi ANEXA nr.1
Luarea deciziei Metoda de decizie aplicata este structurata pe urmatoarele etape: Stabilirea obiectivelor si tintelor; Identificarea alternativelor pentru atingerea tintelor; Stabilirea criteriilor de evaluare a alternativelor; Selectia alternativelor fezabile pentru judet; Evaluarea rezultatelor si stabilirea alternativei optime pentru judet. Toate procedeele de luare a unei decizii n cadrul gestionrii deeurilor s-au construit pe doi piloni importani : 1) Situaia actual n judet 2) Cunoaterea opiunilor Stabilirea obiectivelor si tintelor intele privesc colectarea separat a deeurilor de ambalaje i reducerea cantitii de deeuri biodegradabile eliminate la depozitele de deeuri. Obiectivele si tintele aferente anilor 2008, 2010 si 2013 sunt: 1. 2008: Reciclare deseuri de ambalaje - 9615 t Valorificare deseuri de ambalaje - 11655 t; Colectare DEEE-uri 4Kg/loc/an - 2139 t. 2. n 2010: Reciclare deseuri de ambalaje - 13781 t; Valorificare deseuri de ambalaje - 15750 t; Reducere deeuri biodegradabile la depozitare - 0 t. 3. n 2013: Reciclare deseuri de ambalaje - 20006 t; Valorificare deseuri de ambalaje 21825 t; Reducere deeuri biodegradabile la depozitare - 17434 t. Identificarea alternativelor pentru atingerea tintelor Tratarea mecanica statie de sortare; Colectare selectiva la sursa a deseurilor de ambalaje; Tratare biologica - statie de compostare; Reciclarea deseurilor de ambalaje; Eliminarea deseurilor solide municipale - construirea unor depozite de deeuri conforme; reabiltarea vechilor gropi pentru deeuri; nchiderea vechilor gropi de deeuri;
88
7. CALCULUL CAPACITATILOR NECESARE PENTRU GESTIONAREA DESEURILOR MUNICIPALE

Propunere de sisteme de gestionare a deeurilor Schemele privind sistemul de management al deseurilor, propuse pentru anii 2008, 2010 i 2013, tinand cont de obiectivele si tintele care trebuie realizate, aferente deseurilor de ambalaje si deseurilor biodegradabile, sunt prezentate mai jos. Sistemul de management al deseurilor propus la nivelul anului 2008
Cantitatea estimata de deseuri generate 2008 121866 t Cantitatea estimata de deseuri generate si colectate 111656 t Colectare selectiva pentru atingerea tintelor: ~16.769 t
Colectare in amestec : 94.887t
Colectare selectiva a DEEE-urilor ~2.200 t
Colectare selectiva a deseurilor de ambalaje ~ 14.569t/an
Transport direct la punctele de colectare
Sortare Balotare ~ 20% reziduuri 2.914 t/ an care se depoziteaza
Transportat direct la depozitul de deseuri - 97.801 t
Transport la centrele de tratare DEEE-uri
Reciclatori ~ 11.655 t/an ceea conduce la atingerea tintei
89
Sistemul de management al deseurilor propus la nivelul anului 2010
Prognoza deseu generat 2010 : ~123858 t
Prognoza deseu colectat 121000 t
Colectare selectiva deseuri verzi ~ 2500 t
Colectare in amestec ~ 100000 t/an
Colectare selectiva ambalaje ~ 18500 t
Sortare/Balotare ~20% impuritati 3688 t/an Biodegradabil de la sortare 2500 t/an Capacitate necesara statii de sortare ~ 5000 t ~20% deseuri din ambalaje ~50% deseuri biodegradable
Ambalaje de la sortare 1000 t
Capacitatea existenta de compostare 5000 t/an
Cantitate reciclata 1000 t de la statiile de sortare + ~14812 t/an fara impuritati colectata separat
~ 2500 t/an compost la utilizatorul final
Total reciclat = 15812 t/an Tinta reciclare = 15750 t/an
Tinta biod. = 0 t/an Total biod = 2500 t/an
Eliminarea la depozite ecologice = 2500 t compostare + 3688 t ambalaje + 95000 t deseuri mixte nesortate + 1500 tde la sortare = 102688 t/an
90
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia Sistemul de management al deseurilor propus la nivelul anului 2013 Prognoza deseu generat 2013 : ~ 126.706 t
Prognoza deseu generat 2013 : ~ 126.706 t
Colectare selectiva deseuri verzi ~ 13.000 t
Colectare in amestec ~88.700 t/an
Colectare selectiva ambalaje ~ 25.006 t
Biodegradabil de la sortare 5.000 t/an
Capacitate necesara statii de sortare ~ 10.000 t ~20% deseuri din ambalaje ~50% deseuri biodegradable
Sortare/Balotare ~20% impuritati 5.000 t/an
Ambalaje de la sortare 2.000 t
Capacitatea necesara de compostare 18.000 t/an
Cantitate reciclata 2.000 t de la statiile de sortare + ~ 20.006 t/an fara impuritati colectata separat
~ 18.000 t/an compost la utilizatorul final
Total reciclat/val. = 22.006 t/an Tinta reciclat/val. =21.825 t/an 24 000 t/an Eliminarea la depozite ecologice = 0 compostare+ 5.000 ambalaje + 78.700deseuri mixte nesortate + 3.000 de la sortare = 86.700 t/an
Tinta biod. = 17.434 t/an Total biod = 18.000 t/an
91
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia Pentru reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile la depozitare cu 17.434 tone in 2.013 se au in vedere urmatoarele modalitati: o fie marirea capacitatii de compostare, la nivelul judetului, de la 5000 t/an la 18000 t/an, prin realizarea unei noi statii de compostare in cadrul depozitului ecologic Titu (capacitate 13000 t/an) o fie extinderea colectarii selective a deseurilor biodegradabile in mediul rural si compostarea acestora la nivelul gospodariilor individuale. Pentru atingerea tintelor de valorificare a deseurilor de ambalaje, aferenta anului 2013, respectiv 21825 tone valorificare si 20.006 tone reciclare, se au in vedere urmatoarele modalitati: fie marirea capacitatii statiei de sortare de la 5.000 t/an la 10.000 t/an, prin realizarea unei satii noi statii de sortare in cadrul depozitului ecologic Titu (capacitate 5000 t/an); fie realizarea unor statii de transfer prevazute cu sisteme de colectare selectiva a deseurilor reciclabile in centrele urbane, altele decat Targoviste si Titu.
Proiecte privind gestionarea deseurilor In perioada elaborarii PJGD-ului a fost identificat proiectul ISPA - Reabilitarea colectarii, transportului, tratarii si depozitarii deseurilor solide in judetul Dambovita, care se afla in faza de executie lucrari. Colectare si transport Conform datelor prezentate in Capitolul 2 Situatia existenta, in prezent, doar 60% din populatia judetului, respectiv 329.725 locuitori, este deservita de servicii de salubritate. Obiectivul privind colectarea deseurilor prevede ca in anul 2009 cca. 85 % din populatia mediului rural sa fie deservita de servicii de salubritate. In tabelul de mai jos se prezinta numarul populatiei nou deservite cu servicii de salubritate prin proiectul identificat la nivelul judetului care are deja finantare asigurata la nivelul anului 2007.
Tabel 0-1 Populatie nou deservita de servicii de salubritate prin proiecte
Judet
Populatie nedeservita in prezent 205.755
Populatie nou deservita prin proiecte ISPA 205.755
Dambovita
Colectarea selectiva a deseurilor municipale Colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje Pentru stabilirea populatiei care trebuie sa colecteze selectiv in vederea atingerii tintelor s-a tinut seama de urmatoarele: cantitatile totale necesare a fi valorificate/reciclate pentru atingerea tintelor, distributia intre sectorul industrial/comercial si populatie a cantitatilor generate din fiecare tip de materilal de ambalare; obligatia legala a operatorilor economici (industrie, comert, insitutii) de a asigura reciclarea/valorificarea intregii cantitati de deseuri de ambalaje generate (art. 20 al HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu modificarile ulterioare). In calcul s-a considerat ca pentru hartie si 92
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia carton, plastic, sticla si metale 95 % din cantitatea generata este predata in vederea reciclarii. diferenta pana la cantitatea necesara pentru atingerea tintelor se va colecta selectiv de la populatie; colectarea deseurilor de hartie si carton de la populatie se va face separat (individual, la puncte de colectare sau prin predare la centre de colectare) pentru a asigura cerintele minime de calitate impuse de reciclatori. Datorita programului ISPA care prevede amplasarea in zonele rurale de containere pentru colectarea in amestec a deseurilor menajere, capacitatea de precolectare si sortare estimata a fost suplimentata corespunzator.
In vederea atingerii tintelor de reciclare a deseurilor de ambalaje: in anul 2008 - peste 43 % din populatia judetului trebuie sa colecteze selectiv deseurile de hartie si carton fie individual, fie prin puncte sau centre de colectare.; in anul 2011 circa 59 % din populatia judetului trebuie sa colecteze selectiv deseurile de hartie si carton fie individual, fie prin puncte sau centre de colectare. in anul 2013 circa 70 % din populatia judetului trebuie sa colecteze selectiv deseurile de hartie si carton fie individual, fie prin puncte sau centre de colectare.
Colectarea selectiva a deseurilor biodegradabile In vederea atingerii tintelor referitoare la deseurile biodegradabile municipale se vor lua urmatoarele masuri prioritare: colectarea separata a deseurile verzi din parcuri, gradini, si piete in vederea compostarii; colectarea separata a deseurilor organice rezultate de la restaurante, cantine, supermarketuri in vederea compostarii sau utilizarii ca hrana pentru animale; promovarea compostarii individuale in gospodarii si/sau pe platforme in mediul rural. Odata cu realizarea statiilor de compostare prin sistemele integrate de gestionare a deseurilor, la nivelul judetului se va realiza si colectarea selectiva a deseurilor biodegradabile.
Tratare si valorificare Tratarea si valorificarea deseurilor de ambalaje

Cunoscand populatia care trebuie sa colecteze selectiv in vederea atingerii tintelor privind deseurile de ambalaje si tinand seama de obligatia legala a operatorilor economici (industrie, comert, institutii) de a asigura reciclarea/valorificarea intregii cantitati de deseuri de ambalaje generate a fost determinata cantitatea de deseuri de ambalaje ce urmeaza a fi colectata in vederea reciclarii. S-a considerat ca pentru hartie si carton, plastic, sticla si metale 95 % din cantitatea generata de industrie, comert si institutii este predata in vederea reciclarii, iar in ceea ce priveste lemnul, se va recicla o cantitate care sa asigure atingerea tintelor, restul cantitatii fiind valorificata energetic.
93

Tabel 0-2 Cantitati de deseuri de ambalaje colectate selectiv de la populatie si industrie, comert si institutii in vederea reciclarii
2008 Hartie si carton Plastic Sticla Metale Lemn Total 2009 Cantitate (tone) 2010 2011 2012 2013 2014
4589 1034 2261 1459 272

9615
5484 1207 2873 1778 374

11716
6188 1479 3493 2097 524

13781
6858 1774 4001 2477 688

15798
7390 2096 4726 2674 737

17623
7959 2689 5514 2883 961

20006
8038 2716 5569 2912 971

20206
Capacitatile de reciclare estimate a fi necesare sunt urmatoarele: hartie si carton: 4600 t in anul 2008 - 8000 t in anul 2013; plastic: 1100 t in anul 2008 - 3000 t in anul 2013; sticla: 2500 t in anul 2008 - 6000 t in anul 2013; metale: 1500 t in anul 2008 - 3000 t in anul 2013 . La nivelul judetului trebuie sa se asigure si capacitatile de sortare necesare pentru atingerea tintelor de reciclare si a celor de valorificare. In judetul Dambovita este deja planificata o statie de sortare de capaciotate 5.000 t/an, cu punere in functiune 01.01.2009. Tratarea deseurilor biodegradabile municipale Conform datelor prezentate in capitolul 4, cantitatea de deseuri biodegradabile municipale ce trebuie redusa la depozitare in anul 2010 este de circa 0 t , iar in anul 2013 de circa 17434 t. Deseurile verzi din gradini, parcuri si piete vor fi colectate selectiv si compostate, pentru acestea estimandu-se o cantitate de 2500 t in anul 2010 si 13000 t in anul 2013.Pproiectul ISPA prevede o statie de compostare, cu o capacitate 5.000 t/an, cu punere in functiune in anul 2009. Pentru anul 2010 se estimeaza a se realiza o reducere la depozitare a cantitatii de deseuri biodegradabile cu 5000 tone, prin colectarea separata a acestora si compostarea lor in statia de compost prevazuta prin proiectul ISPA. Pentru anul 2013, in plus fata de anul 2010, se estimeaza o crestere a cantitatii de deseuri biodegradabile colectate selectiv in vederea compostarii. Intrucat cantitatea ce trebuie redusa la depozitare este mare, fata de capacitatea statiei de compostare existenta, se prevede necesitatea extinderii capacitatii de compostare printr-o noua investitie in cadrul depozitului ecologic Titu, de cca 13000 tone/an.
Eliminare La nivelul judetului exista in prezent un numar de 6 depozite urbane neconforme, care urmeaza sa-si sisteze activitatea conform HG 349/2005, la data de 31.12.2008. Prin proiectelul ISPA la nivelul judetului se vor realiza doua depozite zonale, si anume: la Aninoasa pentru partea de nord a judetului; la Titu pentru partea de sud a judetului, cu punere in functiune la data de 01.01.2009. 94
Harta depozite situatia existenta
95
96
97
8.8. EVALUAREA COSTURILOR

Fundamentarea costurilor Introducere Costurile propuse pentru investiiile asociate serviciilor de gestionare a deeurilor au fost extrase din mai multe surse. Stabilirea costurilor are foarte mare legtur cu experiena acumulat n cadrul proiectului in curs de implementare n Dambovita. Trebuie menionat c exist totui o rezerv destul de mare n ceea ce privete nivelul exact al costurilor asociate investiiilor propuse. Din acest motiv nu este posibil s se realizeze estimri ale costurilor n funcie de condiiile amplasamentului (condiiile specifice ale amplasamentului pot avea un impact semnificativ asupra costurilor de investiii, mai ales asupra investiiilor pentru depozitele de deeuri, transportului etc.). Costurile de operare sunt i ele influenate de locaiile i amplasamentul noilor faciliti. n etapa prezent a procesului de planificare, costurile pentru investiii se bazeaz pe media total a costurilor diverselor instalaii i a diferitelor tipuri de echipamente ce vor fi achiziionate. Pentru estimarea costurilor au fost utilizate mai multe rapoarte i studii care ofer informaii recente cu privire la sectorul gestiunii deeurilor din Judetul Dambovita, din care menionm urmtoarele: Memorandul de Finanare a ISPA ntre UE i Romnia, pentru programele de gestionare a deeurilor Dmbovia; Analiza Cost Beneficiu intocmita pentru propunerea de amendare a Memorandumului de Finantare pentru noul sistem de colectare in mediul rural. Programul total de investiii in domeniul gestiunii deseurilor in judetul Dambovita se ridic la investiii de 26 milioane EURO distribuite ntre anii 2007 i 2010.
98
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia Investiiile ce sunt incluse n Msura ISPA Judeul Dmbovia aa cum se prevede n Adendumul la Memorandumul Financiar constau din:
Indicator Fizic
Unitate de msur (ex. m , l, m, n )

3 o
Volum
Achiziie de: 120 l euro-co 1.1m euro-containere 10 m containere pentru zonele rurale 10 m camion transport containere Camion pentru mturat strada Camion pentru colectarea i compactarea Echipament mobil Construirea a dou depozite controlate cu: Incintele depozitelor Cldiri administrative Sistem de tratare a apelor filtrate Staie de splare Adpost pentru echipamentul mobil Echipament de monitorizare i de laborator Echipament de cntrire Instalaie de sortare (5000 t/an) n Aninoasa Instalaie de compostare (5000 t/an) n Aninoasa Atelier de ntreinere n Aninoasa Atelier de ntreinere n Titu Construirea altor instalaii de management al deeurilor Puncte de pre-colectare pentru deeuri menajere urbane Puncte de pre-colectare pentru deeurile stradale Punct de depozitare a deeurilor organice Spaiu de depozitare pentru containerele libere i d eeuri voluminoase nchiderea depozitelor necontrolate nchiderea spaiilor de descrcare mai mici unitate unitate unitate unitate unitate unitate 1300 65 0 6 6 77 ha unitate unitate unitate unitate unitate unitate unitate unitate unitate unitate 19.5 2 2 2 2 2 2 1 1 2 1
3 3 3
bucat bucat bucat bucat bucat bucat bucat
115517 4550 84 2 8 18 0
Detalierea programului de investiii pe ani este prezentat n urmtorul tabel:
99

Program de investiii Sume n Euro nchiderea depozitelor existente Lucrri principale Instalaii i echipamente Managementul deeurilor integrate Lucrri principale Instalaii i echipamente Deschiderea primei staii Lucrri principale Instalaii i echipamente Pregtirea zonei 1,639,258 1,304,148 335,110 14,923,651 5,273,335 9,650,315 3,600,000 3,600,000 34,100 450,419 450,419 7,186,234 3,691,335 3,494,899 2,700,000 2,700,000 34,100 1,188,840 853,730 335,110 7,737,417 1,582,001 6,155,416 900,000 900,000 Total 2006 2007 2008 2009
Asisten tehnic i supravegherea lucrrilor
3,107,591
1,468,958
669,316
669,316
300,000
Cheltuieli neprevzute
2,589,400
1,294,700
1,294,700
Investiia total
25,894,000
1,468,958
12,334,769
11,790,273
300,000
Nivelurile de cuprindere propuse, frecvenele de colectare, volumul de deeuri generat i practicile de lucru implic utilizarea a aproximativ 59 de vehicule de colectare. Dintre acestea 18 vor fi achiziionate ca parte a proiectului ISPA. Celelalte 41 de vehicule vor trebui achiziionate de ctre operatorul care va fi ales in cadrul componentei de Parteneriat Public Privat. Opiunile includ: o Leasing: aceast opiune va avea un cost iniial mai mic pentru operator. Totui, operatorul va trebui s plteasc o tax de leasing care va crete costurile totale. Taxa de leasing va reflecta costurile investiiei i necesarul de venit al capitalului. o Achiziia: costurile de achiziie a 41 de vehicule este de 4,9 milioane Euro. Poate fi necesar plata unor creane.
n analiz am luat n calcul contractarea unui mprumut de 4.9 milioane Euro. Pentru aceast analiz au fost luate n calcul urmtoarele ipoteze: 1. Cantitatea facturat: Datele introduse sunt n conformitate cu Strategia judeean i regional de management integrat al deeurilor solide care face parte din Strategia naional de management integrat al deeurilor solide.
100

Evoluia cantitii facturate este prezentat n tabelele urmtoare: Cantitatea colectat de deeuri solide Tone per an Deeuri menajere De la populaie De la companii comerciale Deeuri verzi Deeuri stradale Reziduuri lichide Colectare selectiv Deeuri provenind din construcii Total 112,550 121,767 131,069 139,928 140,772 141,622 142,478 143,338 82,375 30,175 1,697 14,113 1,871 31,672 9,684 91,351 100,409 109,023 109,620 110,221 110,825 111,432 30,416 1,711 14,226 1,886 34,206 9,761 30,660 1,724 14,226 1,886 34,206 9,840 30,905 1,738 14,226 1,886 34,206 9,918 31,152 1,752 14,226 1,886 34,206 9,998 31,401 1,766 14,226 1,886 34,206 10,078 31,653 31,906 1,780 1,794 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
14,226 14,226 1,886 1,886
34,206 34,206 10,158 10,239
171,587 183,557 192,950 201,902 202,840 203,784 204,734 205,690
Evoluia cantitilor reciclate este prezentat n tabelul urmtor: Cantitatea de deeuri reciclate Tone per an Hrtie Plastic Sticl Metal Total 2,029 382 982 767 4,159 2,254 424 1,091 852 4,621 2,709 529 1,427 1,090 5,754 3,164 634 1,762 1,327 6,888 3,619 739 2,098 1,565 8,021 4,094 1,003 2,533 1,858 9,488 4,569 1,267 2,967 2,151 10,954 2,029 382 982 767 4,159 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Cantiti de deeuri din noul depozit controlat Tone per an n funcie de greutate Total
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
t/an -
t/an -
t/an -
t/an -
t/an
t/an
t/an
t/an
- 176,115 182,110 180,093
n funcie de volumul deeurilor aduse n depozit Total
m3/an -
m3/an -
m3/an -
m3/an -
m3/an
m3/an
m3/an
m3/an
- 176,115 182,110 180,093
101
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia 2. Costurile de exploatare

Evoluia costurilor de exploatare este prezentat n urmtorul tabel: Evoluia costurilor de funcionare (creterea n termeni reali n Euro) Creterea costurilor cu energia n termeni reali (n Euro) Creterea costurilor cu combustibilul n termeni reali (n Euro) Creterea costurilor cu personalul n termeni reali (n Euro) Creterea costurilor de ntreinere n termeni reali (n Euro) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
9.9% 9.9% 10.2% 6.7%
8.7% 8.7% 9.2% 6.1%
7.2% 7.2% 8.7% 5.1%
3.5% 3.5% 6.1% 3.0%
3.0% 3.0% 5.6% 2.5%
2.5% 2.5% 4.0% 2.0%
2.5% 2.5% 4.0% 2.0%
2.5% 2.5% 4.0% 2.0%
Analiza tarifelor Calcularea taxei de depozitare i tarifele pentru transportul i colectarea deeurilor se bazeaz pe principiul recuperrii integrale a costurilor (cash flow-ului) i a principiului poluatorul pltete. Calcularea tarifelor pentru deeuri este repartizat pe urmtoarele articole: Tariful pentru colectare i transport Taxa de depozitare Tariful pentru colectare i transport Tariful pentru colectare i transport a fost calculat lund n considerare urmtoarele elemente: Costurile de exploatare pentru colectare i transport; Costurile de amortizare; Cantitile colectate; Structura componentei de tarife adiionale pentru colectarea i transportul n zonele urbane este prezentat mai jos:
Colectarea i transportul Costuri de operare Costuri cu combustibilul Costurile de personal Mii Euro Mii Euro 968 1,028 329 16 158 1,002 1,090 349 16 163 1,032 1,151 368 17 167 1,058 1,197 383 17 170 1,085 1,246 398 18 174 1,113 1,296 415 18 177 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Impozite aferente costuri- Mii Euro lor de personal Costurile cu energia Costurile de ntreinere Mii Euro Mii Euro
102

Alte costuri Total Mii Euro Mii Euro 853 3,351 887 3,507 919 3,654 944 3,771 971 3,891 997 4,016
Deprecierea
Mii Euro
1,229
246
246
614
246
246
Venituri din reciclare
Mii Euro
571
695
820
1,029
1,242
1,305
Total elemente pentru tarifare
4,008
3,058
3,079
3,356
2,895
2,957
Cantitatea colectat Deeuri solide tone 131,069 139,928 140,772 141,622 142,478 143,338
Tax adiional pentru colectare per ton
Euro/t
30.58
21.85
21.87
23.70
20.32
20.63
Taxa de depozitare Taxa de depozitare a fost calculat lund n considerare urmtoarele elemente: o o Costurile de exploatare pentru utilajele de depozitare; Amortizare;
o Cantitile de deeuri solide; Structura taxelor de depozitare este prezentat n tabelul urmtor:
Tax depozitare Costuri de operare Costuri cu combustibilul Costurile de personal Mii Euro Mii Euro
2009
2010
2011
2012
2013
2014
207 507 162 149 232 733 1,991
214 538 172 155 239 763 2,081
220 568 182 159 245 790 2,165
226 591 189 163 250 812 2,231
232 615 197 167 255 834 2,300
237 640 205 172 260 857 2,372
Impozite aferente costurilor de personal Mii Euro Costurile cu energia Costurile de ntreinere Alte costuri Total Mii Euro Mii Euro Mii Euro Mii Euro
Deprecierea
Mii Euro
279
279
279
279
519
519
Total elemente pentru tarifare
Mii Euro
2,270
2,360
2,443
2,510
2,819
2,890
103

Tax depozitare 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Cantitatea primit pentru depozitare i tratare
mii t
176,115 182,110 180,093 176,452 172,818 172,572
Cantitatea colectat
mii t
131,069 139,928 140,772 141,622 142,478 143,338
Tax de depozitare pentru cantitatea primit pentru depozitare i tratare Media Euro/t 12.9 13.0 13.6 14.2 16.3 16.7
Tax de depozitare calculat pe cantitatea colectat Media Euro/t 17.3 16.9 17.4 17.7 19.8 20.2
n modelul financiar, structura tarifelor este calculat anual pentru perioada 2009-2035.
Tariful pentru deeuri Tariful pentru deeuri este format din tariful pentru colectare i transport i taxa de depozitare. Taxa de depozitare ar trebui s genereze suficiente resurse (cash flow) pentru a acoperi co sturile normale de exploatare, rambursarea creanelor contractate pentru cofinanar ea mprumuturilor i creanelor contractate pentru mprumuturi viitore i venitul capitalului privat pentru investiii viitoare. Tariful pentru deeuri este utilizat n analiza privind accesibilitatea pentru a calcula factura medie pentru deeuri solide pentru gospodrii.
Analiza privind accesibilitatea Informaii generale Judeul Dmbovia este localizat n partea central-sudic a Romniei i are o suprafa total de 4.054 km2, reprezentnd 1,7% din teritoriul Romniei. Formele de relief sunt variate: cmpie (100-150 m altitudine) n partea de sud i muni n partea de nord (2,505 m). Judeul are un potenial turistic ridicat datorit zonelor istorice i a munilor situai n partea de nord. Jud eul este traversat de trei ruri importante: Dmbovia, Ialomia i Arge, dintre care ultimele dou reprezint principalele surse de ap ale municipiului Bucureti.
Evoluia estimat a veniturilor gospodriilor
Statutul veniturilor medii pe gospodrie la nivel naional este prezentat n tabelul urmtor:
104
Venituri gospodrii
Sume n RON
2006
Trimestru 1 Trimestru 2 Trimestru 3 Trimestru 4*
Media 1,373.5 1,566.7 1,121.1
Venituri medii gospodrie Zona urban Zona rural
1,312.4 1,507.1 1,057.2
1,380.4 1,572.5 1,131.6
1,371.1 1,560.0 1,123.6
1,430.3 1,627.3 1,172.1
Sursa: institutul Naional de Statistic, "Venituri i cheltuieli ale populaiei " , semestrul 3 2006, Bucureti, 2007 *Estimare
Pentru a calcula venitul disponibil, sumele pltite din bugetul gospodriei ca impozite, taxe i ale articole similare sunt prezentate n tabelul urmtor:
Impozite, taxe i alte contribuii

Sume n RON
2006
Trimestru 1 Trimestru 2 Trimestru 3 Trimestru 4
Media 175.8 256.0 70.9
162.8 237.8 64.5
174.4 252.5 73.3
179.1 261.3 71.4
186.8 272.5 74.5
Sursa: institutul Naional de Statistic, "Venituri i cheltuieli ale populaiei ", semestrul 3 2006, Bucureti, 2007
Venitul mediu disponibil al gospodriei a fost calculat la nivelul lui 2004 prin scderea din veniturile totale ale gospodriei a impozitelor, taxelor i a contribuiilor similare. Venituril e totale disponibile pe gospodrie sunt prezentate n tabelul urmtor:
Venit disponibil mediu gospodrie

Sume n RON
2006
1,198 1,311 1,050
Veniturile calculate n tabelul de mai sus sunt venituri medii pe gospodrie la nivel naional. Estimrile la nivel naional vor fi ajustate cu diferena dintre salariul mediu la nivel naional i salariul mediu din Judeul Dmbovia. Factorul de ajustare este 91,9% Pentru zonele urbane am utilizat veniturile medii ale gospodriilor din mediul urban, n timp ce pentru comune am utilizat veniturile medii ale gospodriilor din mediul rural. Numrul de persoane per gospodrie utilizat n analiz este prezentat n tabelul urmtor: 105
Zona urban Zona rural
2.84 3.01
Sursa: institutul Naional de Statistic, "Venituri i cheltuieli ale populaiei ", semestrul 3 2006, Bucureti, 2007.
Urmtorul tabel prezint evoluia veniturilor gospodriei n conformitate cu scenariul macr oeconomic pentru urmtorii 4 ani:
Tabel: Evoluia venitului mediu lunar n judeul Dambovia Venituri gospodrii 2006 2007 Sume n Euro reali Zona urban Zona rural 342 274 376 302
2008
2009
2010
411 330
447 358
474 380
Studiul de accesibilitate Accesibilitatea este o funcie att a preului serviciului, ct i a abilitii gospodriei de a plti pentru acest serviciu. Astfel, preul deeurilor solide poate devenii mult mai accesibil prin reducerea costului serviciului, prin creterea abilitii utilizatorilor de a plti sau ambele. O distincie hotrtoare, atunci cnd ne referim la accesibilitate, este diferena dintre predispoziia de a plti i posibilitatea de a plti. Predispoziia de a plti reflect preferina consumatorilor cu privire la achiziionarea unei cantiti dintr-un bun sau serviciu raportat la pre. La un anumit moment dac sunt disponibile i alte alternative, clienii s-ar putea s nu fie dispui s plteasc contribuii mai mari pentru utilitatea respectiv. Posibilitatea de a plti accentueaz nu disponibilitatea clienilor de a plti pentru serviciu, ci dac clienii pot plti pentru serviciu. Posibilitatea de a plti este n primul rnd o funcie a venitului n relaie cu costul vieii, care la rndul su este o funcie a angajrii. Valoarea facturii lunare este influenat n cazul nostru de urmtorii factori: Evoluia cantitilor facturate. Previziunea cu privire la evoluia cantitilor facturate a fost prezentat n zona de ipoteze a raportului. Evoluia cantitilor facturate individual pentru fiecare categorie a entitilor analizate este prezentat n urmtorul tabel (kg/persoan/zi):
Deeuri menajere per locuitor/zi Cantiti facturate Urban (populaie) Rural (populaie) 0.914 0.406 0.922 0.410 0.929 0.413 0.937 0.416 0.944 0.420 0.952 0.423 0.959 0.426 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Evoluia tarifelor. Pentru evoluia tarifelor am considerat urmtoarele elemente: o o 106 Colectarea i transportul aa cum a rezultat din analiza tarifelor; Tariful de depozitare aa cum rezult din analiza tarifului;
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia o Impactul investiiilor viitoare ale sectorului privat (operatori); Toate aceste elemente au determinat nivelul facturii pltite de ctre locuitori. Pentru analiza de accesibilitate vom utiliza o limitare a meninerii coeficientului de accesibilit ate sub 1.5%. Studiul detaliat de accesibilitate pentru primul an al analizei este prezentat n tabelul urmtor. Modelul financiar a calculat coeficientul de accesibilitate pentru ntreaga perioad a previziunii (2009-2035).
Analiza accesibilitii Venituri medii gospodrie Zona urban Zona rural Euro/lun Euro/ lun
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
447 358
474 380
501 401
521 417
542 434
564 452
581 465
Cantiti facturate Urban (populaie) Rural (populaie) kg/persoan/zi kg/ persoan/zi 0.914 0.406 0.922 0.410 0.929 0.413 0.937 0.416 0.944 0.420 0.952 0.423 0.959 0.426
Numr de persoane per gospodrie Zona urban Zona rural 2.841 3.014 2.841 3.014 2.841 3.014 2.841 3.014 2.841 3.014 2.841 3.014 2.841 3.014
Factura lunar medie pentru colectare Zona urban Zona rural Euro/hh/lun Euro/hh/ lun 2.88 1.36 2.07 0.98 2.09 0.99 2.28 1.08 1.97 0.93 2.02 0.95 2.05 0.97
Factura lunar medie pentru depozitare Zona urban Zona rural Euro/hh/ lun Euro/hh/ lun 1.63 0.77 1.60 0.75 1.66 0.78 1.71 0.80 1.92 0.91 1.97 0.93 2.01 0.95
Achiziii suplimentare de vehicule Zona urban Zona rural Euro/hh/ lun Euro/hh/ lun 1.00 1.06 2.32 2.46 2.26 2.39 2.19 2.33 2.13 2.26 2.06 2.19 2.00 2.12
Factur total pentru
107

Analiza accesibilitii deeuri solide Zona urban Zona rural Euro/hh/ lun Euro/hh/ lun 5.51 3.19 5.99 4.19 6.00 4.16 6.18 4.21 6.02 4.09 6.05 4.07 6.06 4.03 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Coeficientul de accesibilitate Zona urban Zona rural % % 1.23% 1.26% 1.20% 1.19% 1.11% 1.07% 1.04% 0.89% 1.10% 1.04% 1.01% 0.94% 0.90% 0.87%
Nivelurile coeficienilor de accesibilitate sunt rezonabile i accesibile pentru locuitorii din Judeul Dmbovia. Atunci cnd sunt stabilite niveluri mai mari ale tarifului trebuie s lum n consideraie de asemenea i situaia altor servicii municipale. De asemenea trebuie s lum n considerare atunci cnd facem analiz c n Municipiul Trgovite tariful pentru ap i canalizare este mai mare (limita de accesibilitate n jur de 2%) datorit proiectului MUDP II. Cealalt zon urban va trebui s investeasc substanial n servicii de ap i canalizare n conformitate cu angajamentele Romniei cu privire la aderarea n UE care vor implica majorri importante ale tarif ului. Lund n considerare faptul c factura pentru nclzire este de asemenea marea (pe ntreg teritoriul Romniei) i c tarifele locale de transport sunt apropiate de nivelurile de accesibilitate, factura total pltit de locuitori pentru serviciile publice este deasupra limitei normale de accesibilitate. Datorit acestui fapt, o cretere suplimentar a tarifelor pentru deeuri solide va reprezenta o presiune mare asupra locuitorilor atrgnd coeficieni mici de colectare pentru factura de deeuri solide, dar i pentru alte servicii. Lund n considerare acest fapt, consid erm c nivelurile coeficientului de accesibilitate sunt la nivel maxim n Judeul Dmbovia.
108
9. Masuri de implementare
Pentru implementarea unui plan judetean de gestionare a deseurilor sunt necesare de o serie de masuri. Fiecare obiectiv prevazut in plan trebuie sa fie sustinut de una sau mai multe masuri specifice. In cele ce urmeaza sunt prezentate obiective si masurile aferente, precum si responsabilii si termenele de indeplinire a masurilor.
109

Domeniu 1.Dezvoltarea unei politici judetene Obiective principale 1.1. Dezvoltarea cadrului legislativ si organizatoric necesar implementarii unui sistem integrat de management al deseurilor. Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul) 1.1.6. Incurajarea autoritatilor locale si a celor judetene de a elabora impreuna cu sectorul privat o strategie comuna in vederea organizarii managementului integrat pe tot lantul, de la colectare, colectare selectiva, tratare si pana la eliminarea finala (Parteneriate Public Private) Masuri pentru implementare -Luarea deciziilor pe baza consultarilor de jos in sus si de sus in jos prin: Organizarea de mese rotunde cu toti factorii implicati la nivel judetean si local in vederea dezvoltarii acestei strategii comune cu sectorul privat. Termene Proces continuu revizuiri periodice Responsabilitati APM Consiliul judetean, Consilii locale
cu
1.1.7. Constientizarea factorilor de decizie si a populatiei ca un management calificat al deseurilor este de cea mai mare importanta pentru sanatatea populatiei (protejarea soului, apei si apei freatice) 1.2. Cresterea importantei aplicarii efective a legislatiei privind managementul deseurilor 1.2.1. Cresterea importantei aplicarii legislatiei si a controlului la nivelul autoritatilor de mediu care au responsabilitati in managementul deseurilor.
-APM trebuie sa angajeze personal calificat pe probleme specifice de deseuri si in special ingineri constructori specializati pentru un control mai eficient al depozitelor de deseuri. -Asigurarea procedurilor si resurselor necesare pentru implementarea si controlul implementarii legislatiei in domeniul deseurilor -Elaborarea si efectuarea unor programe de inspectie
Incepand cu 2008
APM
Proces continuu
Garda de Mediu, APM Consiliul judetean (CJ), Consilii
110

Domeniu Obiective principale Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul) 1.2.2. Intarirea cooperarii intre institutii in vederea aplicarii legislatiei Masuri pentru implementare -Clarificarea responsabilitatilor fiecarei autoritati implicate atat in implementarea, cat si in monitorizarea si controlul managementului deseurilor la toate nivelele. -Imbunatatirea si intarirea cooperarii intre Consiliul Judetean, Consilii locale, APM, Garda de Mediu in vederea controlului si monitorizarii continue a respectarii legislatiei. -Imbunatatirea si intarirea cooperarii intre autoritatile de mediu si autoritatile judetene/ locale in vederea implementarii corecte a masurilor. 1.2.3. Cresterea eficientei structurilor institutionale la nivel judetean/ local, printr-o definire clara a responsabilitatilor -Stabilirea si definirea clara a circuitelor informationale si de decizie. -Clarificarea responsabilitatilor fiecarei autoritati implicate in managementul deseurilor la toate nivelele. -Privatizarea a minimun 70% din serviciile de management al deseurilor -Imbunatatirea conditiilor de munca in procesul de colectare, colectare selectiva, sortare si tratare a deseurilor Definirea clara a atributiilor si responsabilitatilor si asumarea responsabilitatii la toate nivelele pe baza principiului subsidiaritatii Proces continuu APM, CJ,CL Termene Responsabilitati locale (CL)
1.3. Cresterea eficientei de aplicare a legislatiei in domeniul
1.2.4. Incurajarea activitatilor de management al deseurilor, paralel cu intarirea controlului agentilor economici implicati in colectare, sortare, operarea depozitelor de deseuri,. Incercarea de integrare a colectarii informale facute de rromi, intr-un sistem de supervizare 1.3.1.Informarea intensiva a tuturor factorilor interesati/ implicati referitor la legislatia de protectie a mediului, in general si la cea referitoare la deseuri
Proces continuu
Proces continuu
Consiliul Judetean/ Consilii Locale, operatori economici APM, Garda de Mediu
111

Domeniu Obiective principale managementului deseurilor Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul) 1.3.2. Cresterea importantei activitatilor de monitorizare si control efectuate de autoritatile competente ca APM-uri, Garda de Mediu in concordanta cu responsabilitatile acestora. Masuri pentru implementare -Monitorizarea periodica si verificarea implementarii prevederilor legislative la agentii economici generatori de deseuri -Implementarea si extinderea monitorizarii on-line (cu transmiterea datelor direct la autoritatile de mediu) a agentilor economici cu impact semnificativ asupra mediului -Analiza eficientei structurilor de protectia mediului si evitarea suprapunerii de atributii si responsabilitati prin stabilirea unei diagrame de responsabilitati si a unor mecanisme de cooperare functionale. Termene Responsabilitati
2. Aspecte institutionale si organizatorice
3. Resurse umane
2.1 Dezvoltarea institutiilor judetene si locale si organizarea structurilor institutionale in vederea conformarii cu cerintele nationale 3.1. Asigurarea necesarului de resurse umane ca numar si pregatire profesionala
2.1.1 Crearea de conditii pentru o structura institutionala mai eficienta in ceea ce piveste aspectele de management al deseurilor.
Proces continuu
APM, Garda de Mediu
3.1.1. Asigurarea de personal suficient si bine instruit, care sa dispuna de logistica necesara la toate nivelele judetean, local - atat in sectorul public cat si in cel privat.
-Elaborarea de programe de instruire pentru personalul implicat din APM-uri in domeniile: juridic, controlul tehnic al facilitatilor, colectarea, inregistrarea, analiza si validarea datelor, probleme administrative si probleme de ofertare si licitatii in cooperare cu municipalitatile implicate -Pregatirea de cursuri de instruire tematice pentru personalul implicat din: APM-uri, Consiliile Judetene, Consiliile locale si primarii, Companiile de salubritate si agenti economici implicati in activitati de gestionare deseuri -Asigurarea logisticii si echipamentelor necesare la toate nivelele si in toate sectoarele, atat in cel public cat si in cel privat
Incepand cu 2008
APM, Garda de Mediu, Consiliul Judetean/ Consilii Locale, sectorul privat, asociatii profesionale
112

Domeniu 4. Finantarea sectorului de management al deseurilor Obiective principale 4.1. Stabilirea si utilizarea sistemelor si mecanismelor economicofinanciare si a celor de management al deseurilor, pe baza principiilor poluatorul plateste si a principiului subsidiaritatii. Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul) 4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de management al deseurilor care sa cuprinda toate etapele de la colectare, transport, valorificare, reciclare, tratare si pana la eliminare finala. Masuri pentru implementare -Initierea unor sesiuni de finantare pe fluxuri de deseuri de catre Administratia Fondului pentru Mediu. -Incurajarea dezvoltarii agentilor economici implicati pe lantul de colectare, colectare selectiva, transport, tratare si valorificare, pentru diverse fluxuri de deseuri prin utilizarea unor scheme de finantare puse la dispozitie de AFM si de agentii economici responsabili de indeplinirea tintelor. -Pregatirea si organizarea de instruiri tematice privind oportunitatile de finantare pentru managementul deseurilor. - Pregatirea unei liste de investitii prioritare adaptata nevoilor regiunii in stransa corelare cu cele necesare la nivel judetean si local. -Alocarea anuala de resurse financiare necesare pentru: Conceperea si elaborarea de aplicatii de proiecte eligibile adaptate cerintelor divesilor donori; elaborarea de studii de fezabilitate aferente investitiilor prioritare. finantarea si/sau co-finantarea investitiilor. Termene Proces continuu Responsabilitati AFM, Consiliul judetean/ Consilii Locale, sectorul privat, asociatii profesionale
4.1.2. Optimizarea accesarii tuturor fondurilor disponibile la nivel national si international pentru investitii ( fondul pentru mediu, fonduri private, fonduri structurale si altele)
Proces continuu
APM, Consiliul Judetean/ Consilii Locale, sectorul privat, asociatii profesionale
113

Domeniu Obiective principale Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul) 4.1.3. Imbunatatirea managementului deseurilor si dezvoltarea de mecanisme economico-financiare care sa permita organizarea unui management integrat bazat pe taxe suportabile pentru cetateni si care sa poata acoperi costurile de colectare, tratare si depozitare controlata efectuate intr-o maniera profesionista Masuri pentru implementare -Implementarea si optimizarea unui management integrat al deseurilor pentru toate tipurile de asezari umane. -Calcularea taxelor si tarifelor aferente gestionarii deseurilor in asa fel incat sa acopere costurile tuturor operatiilor de la colectare, colectare selectiva, transport, tratare, valorificare, eliminare, inchidere depozite, monitorizare post-inchidere. -Initierea de proiecte pilot de tipul: colectare selectiva la sursa scaderea taxelor platesti cat arunci, in care plata sa fie proportionala cu cantitatea de deseuri generate, sau implementarea altor tipuri de proiecte de optimizare -Facilitarea comunicarii intre toti responsabilii implicati pe lantul de colectare, tratare, valorificare, eliminare finala. -Organizarea de mese rotunde pentru schimburi de experiente in managementul fluxrilor de deseuri nominalizate si implementarea mecanismelor financiare si economice necesare colectarii selective. -Organizarea periodica de grupuri de lucru formate din specialisti in domeniu care sa ofere factorilor de decizie idei si scheme practice pentru implementarea corespunzatoare a colectarii si colectarii selective (amplasarea punctelor de coelctare/ colectare selectiva, tipul si volumul containerelor/ pubelelor, etc.).. Termene Termen limita: 2008 cu preocupare permanenta Responsabilitati Consiliul Judetean/ Consilii Locale, sectorul privat, asociatii profesionale
4.1.4.Incurajarea utilizarii tuturor mecanismelor economico-financiare in vederea colectarii selective a bateriilor si acumulatorilor, a deseurilor periculoase menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice si electronice si a vehiculelor scoase din uz.
Termen limita: 2008 cu preocupare permanenta
4.1.5. Initierea unor grupuri de planificare la diferite nivele - local, judetean, - in vederea implementarii unor sisteme de colectare in amestec sau de colectare selectiva adaptate tipurilor de locuinte..
APM, asociatii profesionale specifice, entitati juridice care preiau responsabilit atea de la producatori/ importatori
114

Domeniu 5.Constientizarea factorilor implicati Obiective principale 5.1. Promovarea unor sisteme de informare, constientizare si motivare pentru toti factorii implicati. Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul) 5.1.1. Cresterea comunicarii intre toti factorii implicati Masuri pentru implementare -Organizarea periodica de sesiuni de informare comune cu Consiliile Judetene, Consiliile Locale , APM, referitoare la legislatie, la stadiul de implementare al PJGD-ului, la monitorizarea acestuia si masuri si actiuni corective intreprinse. -Supervizarea planurilor de comunicare si educare la toate nivelele: scoli, universitati, comunitati locale, agenti economici, asociatii de mediu. -Elaborarea de ghiduri scolare speciale pentru profesori si pentru informarea elevilor. -Se recomanda ca Biserica sa integreze in predicile sale aspecte legate de protectia mediului. Termene Proces continuu Responsabilitati APM Garda de Mediu, Consiliul judetean/ Consilii Locale, sectorul privat, asociatii profesionale, scoli, universitati, Biserica
5.1.2. Organizarea si supervizarea programelor de educatie si constientizare la toate nivelele.
Proces continuu
115

Domeniu Obiective principale Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul) 5.1.3. Utilizarea tuturor canalelor de comunicatie (mass-media, web site-uri, seminarii, evenimente) pentru informarea publicului si pentru constientizarea anumitor grupuri tinta ale populatiei (copii, tineri, adulti, varsta a treia). Masuri pentru implementare - Consiliul Judetean si APM -ul va organiza periodic conferinte de presa pentru a informa publicul despre noi reglementari in domeniu, ghiduri, stadiu de implementare al PJGD, noi puncte de precolectare/ colectare selectiva, etc. -Consiliul Judetean, Consiliile locale si APM -ul are obligatia de a informa publicul; pagina de web la capitolul managementul deseurilor va fi revizuita si completata cel putin lunar si va cuprinde cel putin: Lista tuturor actelor normative in vigoare referitoare la managementul deseurilor; Lista tuturor punctelor de colectare si colectare selectiva pentru fiecare flux de deseu; Lista cu toti agentii economici autorizati implicati in colectare, transport, reciclare, tratare, eliminare (cu adresa, telefoane, email, etc detaliat si clar specificat pe domenii de activitate) -Organizarea de sesiuni de constientizare cu marii agenti economici si municipalitati pentru promovarea auditului referitor la managementul deseurilor ca parte a procesului de planificare. Termene Proces continuu Responsabilitati APM Garda de Mediu, Consiliul judetean/ Consilii Locale, sectorul privat, asociatii profesionale, scoli, universitati
5.1.4. Promovarea auditurilor de management al deseurilor ca parte a procesului de planificare si a celui de supervizare si control. Pentru comunitati si intreprinderi mari se recomanda integrarea auditului de management al deseurilor in procedurile de planificare si control.
Proces continuu
APM Garda de Mediu, sectorul privat, asociatii profesionale,
116

Domeniu Obiective principale 5.2 Campanii publice referitoare la imbunatatirea stari de sanatate Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul) 5.2.1 Imbunatatirea informarii publicului referitor la riscurile cauzate de depozitarea salbatica a deseurilor si de poluarea apelor subterane si a solului;. Masuri pentru implementare -Organizarea de sesiuni publice la toate nivelele care sa informeze asupra riscurilor cauzate de aruncarea salbatica a deseurilor. -Initierea unei locatii speciale pe site-urile de web ale Consiliului Judetean, Consiliile locale si APM -ul care sa informeze publicul despre riscurile si inconvenientele asociate depozitarii salbatice poze cu exemple negative si pozitive. - Utilizarea tuturor metodelor si canalelor specifice de informare si educare adecvate grupurilor tinta (web site-uri, mass-media, brosuri, afise, etc.) Termene Proces continuu Responsabilitati APM Consiliul Judetean/ Consilii Locale, , asociatii profesionale, scoli, universitati
117

Domeniu 6.Colectarea si raportarea datelor si informatiilor referitoare la managementul deseurilor Obiective principale 6.1. Obtinerea de date si informatii corecte si complete, adecvate cerintelor de raportare nationala si Europeana. Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul) 6.1.1. Imbunatatirea sistemului regional/ judetean/ local de colectare, procesare si analiza a datelor si informatiilor privind managementul deseurilor, utilizand un sistem integrat si de dublu control conectat cu Garda Nationala de Mediu. Masuri pentru implementare -Introducerea metodelor standardizate de colectare, procesare, validare a datelor. -Definirea si elaborarea impreuna cu Garda de Mediu, pe baza sistemului utilizat in chestionarele statistice, a unei proceduri clare de control incrucisat al datelor referitoare la deseurile generate, gestionate. -Gasirea impreuna cu Garda de Mediu a modalitatii de a impune agentilor economici si consiliilor locale implicate in raportare sa transmita date corecte referitoare la gestionarea deseurilor. -Definirea unei structuri profesionalizate de personal in cadrul APM -ului care sa colecteze, sa analizeze, sa valideze si sa faca agregarea datelor raportate. -Obligarea agentilor economici si a altor institutii implicate in raportare de a transmite date corecte. -Operarea programului bazei de date existent la parametrii maximi de catre APMuri sub indrumarea ARPM. -Utilizarea facilitatilor IT ale programului pentru transmiterea on-line a datelor de la cele mai joase nivele posibile (agenti economici) catre cele imediat superioare APM, ARPM si ANPM. Termene Proces continuu Responsabilitati APM, Garda de Mediu, agenti economici si institutii, Consilii locale sub coordonarea ARPM
6.1.2. Imbunatatirea raportarii directe prin mijloace IT a datelor colectate la nivel judetean/ si transmiterea acestora la nivel regional respectiv la Agentia Regionala pentru Protectia Mediului utilizand intregul potential al facilitatilor moderne informatice.
Proces continuu
APM, Garda de Mediu, agenti economici si institutii, Consilii locale, sub coordonarea ARPM
118

Domeniu Obiective principale Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul) 6.1.3. Imbunatatirea sistemului de validare a datelor primite, cresterea responsabilizarii intregului personal implicat in colectarea, procesarea si validarea datelor, inclusiv a personalului Garzii de Mediu. Masuri pentru implementare -Imbunatatirea si strangerea cooperarii intre personalul IT, cel de la biroul deseuri si cel implicat in colectarea analiza si validarea datelor din APM -uri, precum si cu Garda de Mediu pentru verificarea incrucisata si validarea datelor. -Cresterea responsabilizarii personalului implicat prin stabilirea de atributii si responsabilitatti clare in procesul de colectare-raportare date si prin aplicarea de sanctiuni in cazul erorilor grosolane. -Supervizarea unor sesiuni de constientizare si instruire a agentilor economici si asociatiilor profesionale referitor la prevenirea generarii deseurilor. -Seminarii de informare referitoare la noua Strategie a Uniunii Europeane care promoveaza prevenirea si minimizarea generarii deseurilor din faza de proiect a produsului si tinand cont de ciclul de viata al acestuia. -Sugerarea catre entitatile ce preiau responsabilitatea valorificarii ambalajelor a promovarii reutilizarii anumitor tipuri de ambalaje, -Incurajarea consumatorilor sa utilizeze bunuri sau componente second-hand si reciclate. -Promovarea consumului ecologic, a cumprturilor ecologice adica pe cat posibil a cantitatilor mari, a concentratelor cu ambalaje mai putine, evitarea pungilor si obiectelor de unica folosinta. Termene Proces continuu Responsabilitati APM, Garda de Mediu, sub coordonarea ARPM
7. Prevenirea generarii deseurilor
7.1. Maximizarea prevenirii in ceea ce priveste generarea deseurilor
7.1.1. Promovarea, incurajarea si implementarea principiului prevenirii la producatori.
Proces continuu
APM Consiliul Judetean/ Consilii Locale, , asociatii profesionale, scoli, universitati, ONG-uri APM Consiliul Judetean/ Consilii Locale, , asociatii profesionale, scoli, universitati, ONG-uri
7.1.2. Incurajarea consumatorilor sa implementeze principiul prevenirii generarii deseurilor.
Proces continuu
119

Domeniu 8.Valorificarea potentialului util din deseuri Obiective principale 8.1. Utilizarea eficienta a tuturor capacitatilor tehnice si a mijloacelor economice de valorificare a deseurilor. Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul) 8.1.1. Sustinerea dezvoltarii unei piete viabile de materii prime secundare la nivel judetean si local. Masuri pentru implementare -Incurajarea intreprinderilor mici si mijlocii sa foloseasca materii prime secundare provenite din deseuri. -Biroul de deseuri impreuna cu cel de autorizari din APM vor pregati o lista cu agentii economici care utilizeaza deseurile ca materii prime secundare. Lista (continand si datele de contact pentru fiecare agent economic, va fi publicata pe site-ul APM si va fi continuu adusa la zi cu mentionarea datei de up-datare a site-ului.. -Amplasarea de puncte de colectare selectiva voluntara, stradale, cu containere inscriptionate pe tip de deseu in zonele rurale si in zonele urbane aglomerate in paralel cu constientizarea populatiei prin campanii publice (afise, pliante, mass media) privind avantajele colectarii selective a deseurilor. -Dotarea populatiei in zonele urbane cu saci, pubele, etc inscriptionate pe tip de deseu (hartie, carton, mase plastice, sticla, etc). Termene Proces continuu Responsabilitati Asociatii profesionale, universitati, sectorul de cercetare, companii private, APM, Consiliul Judetean APM Consiliul Judetean/ Consilii Locale, operatorii de salubritate
8.1.2. Reducerea cantitatilor totale de deseuri generate utilizand capacitati optime de selectare a deseurilor colectate.
Proces continuu
120

Domeniu Obiective principale 8.2. Sprijinirea dezvoltarii activitatilor de valorificare materiala si energetica. Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul) 8.2.1. Cresterea gradului de valorificare materiala (reciclare); reciclarea deseurilor menajere altele decat cele de ambalaje. Valorificarea energetica a anumitor fractii din deseurile menajere, acolo unde reciclarea nu este posibila Incercarea de a integra sectorul informal (piata gri de deseuri reciclabile) in sistemul oficial de colectare a deseurilor. Masuri pentru implementare -Introducerea de proiecte pilot de colectare selectiva a hartiei de scris, ziare, reviste si a cartoanelor in toate institutiile publice. -Organizarea de puncte de colectare selectiva a deseurilor reciclabile. -Organizarea de mese rotunde cu operatorii de salubritate, colectorii si IMM-urile ce utilizeaza deseurile ca materii secundare, in vederea facilitarii dezvoltarii pietei. -Proiectarea si planificarea unor sisteme eficiente de colectare selectiva. -Introducerea de proiecte pilot de colectare selectiva din poarta in poarta a deseurilor reciclabile, dupa un program stabilit de comun acord cu agentii de salubritate. -Utilizarea potentialului de co-incinerare a unor fractii din deseurile menajere in cuptoarele de clinker existente in regiune. -Obligativitatea consiliilor locale urbane de a extinde aria de acoperire cu servicii de salubritate acolo unde actualmente nu exista. -Obligativitatea consiliilor locale rurale de a introduce si de a extinde aria de acoperire cu servicii de salubritate acolo unde actualmente nu exista. -Consiliile locale impreuna cu operatorii de salubritate vor face periodic sesiuni de planificare a optimizarii schemelor de colectare si transport. Termene Proces continuu Responsabilitati APM Consiliul Judetean/ Consilii Locale, Operatori de salubritate
9.Colectarea transportul deseurilor
si
9.1. Asigurarea de capacitati de colectare si de sisteme de transport adaptate numarului de locuitori si cantitatilor de deseuri generate.
9.1.1 Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor municipale in mediul urban, cu atingerea unei arii de acoperire de 100%. 9.1.2 Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor municipale in mediul rural cu atingerea unei arii de acoperire de 90%. 9.1.3 Optimizarea transport. schemelor de colectare si
Termen limita: 2013
Termen limita: 2009
Proces continuu
Consilii Locale, Operatori de salubritate Consilii Locale, Operatori de salubritate Consilii Locale, Operatori de salubritate
121

Domeniu Obiective principale 9.2. Asigurarea celor mai bune optiuni de colectare si transport al deseurilor corelat cu activitatile de reciclare si depozitare finala Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul) 9.2.1 Colectarea separata a deseurilor periculoase existente in deseurile municipale. Masuri pentru implementare -Asigurarea unor puncte de precolectare a deseurilor periculoase din deseurile menajere cu preluare gratuita de la populatie. -Instalarea de placute avertizoare sau panouri de localizare in zonele cu trafic mare (statii de masini, tramvaie, intrarea in complexe comerciale) pentru indicarea punctelor de colectare selectiva a deseurilor periculoase din gospodarii. -Agentii economici mici, comerciantii si institutiile publice pot depune deseurile periculoase la aceste puncte de precolectare contra unor taxe stabilite. -Promovarea si extinderea proiectelor pilot de colectare selectiva a deseurilor reciclabile de ambalaje. -Instalarea de placute avertizoare sau panouri de localizare in zonele cu trafic mare pentru indicarea punctelor de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje. Promovarea si extinderea rapida a proiectelor pilot de colectare selectiva a deseurilor biodegradabile din piete, parcuri si gradini Termene Termen: Incepand cu 2008 Responsabilitati Consilii Locale, Operatori de salubritate
9.2.3 Implementarea si extinderea etapizata a colectarii selective a deseurilor de ambalaje de la populatie cu urmatoarele tinte:43%, 59% si 70%
43% in 2008 59% in 2010 70% in 2013
Consilii Locale, Operatori de salubritate
9.2.4 Implementarea si extinderea colectarii separate a deseurilor biodegradabile din piete, parcuri, gradini in proportie de 100%.
Incepand cu 2008
Consilii Locale, Operatori de salubritate
122

Domeniu Obiective principale Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul) 9.2.5 Implementarea si extinderea etapizata a colectarii separate a deseurilor biodegradabile din deseurile menajere de la populatie, cu urmatoarele tinte: 10%, 20% si 25% Masuri pentru implementare -Implementarea colectarii separate a deseurilor biodegradabile se va face acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnic si economic. -Realizarea de actiuni de constientizare a populatiei in zonele alese pentru implementare. -Introducerea pubelelor speciale pentru deseuri biodegradabile si a echipamentelor speciale de colectare si transport corelate cu amplasarea facilitatilor de compostare. -Utilizarea potentialului tehnologic existent pentru valorificarea, reciclarea, tratarea deseurilor. -Incurajarea construirii de capacitati noi. -Incurajarea dezvoltarii unei piete viabile de recuperare/valorificare/ reciclare/ tratare a deseurilor solide si a deseurilor periculoase provenite din deseul menajer de la populatie. -Incurajarea compostarii in spatele curtii in gospodariile taranesti mari cu gradini, livezi si animale si a compostarii pe platforme de compostare in mediul rural (proiectul ISPA existent). -Sesiuni de informare si constientizare a publicului referitor la colectarea selectiva a a compostului, si totodata a utilizarii sale ca amendament al solului. Termene 10% in 2010 20% in 2013 25% in 2016 Responsabilitati Consilii Locale, Operatori de salubritate
10. Tratarea deseurilor
10.1. Imbunatatirea tratarii deseurilor
10.1.1. Imbunatatirea tratarii deseurilor pentru: valorificare; facilitarea manipularii; diminuarea caracterului periculos; diminuarea cantitatii finale depozitate diminuarea emisiilor de la depozitele de deseuri, luand in considerare conditiile de siguranta pentru sanatatea umana si protectia mediului.
Proces continuu
Agenti economici, asociatii profesionale, APM, Consiliul Judeteane Consilii Locale Consiliul Judetean/ Consilii Locale, Operatorii de depozite de deseuri, Garda de Mediu
11. Deseuri biodegradabile
11.1. Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile ce se depoziteaza (deseuri organice menajere si deseuri organice asimilabile din comert, industrie, institutii, deseuri
11.1.1. Reducerea etapizata a cantitatii de deseuri biodegradabile cu tinte ce au ca an de referinta cantitatea de deseuri biodegradabile depozitata in 1995, dupa cum urmeaza: reducerea la 75%; reducerea la 50% reducerea la 35%
2010 2013 2016
123

Domeniu Obiective principale verzi din parcuri, gradini si piete) Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul) 11.1.2. Realizarea de investitii noi de tratare a deseurilor biodegradabile in vederea atingerii tintelor regionale. Masuri pentru implementare -Directionarea investitiilor in instalatii de compostare, incinerare, co-incinerare, stabilizare uscata urmata de valorificare, precum si alte alternative tehnice adecvate regiunii, fezabile din toate punctele de vedere, inclusiv cel economic. -Entitatile juridice care preiau responsabilitatea atingerii tintelor impreuna cu agentii economici vor dezvolta proiecte pilot de cercetare pentru re-proiectarea anumitor tipuri de ambalaje pentru a reduce cantitatea de deseuri de ambalaje Termene Incepand cu 2008 Responsabilitati Consiliul Judetean/ Consilii Locale, asociatii profesionale, operatori APM, Consiliul Judetean/ Consilii Locale, agenti economici, entitati juridice
12.Deseuri ambalaje
de
12.1. Prevenirea generarii deseurilor de ambalaje si a impactului de mediu.
12.1.1. Sprijinirea campaniilor de informare referitoare la problematica deseurilor de ambalaje.
Proces continuu
124

Domeniu Obiective principale Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul) 12.1.2 Crearea de conditii necesare pentru reutilizarea si reciclarea ambalajelor, in sensul unei bune organizari a colectarii selective. Masuri pentru implementare -Promovarea unui sistem de garanii rambursabile de tipul sistem depozit pentru ambalajele reutilizabile din sticl, sau din alte materiale, cu solicitarea elaborarii unui plan de gestiune a acestora si stabilirea de consecinte pentru nerealizarea planului. -Promovarea unui sistem de garanii rambursabile pentru containerele de transport reutilizabile i pentru europalei, aplicabil n industrie i comer. -Puncte de colectare selectiva voluntara, stradale, pe tipuri de material de ambalaj: sticla, hartiesi carton, PET, alte plastice, metal, etc. -Instalarea de placute avertizoare sau panouri de localizare in zonele cu trafic mare, pentru indicarea punctelor de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje. -Implementarea si extinderea colectarii selective a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice. Termene Responsabilitati APM, CJ/CL agenti economici, entitati juridice care preiau responsabilit atea atingerii tintelor de valorificare
12.2. Valorificarea si reciclarea deseurilor de ambalaje raportate la cantitatile de ambalaje introduse pe piata
12.2.1 Valorificare totala 34% Reciclare totala 28% din care pe tip de material: - 15% sticla - 15% hartie si carton - 15% metal 12.2.2 Valorificare totala 40% Reciclare totala 33% din care pe tip de material: - 15% sticla - 60% hartie si carton - 50% metal
Termen: 2009
-Colectariea selectiva a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice. -Implementarea si extinderea ariei de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie la 43% din populatia judetului
Termen: 2009
Agenti economici, entitati juridice care preiau responsabilit atea atingerii tintelor de valorificare
125

Domeniu Obiective principale Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul) 12.2.3 Valorificare totala 45% Reciclare totala 38% din care pe tip de material: -15% sticla - 60% hartie si carton - 50% metal 12.2.4 Valorificare totala 48% Reciclare totala 42% din care pe tip de material: - 15% sticla - 60% hartie si carton - 50% metal Masuri pentru implementare -Colectariea selectiva a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice. -Extinderea ariei de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie. -Colectariea selectiva a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice. -Implementarea si extinderea ariei de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie . -Susinerea fabricrii de produse noi din deeuri de sticl. -Colectariea selectiva a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice. -Extinderea ariei de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie pentru a acoperi 59% din populatia regiunii. -Colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice. -Extinderea ariei de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie. Termene Termen: 2009 Responsabilitati
Termen: 2010
12.2.5 Valorificare totala 53% Reciclare totala 46% din care pe tip de material: - 15% sticla - 60% hartie si carton - 50% metal -15% plastic -15% lemn 12.2.6. Valorificare totala 57% Reciclare totala 50% din care pe tip de material: - 15% sticla - 60% hartie si carton - 50% metal -15% plastic -15% lemn
Termen: 2011
Termen: 2012
Agenti economici, entitati juridice care preiau responsabilit atea atingerii tintelor de valorificare, Consilii locale
126

Domeniu Obiective principale Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul) 12.2.7 Valorificare totala 60% Reciclare totala 55% din care pe tip de material: - 60% sticla - 60% hartie si carton - 50% metal - 22,5% plastic -15% lemn 12.3.1 Organizarea de sisteme de colecare separata a deseurilor de ambalaje in vederea atingerii tintelor la termenele stabilite Masuri pentru implementare -Colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice. -Implementarea si extinderea ariei de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie la 70% din populatia judetului -Optimizarea functionarii fiecarei verigi implicate in schema de colectare, colectare selectiva, transport, reciclare, valorificare a deseurilor de ambalaje pe fiecare tip de material. Termene Termen: 2013 Responsabilitati
12.3. Crearea si optimizarea schemelor de reciclare a deseurilor de ambalaje 12.4. Crearea si optimizarea schemelor de valorificare energetica a deseurilor de ambalaje care nu pot fi reciclate. 13.1. Separarea pe fractii a deseurilor din constructii si demolari
Termen: 2013
12.4.1 Organizarea valorificarii energetice pentru aproximativ 10% din deseurile de ambalaje.
-Valorificarea energetica zonala, eventual ca si combustibil alternativ pentru cuptoarele de ciment, corelat cu punerea in functiune a instalatiilor de procesare adecvate.
Termen limita: 2022 cu preocupari incepand din 2008
Agenti economici responsabilid e atingerea tintelor, fabrici de ciment Industria responsabila, APM Industria responsabila, APM, Consilii locale
13. Deseuri din constructii si demolari (C&D)
13.1.1. Tratarea deseurilor contaminate din constructii si demolari in vederea scaderii potentialului periculos si eliminarii acestora in conditii de siguranta 13.1.2. Minimizarea cantitatii depozitate de deseuri provenite din constructii si demolari
-Incurajarea agentilor economici sa investeasca in capacitati de tratare/inertizare a deseurilor contaminate din constructii si demolari. -Construirea unor instalatii de sortare pentru toate tipurile de deseuri reciclabile din C&D. -Reutilizarea si reciclarea deseurilor provenite din constructii si demolari, in cazul in care nu sunt contaminate
Termen: incepand 2008 Proces continuu
cu
127

Domeniu Obiective principale Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul) 13.1.3. Depozitarea in depozite corespunzatoare a deseurilor C&D contaminate si a celor ce nu pot fi valorificate 14.1.1. Instalarea de puncte speciale colectarea deseurilor voluminoase. pentru Masuri pentru implementare - Studierea oportunitatii construirii unui depozit de deseuri inerte provenite din constructii si demolari (pentru deseurile ce nu pot fi valorificate) -Amenajarea, acolo unde spatiul existent permite, a unor puncte de colectare dotate si pentru deseurile voluminoase. -Instalarea de placute avertizoare pentru indicarea punctelor de colectare selectiva -Introducerea unor proiecte pilot de colectare selectiva a deseurilor voluminoase reutilizabile si reciclabile. -Introducerea de proiecte pilot de colectare selectiva a deseurilor voluminoase in vederea reciclarii si/sau a valorificarii energetice -Elaborarea unei strategii regionale de gestionare a namolului provenit de la statiile de epurare orasenesti, in concordanta cu legislatia nationala si cu cea a UE. -Utilizarea namolurilor necontaminate pentru reabilitarea terenurilor degradate si acoperirea depozitelor existente (conform cerintelor OM 344/2005) -Utilizarea namolului in agricultura ca fertilizant sau amendament agricol in cazul in care se respecta conditiile legale prevazute in OM 344/2005. -Incurajarea aparitiei agentilor economici Termene Incepand cu 2009 Responsabilitati Industria responsabila, APM, Consilii locale Operatorii de salubritate, APM, Garda de Mediu, Consiliile Locale
14.Deseuri voluminoase
14.1. Colectarea separata si valorificarea deseurilor voluminoase
Incepand cu 2009
14.1.2. Stabilirea de scheme de colectare din usa in usa la perioade bine stabilite (de exemplu: la fiecare 3 luni, intr-o anumita zi a saptamanii) 14.1.3. Valorificarea colectate separat . deseurilor voluminoase
Incepand cu 2009
Incepand cu 2009
15. Namol de la statiile de epurare a apelor uzate orasenesti
15.1. Managementul ecologic rational al namolului provenit de la statiile de epurare,
15.1.1.Prevenirea depozitarii ilegale 15.1.2. Prevenirea descarcarii namolului in apele de suprafata.
Incepand cu 2008
Operatorii Statiilor de epurare, APM, Garda de Mediu, Consiliile Locale Operatorii Statiilor de epurare, APM, Garda de Mediu,
15.1.3. Utilizarea, pe cat de mult posibil, a namolului necontaminat ca si fertilizator in agricultura,
Incepand cu 2008
128

Domeniu Obiective principale Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul) 15.1.4. Deshidratarea si pre-tratarea in vederea coincinerarii in cuptoare de ciment sau in incineratoare. Masuri pentru implementare care sa faciliteze pe baza de contract preluarea namolului de la statiile de epurare si gestionarea ecologic rationala a acestuia in concordanta cu legislatia in vigoare, inclusiv prin incinerare sau co-incinerare sau alte procedee de reducere a potentialului periculos al namolurilor contaminate. -La nivel national realizarea obiectivului se asigura prin proiecte finanate de la Fondul pentru Mediu, conform legislaiei n vigoare Termene Responsabilitati Consiliile Locale, asociatiile de fermieri, fabricile de ciment
16. Vehicule scoase din uz (VSU)
16.1. Crearea si dezvoltarea unei retele regionale de colectare, valorificare, reciclare a vehiculelor scoase din uz
16.1.1.a) Colectarea i tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe pia de productori individuali sau ale cror productori i-au ncetat activitatea. 16.1.1.b).Proiectarea sistemului care sa permita ultimului proprietar al masinii sa o depuna la un punct de colectare-valorificare gratuit cu exceptiile prevazute de HG 2406/2005.
Proces etapizat la nivel national
16.1.2. Stabilirea a cel putin un punct de colectare VSU pentru fiecare judet al Regiunii 3 Muntenia Sud Stabilirea unui punct de colectare VSU in fiecare oras cu mai mult de 100.000 de locuitori.
16.1.3. Extinderea reutilizarii si reciclarii materialelor provenite de la VSU si valorificarea energetica a acelor materiale care nu pot fi reciclate.
-Productorii de vehicule trebuie s asigurare preluarea de la ultimul deintor a vehiculelor pe care le-au introdus pe pia, atunci cnd acestea devin VSU. -Proiect comun al asociatiei dezmembratorilor /valorificatorilor si producatorilor /importatorilor pentru realizarea si finantarea unei unei scheme functionale de colectare-valorificare. -Transmiterea anual la MMDD a listei cu punctele de colectare desemnate. -Afiarea listei cu punctele de colectare pe internet si la punctele de vnzare a vehiculelor noi. -Operationalizarea punctelor de colectare VSU stabilite. -Incurajarea agentilor dezmembratori sa se organizeze si doteze in vederea reutilizarii unor componente ale VSU, a reciclarii
Initiere cel mai tarziu in 2008 cu preocupare permanenta
AFM, producatorii/ importatorii de masini, valorificatorii Producatorii/ importatorii de masini, individual sau prin contracte cu ali ageni economici autorizai Producatorii/ importatorii de masini
Incepand cu 2008
Incepand cu 2008
Producatorii/ importatorii de masini,
129

Domeniu Obiective principale Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul) 16.1.4. Reutilizarea i valorificarea a cel pu in 75% din masa vehiculelor fabricate nainte de 1 ianuarie 1980 16.1.5. Reutilizarea i valorificarea a cel puin 85% din masa vehiculelor fabricate dup 1 ianuarie 1980 16.1.6. Reutilizarea i reciclarea a 70% din masa vehiculelor fabricate nainte de 1 ianuarie 1980 16.1.7. Reutilizarea i reciclarea a 80% din masa vehiculelor fabricate ncepnd cu 1 ianuarie 1980 16.1.8. Reutilizarea i valorificarea a cel pu in 95% din masa vehiculelor, pentru toate vehiculele scoase din uz; 16.1.9. Reutilizarea i reciclarea a cel puin 85% din masa vehiculelor, pentru toate vehiculele scoase din uz Masuri pentru implementare materialelor si sa trateze adecvat componentele ce pot fi valorificate energetic, ca si combustibil alternativ in diferite industrii: ciment, siderurgie, termocentrale. Termene Incepand cu 01.01.2008. Responsabilitati
-Cooperarea cu reciclatori ale diverselor tipuri de materiale ale VSU, reciclatori de baterii, de parbrize, de cauciucuri si latexuri, de fluide periculoase (acizi, uleiuri, etc.) de plastice, metale, etc.
Incepand cu 01.01.2015 Incepand cu 01.01.2015
-Identificarea de agenti reciclatori pe tipuri de materiale in regiunile vecine sau chiar in tarile vecine si exportul acestora in vederea reciclarii/valorificarii in conditii ecologic rationale. -Verificarea existentei pe teren a punctelor de colectare a DEEE-urilor stabilite de Consiliile locale la termenele prevazute de HG 448/2004. -Preluarea punctelor de colectare selectiva a DEEE-urilor de catre agenti economici specializati si operationalizarea acestora
17. Echipamente electrice si electronice
17.1. Deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE) -
17.1.1. Stabilirea punctelor de colectare selectiva dupa cum urmeaza: 1 punct de colectare in fiecare judet 1 punct de colectare in fiecare oras cu >100000 locuitori 1 punct de colectare in fiecare oras cu > 20.000 locuitori
Termen limita: 1.01.2008
Consiliul Judetean, APM, Consilii locale, agenti economici, producatori si importatori
130

Domeniu Obiective principale Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul) 17.1.2. Organizarea colectarii selective a DEEE si a componentelor acestora, cu o tinta de cel putin: 3 kg/ locuitor si an 4 kg/ locuitor si an Masuri pentru implementare -Organizarea colectarii selective din poarta in poarta a DEEE de catre agentii de salubritate prin programari periodice, al caror calendar este popularizat prin mijloace de informare specifice. Organizarea si optimizarea colectarii selective la punctele de colectare selectiva a DEEE-urilor. -Implementarea unui proiect social (locuri de munc pentru omerii pe termen lung) pentru repararea aparatelor electronice vechi n vederea re-vnzrii -Contientizarea populatiei n privina deeurilor periculoase i a modalitilor de manevrare corespunztoare a acestora. -Promovarea celor 3R, adic reducerea, reutilizarea i reciclarea deeurilor menajere, inclusiv a deeurilor menajere periculoase -Evitarea amestecrii deeurilor menajere nepericuloase cu cele periculoase. Termene Responsabilitati Importatori/ producatri, Consilii locale, operatori de salubritate
Termen limita: 31.12.2008 31.12.2009
17.1.3. Incurajarea si facilitarea reutilizarii, a dezmembrarii, reciclarii DEEE si a componentelor si materialelor din care sunt facute EEE-urile.
Incepand cu 2008 proces continuu
18. Deseurile periculoase din deseurile municipale
18.1.Implementare a serviciilor de colectare si transport pentru deseurile periculoase
18.1.1. Informarea si incurajarea cetatenilor sa separe componentele periculoase din deseurile menajere
Incepand cu 2008
ARPM/ APM, agentii economici importatori si producatori Consiliul judetean/ consilii locale, operatori de salubritate Consiliul judetean/ consilii locale, operatori de salubritate Companii, operatori de salubritate,
18.1.2. Instalarea unor puncte de colectare selectiva si pentru deseurile periculoase din deseurile menajere
Incepand cu 2008
18.2. Eliminarea deseurilor periculoase in mod ecologic rational.
18.2.1. Dezvoltarea tratarii deseurilor periculoase in vederea reciclarii si utilizarii in procese tehnologice ce opereaza in conditii de siguranta.
-Utilizarea capacitatilor industriale existente si/sau construirea de capacitati noi de tratare a deseurilor periculoase din gospodarii alaturi de cele din industrie
Incepand cu 2008
131

Domeniu Obiective principale Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul) 18.2.2 Asigurarea ca noile instalatii din Regiunea 3 de la Slobozia judetul Ialomita si de la Filipesti de Padure, jud. Prahova respecta standardele Europene. Masuri pentru implementare -Verificarea parametrilor de operare ai noilor investitii in vederea respectarii cerintelelor nationale si europene. Termene Incepand cu 2008 Responsabilitati Companii, asociatii profesionale si patronale, APM, Garda de Mediu APM
19. Eliminarea deseurilor
19.1. Eliminarea deseurilor in conditii de siguranta pentru mediu si sanatatea populatiei.
18.2.3. Facilitarea exportului de deseuri periculose pentru a le elimina printr-o tratare in capacitati externe, in conditii de siguranta. 19.1.1. Asigurarea necesarului de noi capacitati pentru depozitare si a statiilor de transfer aferente care sa corespunda standardelor europene 19.1.2. Inchiderea etapizata a depozitelor neconforme in concordanta cu calendarul negociat
-Aplicarea legislatiei in vigoare cu privire la exportul deseurilor periculoase. -Necesarul de capacitati noi de depozitare corelat cu inchiderea depozitelor existente se va face etapizat (-Derularea proiectelor ISPA -Initierea si derularea de proiecte din fonduri atrase pentru acoperirea intregului necesar al regiunii stabilit pe baza prognozei si analizei situatiei curente -Sesiuni de constientizare a factorilor de decizie si a publicului asupra impactului negativ al depozitarii necontrolate a deseurilor asupra sanatatii populatiei si a mediului. -Constientizarea facorilor de decizie si a populatiei asupra consecintelor benefice ale bunelor practici. -Consiliile locale urbane si rurale vor demara actiuni de curatare/mutare a depozitelor salbatice la depozitele conforme sau la cele in functiune pe cheltuiala proprie sau din fonduri atrase.
Proces continuu Incepand cu 2008 Incepand cu 2008
APM, operatori de salubritate, Consiliul judetean/ Consilii Locale
19.1.3. Sprijinirea micsorarii depozitelor neautorizate si a celor neconforme ce trebuie inchise.
132

Domeniu Obiective principale Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul) 19.1.4. Eliminarea in conditii ecologic rationale a deseurilor municipale prin alte metode decat depozitarea Masuri pentru implementare Evaluarea potentialului de co-incinerare a unor fractii din deseurile municipale, precum si a oportunitatii de dezvoltare a unor capacitati de tratare termica/stabilizare a deseurilor. Termene Incepand cu 2008 pentru co-incinerare si 2013 pentru incinerare sau alte metode de tratare termica Responsabilitati APM, Consiliul Judetean/ Consilii Locale
133
10. SISTEMUL DE MONITORIZARE

Monitorizarea Planului Judetean pentru Gestionarea Deeurilor va urmri progresul judetului in realizarea obiectivelor i msurilor cuprinse n Plan. Monitorizarea Planului de Gestionare a Deeurilor este o competen oficial i o responsabilitate a Consiliului Judetean Dambovita in colaborare cu Agentia Locala de Protectie a Mediului. Rezultatele monitorizrii Planului vor fi raportate anual catre ARPM, Consilii Locale, publicului i alte organizaii interesate. Directiva prevede monitorizarea efectelor de mediu semnificative, si o astfel de monitorizare trebuie sa fie corelata cu efectele semnificative anticipate in raportul de mediu ( prin aceasta reflectand prioritatile si diferentele locale) si sa se concentreze asupra informatiei ce poate fi ceruta pana la un nivel rezonabil. Directiva solicita de asemenea identificarea efectelor adverse neprevazute. Efectele neprevazute se refera de cele mai multe ori la efectele prevazute, de exemplu: intensitatea estimata a unui efect se poate dovedi eronata masurile de atenuare a unor efecte se pot dovedi a fi ineficiente, de exemplu efectele adverse estimate luate in considerare a se rezolva prin masurile propuse pot totusi sa se manifeste in ciuda masurilor luate poate exista o schimbare in circumstantele care au stat la baza ipotezelor considerate in evaluare. Este posibil sa se identifice efecte ne-identificate initial ce nu au fost luate in considerare pe parcursul evaluarii prin utilizarea unor indicatori mai largi, care tin cont de context. Monitorizarea implementrii PJGD nseamn: Definirea criteriului de monitorizare, a indicatorilor i frecvenei de control Compararea anuala a obiectivelor si intelor stabilite n PJGD cu rezultatele obinute Identificarea ntrzierilor, deficientelor sau a pietrelor de moar n ceea ce privete implementarea Recomandare de aciuni pentru mbuntirea implementrii Planului Elaborarea unui raport de verificare privind PJGD Publicarea rezultatelor
Alegerea tehnicilor de monitorizare trebuie realizat cu atenie. Pentru fiecare indicator trebuie specificat valoarea i tendina(evolutia). Tendina reprezint variaia indicatorului, comparativ cu anul precedent i poate fi prezentat utiliznd simbolurile lui Chernoff, dup cum urmez: - Variaie pozitiv comparativ cu inteniile - Variaie negativ comparativ cu inteniile - Nici o variaie
134
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia Monitorizarea implementrii trebuie realizat anual, de ctre autoritile responsabile. Rezultatele monitorizrii vor fi publicate dup cum este cerut de normele legale n vigoare i vor fi folosite pentru: determinarea progresului de ndeplinire a obiectivelor; determinarea deficienelor i a zonelor care necesit atenie; ghidarea sau redirecionarea investiiilor viitoare, revizuirea calendarului de planificare; informarea i raportarea ctre public i persoane oficiale despre implementarea planului i realizri cuantificate pentru atingerea intelor
Indicatorii care trebuiesc monitorizai sunt indicai mai jos.
135
136 Obiectiv Dezvoltarea politicii judetene n vederea implementrii unui sistem integrat de gestiune a deeurilor Tint cuantificabil Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientrii judetene n domeniul gestiunii deeurilor i a instrumentelor de implementare a acesteia Indicator cuantificabil Msuri Precondiii Tendin
Creterea eficienei aplicare legislaiei domeniul gestionrii deeurilor
Constituirea Grupului de Monitorizare a PJGD, format din reprezentani ai Consiliului Judetean, APM, Garda de Mediu, Consiliile locale ale oraselor, Institutii descentralizate ale statului in cursul anului 2008. Crearea unui Grup de Lucru, cu reprezentani ai Consiliului Judeean, ai APM-ului, Garda de Mediu, Consiliile locale ale oraselor, Institutiile descentralizate ale statului etc., pentru revizuirea Planului Judetean de Gestionare a Deeurilor pn la sfritul anului 2008 Compararea datelor de baz pentru prognoz din PJGD ( populaie, indice de generare) cu situaia prezent) Numr de hotrri emise de de Consiliul Judeean i Consiliile a Locale pentru mbuntirea n gestionrii deeurilor
Grupul de monitorizare ntocmete O bun coordonare i Raportul anual de monitorizare al colaborare ntre PJGD pn la sfritul lunii noiembrie factorii implicai al fiecrui an i l prezint n plenul Consiliului Judetean.
Pe baza Raportului anual de O bun coordonare i monitorizare a PJGD, Grupul de Lucru colaborare ntre decide revizuirea PJGD. factorii implicai
Pe baza acestei comparaii, Grupul de O bun coordonare i Lucru decide revizuirea PJGD. colaborare ntre factorii implicai Prevederi legislative locale care s O bun contientizare asigure ndeplinirea prevederilor din i nsuire a PJGD la PJGD nivelul Consiliului Judeean, APM ului,Consiliilor Locale si a tuturor institutiilor din judet.
136
137 Obiectiv Tint cuantificabil Indicator cuantificabil Msuri Conform graficului de control Precondiii O bun coordonare i colaborare ntre factorii implicai Organizaiile implicate vor prevede fonduri n bugetele proprii pentru organizarea acestor aciuni Tendin
Adaptarea i dezvoltarea cadrului instituional i organizatoric n vederea ndeplinirii cerinelor naionale i compatibilizarea cu structurile europene
Numrul anual de inspectii efectuate de Garda de Mediu in domeniul activitatilor de gestionare a deeurilor Numrul anual de aciuni (seminarii, conferine, ateliere de lucru) organizate de factorii implicai (Consiliul Judetean, APM, Garda de Mediu, pentru creterea importanei conformrii la legislaia specific Intrirea Definirea clar a capacitii responsabilitilor specifice n administrative Regulamentul de Organizare i i a Funcionare a respectivelor responsabilitii organizaii n aplicarea legislaiei Asigurarea de Numr personal angajat/Numr personal personal din schem suficient i bine Numr personal instruit n pregatit cursul anului/Numr total profesional i personal dotri adecvate Numarul, durata si subiectele la toate nivelele sesiunilor de instruire aprobate organizaiilor Numr dotri/Numr total implicate personal
Organizarea de seminarii, conferine, ateliere de lucru etc., pentru creterea importanei conformrii la legislaia specific
Definirea clara a responsabilitatilor si Regulamentul de asumarea acestora la toate nivelele, Organizare i tinnd cont de principiul subsidiaritatii Funcionare al respectivei organizaii a fost elaborat i aprobat printr-un act normativ Angajarea de personal Organizaiile vor prevede fonduri n Plan de instruire profesional a bugetele proprii personalului
Completarea dotrii personalului
137
138 Obiectiv Crearea i utilizarea de sisteme i mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deeurilor n condiiile respectarii principiilor generale, cu precdere a principiului poluatorul pltete i cel privind responsabilitatea productorului Tint cuantificabil Optimizarea prelurii i utilizrii fondurilor naionale disponibile Indicator cuantificabil Numr proiecte depuse de Consiliul Judeean i Consiliile Locale Numr proiecte aprobate/Numr proiecte depuse Msuri Precondiii Tendin
Optimizarea Numr proiecte depuse de utilizrii Consiliul Judeean i Consiliile fondurilor Locale europene i Numr proiecte internaionale aprobate/Numr proiecte depuse Analiza modului Raportul: cheltuieli/venituri ale de finanare i sistemului de gestionare a organizare a deeurilor municipale sistemului de gestionare a deeurilor municipale (tarife i taxe).
Promovarea unui sistem de informare, contientizare i motivare pentru toate prile implicate
Organizarea i susinerea de programe de educare i contientizare a populaiei, de
Numrul informare
campaniilor
de
Numrul ntlnirilor anuale i al atelierelor de lucru
Instruiri tematice privind oportunitatile Consiliul Judeean i de finantare pentru gestionarea Consiliile Locale au deseurilor municipale organizate structuri ntocmirea Imbuntirea calitii proiectelor pentru documentaiilor sau depuse au prevzut aceste aciuni n buget Pregatirea si propunerea de proiecte Consiliul Judeean i eligibile, in functie de cerintele Consiliile Locale au finantatorilor organizate structuri ntocmirea Instruiri tematice privind oportunitatile pentru sau de finantare pentru gestionarea documentaiilor au prevzut aceste deseurilor municipale aciuni n buget Calculul tarifelor astfel nct s acopere costurile tuturor operaiunilor de gestionare a deeurilor municipale (colectare, inclusiv colectare selectiv, transport, tratare, eliminare, nchidere, monitorizare postnchidere ). Pregatirea planurilor de investitii pentru diverse fluxuri speciale de deseuri Calcularea costurilor de investitii si de operare Existena unor planuri Elaborarea la toate nivelele a unor planuri de comunicare i educare de informare, avand ca grupuri int: marele public campanii de (inclusiv educaie colar), colectiviti contientizare la locale, ageni economici, mediul asoci- nivelul Consiliului ativ Judeean i Consiliilor
138
139 Obiectiv Tint cuantificabil ctre toate prile implicate (autoriti publice locale i regionale, societi comerciale, ONG-uri, instituii publice) Imbunatirea sistemului judetean i local de colectare, prelucrare, analiz i validare a datelor i informaiilor referitoare la generarea i gestionarea deeurilor Indicator cuantificabil Numrul materialelor informative, de contientizare sau de sondare a opiniei publice elaborate de ctre autoritile implicate Numrul paginilor Web cu subiect gestionarea deeurilor Msuri Precondiii Locale Tendin
Obinerea de date i informaii complete i corecte, care s corespund cerinelor de raportare la nivel naional i european
Existena unor proceduri de Elaborarea de ctre fiecare organizaie asigurare/verificare a calitii implicat n gestionarea deeurilor datelor colectate municipale a procedurilor de asigurare/verificare a calitii datelor colectate Numr de analize privind Efectuarea de ctre agenii de compoziia deeurilor salubritate i de ctre operatorii menajere, precum i depozitelor a analizelor privind determinarea indicatorului de compoziia deeurilor menajere generare a deeurilor menajere precum i determinarea indicatorului pentru mediul urban i rural de generare pentru mediul urban i efectuate de ctre operatorii rural sub coordonarea APM depozitelor i agenii de salubritate Numr de edine de Plan de ntlniri cu societile implicate informare/analizare a modului n gestionarea deeurilor de raportare a datelor privind gestionarea deeurilor cu societile implicate
Existena unui sistem de management a calitii
O bun coordonare i colaborare ntre factorii implicai
O bun coordonare i colaborare ntre factorii implicai
139
140 Obiectiv Tint cuantificabil Indicator cuantificabil Colectarea, la nivel judetean, a datelor privind generarea i gestionarea deeurilor din construcii i demolri Existena unor proceduri de asigurare/verificare a calitii datelor colectate Colectarea, la nivel judetean, a datelor privind generarea i gestionarea deeurilor voluminoase Existena unor proceduri de asigurare/verificare a calitii datelor colectate Formulare de raportare conforme cu cerintele UE pe diferite Directive specifice si pe Directiva privind raportarea Msuri Realizarea unui sistem, la nivel judetean, de colectare, analiz i validare date referitoare la generarea i gestionarea deeurilor din construcii si demolri Precondiii O bun coordonare i colaborare ntre Consiliul Judetean, APM i Consiliile Locale Tendin
Realizarea unui sistem, la nivel judetean, de colectare, analiz i validare date referitoare la generarea i gestionarea deeurilor voluminoase
O bun coordonare i colaborare ntre Consiliul Judetean, APM i Consiliile Locale
Imbuntirea/dezvolt area unui sistem unui sistem integrat de colectare i transport a deeurilor
Elaborarea unor formulare de raportare pe fiecare dintre Directivele pe deseuri DEEE, deseurile din ambalaje- si procesarea si stocarea datelor intr-o baza de date. Extinderea Rata de acoperire cu servicii Extinderea sistemelor de colectare a sistemului de de salubritate in mediu urban deeurilor municipale n mediul urban colectare a din judet arie de acoperire catre 100 % deeurilor astfel nct n anul 2009 aria de Rata de acoperire cu servicii Extinderea sistemul de colectare a acoperire s fie de salubritate in mediu rural din deeurilor municipale n mediu rural aproape 100 % judet arie de acoperire catre 90 % n mediul urban i minim 90 %
Sesiuni de instruire pentru personalul si APM privind raportarea Exist sursa financiar atat pentru investitie cat si pentru exploatare si intretinere Exist sursa financiar atat pentru investitie cat si pentru exploatare & intretinere
140
141 Obiectiv Tint cuantificabil in mediul rural Indicator cuantificabil Msuri Precondiii Tendin
Numr populaie colectat Implementarea sistemelor de colectare selectiv / Numr total populaie selectiv a materialelor valorificare din judet astfel nct s se asigure atingerea obiectivelor legislative referitoare la deeurile de ambalaje i deeurile biodegradabile
Pragul de suportabilitate nu este depasit Colectarea selectiva este acceptata de populatia care participa activ Existena unor tarife Crearea de instrumente economice Aprobarea Consiliului difereniate pentru colectarea pentru susinerea i extinderea Judeean i Consiliilor n amestec i selectiv sistemului de colectare selectiv i n Locale amestec a deeurilor menajere n mediul urban i rural Capacitate de colectare transport modernizata / Modernizarea sistemelor actuale de colectare si transport fara depasirea pragului de suportabilitate Numr depozite neconforme Sistarea activitatii de depozitare in nchise (conform planificrii) depozitele urbane neconforme Sursa de identificata Sursa de identificata finantare
Eliminarea deeurilor n conformitate cu cerinele legislatiei n domeniul gestiunii deeurilor n scopul
Sistarea activitatii depozitelor neconforme
finantare
Numr spaii de depozitare Inchiderea i ecologizarea spaiilor de Sursa de nchise n mediul rural depozitare din mediul rural identificata
finantare
141
142 Obiectiv protejrii populaiei mediului sntii i a Tint cuantificabil Asigurarea capacitilor necesare pentru eliminarea deeurilor prin promovarea cu prioritate a instalaiilor de eliminare la nivel zonal Realizarea unui sistem de compostare a deeurilor verzi (deeuri din parcuri, grdini i piee) Indicator cuantificabil Msuri Precondiii Sursa de identificata finantare Tendin
Numr (capacitate) instalaii de Realizarea de depozite confome eliminare puse n funciune
Promovarea eliminarii deseurilor pe Pragul de depozitele conforme suportabilitate nu este depasit
Reducerea cantitii de deeuri biodegradabile municipale depozitate n conformitate cu prevederile legislative
Numrul i capacitatea staiilor Asigurarea compostrii ntregii cantiti de compostare de deeuri biodegradabile rezultate din parcuri, grdini (inclusiv deeurile din cimitire) i piee Intensificarea colectarii selective si alocarea de fonduri necesare Interzicerea la depozitare a deeurilor organice pure (deeuri din parcuri, grdini, piee)
Sursa de identificata
finantare
Pragul de suportabilitate nu este depasit
142
143 Tint cuantificabil Asigurarea capacitilor sau extinderea celor existente pentru tratarea biologic a deeurilor, altele dect deeurile din parcuri, gradini si piete Stabilirea unui concept pentru taxa de depozitare a deeurilor biodegradabile municipale i aplicarea acestuia n zonele unde alternativele de tratare a acestor tipuri de deeuri deja exist Atingerea intelor de Asigurarea valorificare material posibilitilor de i energetic a sortare a Obiectiv Indicator cuantificabil Msuri Precondiii Sursa de identificata finantare Tendin
Numrul i capacitatea Asigurarea fluxului de deeuri instalaiilor de tratare biologic biodegradabile pentru acoperirea capacitilor instalaiilor de tratare biologic, prin preluarea cu prioritate a deeurilor organice de la restaurante, cantine, supermarketuri
Pragul de suportabilitate nu este depasit
Tax difereniat de depozitare Impunerea unei taxe mult mai mari Aprobarea Consiliului pentru deeurile pentru depozitarea deeurilor Judeean i Consiliilor biodegradabile biodegradabile Locale Pragul de suportabilitate nu este depasit
Numrul i capacitatea staiilor Identificarea surselor financiare sau Pragul de de sortare a deeurilor de prevederea acestora n sistemele suportabilitate nu este ambalaje integrate de gestionare a deeurilor depasit
143
144 Tint Indicator cuantificabil cuantificabil deeurilor de deeurilor de Rata de recuperare pe ambalaje n ambalaje materiale (%) conformitate cu prevederile legislative Rata de reciclare pe materiale (%) Obiectiv Msuri Urmrirea i corectarea acesteia n concordan cu intele naionale Planificarea si instalarea unor dotari eficiente de colectare selectiva Urmrirea i corectarea acesteia n concordan cu intele naionale Precondiii Pragul de suportabilitate nu este depasit Pragul de suportabilitate nu este depasit Tendin
Imbunatatirea bazei de date si validarea calitatii datelor privind deseurile din ambalaje Realizarea de campanii de constientizare privind deseurile din ambalaje Colectarea separat, Colectarea Rata medie anual de Planificarea detaliata a capacitatilor de Legislaia este reutilizarea, deeurilor de colectare selectiv de DEEE dezasamblare si separare aplicat pentru a reciclarea i echipamente pe cap de locuitor provenite de restriciona valorificarea electrice i la gospodriile particulare n componentele Asigurarea condiiilor de colectare deeurilor de electronice conformitate cu cerinele legale periculoase din echipamente produsele autohtone electrice i i importate electronice Acceptarea DEEE este lipsit de taxe pentru urmtorii 5 ani Finanarea este stabilit ca parte din taxa pentru colectarea deeurilor menajere
144
145 Tint Indicator cuantificabil cuantificabil Gestionarea Prevenirea Numr sanciuni aplicate/ corespunztoare cu eliminrii ilegale Numr de controale respectarea i a deversrii principiilor strategice n apele de i a minimizrii suprafa impactului asupra mediului i sntii umane a nmolurilor de la staiile de epurare oreneti Gestionarea Colectarea Numr puncte colectare corespunztoare cu deeurilor deeuri voluminoase respectarea voluminoase principiilor strategice i a minimizrii Evidene ale operatorilor, impactului asupra validate de ctre APM mediului i sntii umane a deeurilor voluminoase Gestionarea Implementarea Numr de localiti urbane / corespunztoare cu unui sistem de rurale care au acest sistem respectarea colectare principiilor strategice separat a Numr puncte colectare / tip i a minimizrii deeurilor deeu periculos impactului asupra periculoase din Cantitate (pe fiecare tip de mediului i sntii deeurile deeu periculos) colectat / umane a deeurilor municipale trimis la o staie de tratare n periculoase din vederea eliminrii deeurile menajere Obiectiv Msuri Conform graficului de control Precondiii Tendin
Studii de fezabilitate efectuate de staiile de epurare n colaborare cu autoritile din agricultur i industria cimentului Informarea si pregatirea publicului Sunt alocate fonduri pentru acceptarea si participarea la pentru echipamentul schema de colectare tehnic. Sunt identificate punctele de colectare Costurile trebuie acoperite din taxa de colectare a deeurilor menajere Publicul este contient Planificare local detaliat de problema Infiinarea punctelor de colectare deeurilor periculoase i accept schema de colectare Stabilirea, la nivel regional/judetean, a Finanarea este instalaiilor de tratare n vederea stabilit ca o parte din eliminrii taxa pentru colectarea deeurilor menajere
145
146 Obiectiv Gestionarea corespunztoare cu respectarea principiilor strategice i a minimizrii impactului asupra mediului i sntii umane a deeurilor din construcii i demolri Tint cuantificabil Colectarea i reciclarea / eliminarea deeurilor din construcii i demolri Indicator cuantificabil Cantitate anual colectat Msuri Precondiii Tendin
Separarea fracii
Colectarea separat a deeurilor pe deeuri periculoase si deeuri nepericuloase Cantitate anual tratat n Crearea de capaciti de tratare i vederea eliminrii valorificare Cantitate anual eliminat corespunztor a deeurilor care nu pot fi valorificate Numr i capacitate (t/an) staii tratare/valorificare pe Pentru valorificare i Fondurile sunt alocate pentru zona de depozitare depozitare, sortare i mrunire Pentru refolosire i reciclare
Dezvoltarea Studiu de fezabilitate tehnologiei de depozitare
146
147 Obiectiv Gestionarea corespunztoare cu respectarea principiilor strategice i a minimizrii impactului asupra mediului i sntii umane a vehiculelor scose din uz Tint cuantificabil Indicator cuantificabil Msuri Precondiii Tendin
Plnuirea detaliat a capacitii Plnuirea detaliat a necesare de dezmembrare, capacitii necesare compactare, mrunire n conformitate de dezmembrare, Evidene care demonstrez cu legislatia. compactare, rata de acceptare mrunire, n Refolosirea Stabilirea unui cost care s acopere conformitate cu final i Evidene privind punctele de taxa legislatia. capacitatea de colectare i uniti de reciclare dezmembrare, validate de Selectarea numrului i locaiei Taxa privind 85% APM punctelor de colectare vehiculele scoase din uz este acceptat de Creterea treptat a proprietari reciclrii i valorificrii
147
ANEXA nr 1 Analiza posibilelor alternative de gestionare a deseurilor municipale

Prezentarea alternativelor tehnice potentiale
Autoritatile locale si investitorii nu trebuie sa se rezume doar la alternativele tehnologice prezentate mai jos. Acestea au fost alese din motive practice, avand in vedere posibilitatile financiare ale populatiei la acest moment, planificarea investitiilor ce au deja alocate fonduri si experienta indelungata, existenta si in statele membre. Tehnologiile prezentate au fost experimentate in tarile membre si imbunatatite de-a lungul anilor. Nivelul tehnic poate fi foarte diferit chiar pentru acelasi tip de tratare. Colectarea deseurilor In diferite documente de planificare a investitiilor existente in judet elaborate pentru masuri ISPA, pentru sistemele integrate de gestionare a deseurilor din judet, sunt precizate urmatoarele tehnici de colectare a deseurilor menajere: Colectare din poarta in poarta. Aceasta optiune propune colectarea deseurilor din locuinte individuale si apartamente. Sistemul se bazeaza fie pe saci de colectare, fie pe recipiente de colectare. Beneficiile acestui sistem includ: (i) confortul locatarilor; (ii) dorinta locuitorilor de a-si asuma raspunderea depozitarii adecvate a deseurilor inainte de colectarea acestora. Principalul dezavantaj este ca necesita costuri mai mari decat sistemele bazate pe europubele. Europubele de 80, 120 sau 240 litri in vecinatatea locuintelor. Acesta optiune presupune folosirea pubelelor cu roti pentru colectarea deseurilor. Beneficiile acestei optiuni sunt: (i) uzare mica a containerelor; (ii) manevrare inadecvata a pubelelor; (iii) confort imbunatatit pentru locuitori. Containere cu roti de 1100 de litri. Acest sistem permite stocarea unui volum mai mare de deseuri. Utilizarea acestui sistem este des intalnita in Europa de Est si este preferat de multi operatori privati. Beneficiile includ rezistenta containerelor si un confort relativ pentru locuitori. Aceste containere sunt mai greu de manevrat in comparatie cu europubelele. Mini-autogunoiere in apropierea apartamentelor. In acest sistem, mini-autogunoierele sunt golite in vehiculele de colectare, permitand stocarea unor volume mari de deseuri. Mini-autogunoiere pentru transfer. In acest sistem, minibsculantele sunt incarcate in vehiculele de colectare. Acest sistem este folosit indeosebi in Europa de Est. Sistemul nu favorizeaza eficienta si calitatea serviciilor. Colectarea cu vehicule cu remorca. Tractoarele cu remorca sunt o optiune practica pentru zonele rurale. Sistemul are avantajul accesului pe strazi nepavate, intretinere si reparatii usoare a vehiculelor. Sistemul este mai costiditor decat colectarea cu ajutorul carutelor trase cai. Statii de transfer Staiile de transfer sunt spatii de depozitare provizorie, special desemnate n care deeurile sunt colectate i transferate apoi in alte vehicule, micornd astfel costul de transport i reducnd necesitatea de a construi multe depozite, ceea ce ar fi foarte costisitor. Pentru a fi justificate din punct de vedere economic, staiile de transfer ar trebui s genereze economii de transport mai mari dect costurile de operare. n plus, staiile de transfer pot servi ca puncte de colectare in vedrea sortarii anumitor tipuri de deseuri: deseuri de ambalaje, deeuri verzi, deeuri voluminoase, DEEE, deeuri periculoase din gospodrii etc.
Sortarea deseurilor de ambalaje in vederea reciclarii Scopul unei instalatii de sortare este separarea din amestecuri de deseuri municipale si din comert a fractiilor valorificabile material. Principalele materiale sortate sunt: hartia, plasticul, sticla, lemnul si metalele. Instalatiile de sortare a deseurilor de ambalaje colectate in amestec (plastic, sticla, metale) sunt instalatii mai complexe din punct de vedere constructiv decat instalatiile de sortare a hartiei. In urma procesului de sortare rezulta: deseuri care sunt valorificate material - 60 %; deseuri care sunt valorificate energetic - 15 %; o parte din resturile de sortare, materialele deranjante si cele cu continut de poluanti, care trebuie eliminate - 25 %. Alternative tehnice de tratare a deseurilor biodegradabile Compostarea centralizat Deeurile biodegradabile sunt compostate cu obiectivul returnrii deeului n cadrul ciclului de producie vegetal ca fertilizant sau ameliorator de sol. Varietatea tehnicilor de compostare este foarte mare, iar compostarea poate fi efectuat n grdini private sau n staii centralizate foarte tehnologizate. Controlul procesului de compostare se bazeaz pe omogenizarea i am estecarea deeurilor urmat de aerare i adeseori de irigare. Acest lucru conduce la obinerea unui material stabilizat de culoare nchis, bogat n substane humice i fertilizani. Soluiile centralizate sunt exemplificate prin compostarea cu pre sczut fr aerare forat i prin cea mai avansat tehnologic, cu aerare forat i controlul temperaturii. Staiile de compostare centralizat sunt capabile de tratarea a mai mult de 100.000 tone pe an de deeuri biodegradabile, dar dimensiunea tipic a unei staii de compostare este de 10.000 pn la 30.000 tone pe an. Deeurile biodegradabile trebuie separate nainte de compostare: numai deeuri alimentare, din grdini, fragmente de lemn i, ntr-o anumit msur hrtie, sunt convenabile pentru producerea unui compost de calitare bun. Compostarea aeroba a deseurilor biodegradabile se face in instalatii sofisticate instalatii de compostare-, in celule inchise cu colectare si filtrare a gazelor degajate si implicit a mirosurilor neplacute.
Staiile de compostare includ urmtoarele uniti tehnice: deschiderea pungilor, separatoare magnetice sau/i balistice, grtare (site), toctoare, echipament de amestecare i omogenizare, echipament de ntoarcere, sisteme de irigare, sisteme de aerare, sisteme de uscare, filtre biologice, epuratoare de gaz, sisteme de control i direcionare. Procesul de compostare apare n momentul n care deeurile biodegradabile sunt stivuite cu o structur ce permite difuzia oxigenului i cu un coninut de substan uscat ce favorizeaz creterea microbian. Temperatura biomasei crete datorit activitii microbiene i proprietilor izolatoare a materialului stivuit.Temperatura atinge, de cele mai multe ori, 65-75oC n cteva zile i
apoi descrete ncet. Aceast temperatur nalt ajut la eliminarea elementelor patogene i a seminelor de buruieni. Avantaje i dezavantaje Avantaje Tehnologie simpl, durabil i ieftin (cu excepia compostrii n container); Aproximativ 40-50% din mas (greutate) este recuperat pentru dezvoltarea plantelor; Recuperare maxim a fertilizanilor cerut de sistemele agricole de intrare mic (adic P, K, Mg i microfertilizani). Efect de amendare al compostului; Producerea de substane humice, microorganisme benefice i azot care se eliberareaz ncet, necesare n cazul gradinritului de peisaj i a horticulturii; Elimin seminele i agenii patogeni din deeu; Posibiliti bune de control a procesului (cu excepia celor mai multe instalaii fr aerare forat); Poate fi realizat un mediu bun de lucru (de exemplu cabin presurizat echipat cu filtre). Dezavantaje Necesit o foarte buna separare la surs a deeurilor municipale biodegradabile, inclusiv informarea continu a generatorilor de deeuri; Trebuie dezvoltat i ntreinut o pia a compostului; Emisii periodice a componentelor mirositoare, n special cnd se trateaz deeuri municipale biodegradabile; O pierdere de 20-40% a azotului, ca amoniu, pierdere de 40-60% a carbonului ca dioxid de carbon; Poteniale probleme legate de vectori de propagare (pescrui, obolani, mute) cnd se trateaz deeuri municipale biodegradabile; Este necesar personal instruit cnd se trateaz deeuri municipale biodegradabile. Compostarea locala Compostarea aeroba: Se poate face in modul cel mai simplu, fara costuri importante, la scara mica in curtea proprie, cat mai departe de zona locuita (asa numitul back-yard composting). In acest caz vor fi compostate in special deseurile verzi din gradina, livada si deseuri biodegradabile din bucatarie (coji de cartofi, frunze de varza, resturi de fructe si legume, etc.). In cazul curtilor mari (>5000 mp) se poate face compost din deseurile mentionate mai sus la care se poate adauga si dejectii solide de la animale (cai, vaci, oi, pasari, etc.). In toate cazurile vor fi evitate carnea, oasele, care emana un miros fetid si in plus atrag sobolani si alte rozatoare. In figura de mai jos sunt prezentate cateva amenajari foarte simple ce pot fi utilizate pentru obtinerea compostului in curtea proprie.
Nu se recomanda compostarea deseurilor verzi impreuna cu cele de la animale in cazul curtilor mici si foarte mici, datorita mirosurilor neplacute. Pe acelasi principiu deseurile verzi (frunze, craci) provenite din parcuri mari sau din gradini botanice pot fi compostate chiar pe locatia respectiva, in una doua boxe deschise, situate intr-o parte mai ferita de accesul publicului.
Compostul astfel obtinut are o calitate superioara si costuri foarte mici. O compostare aeroba simpla si cu costuri relativ mici se poate face langa depozitul de deseuri, in camp deschis. Se obtine o calitate slaba a materialului organic stabilizat, precum si emisii importante de gaze cu efect de sera, dar se pot atinge tintele de reducere a deseurilor biodegradabile. Compostul de slaba calitate provenit din compostarea deseurilor colectate in amestec va putea fi utilizat doar pe depozit pentru nivelarea straturilor sau la inchiderea unor depozite. Nu poate fi utilizat in agricultura datorita impurificarii cu plastice, cioburi de sticla, ceramica, etc.
Sistem de aerare
Utilaj special pentru umezire si intoarcere a compostului
Din procesul de compostare rezulta compostul, produs ce contribuie la imbunatatirea structurii solului. Locuitorii din zona rurala pot fi incurajati sa-si composteze deseurile organice proprii local. Deoarece in aceasta zona majoritatea deseurilor produse sunt de natura organica, compostarea locala este cea mai recomandata optiune dovedita si de succesul proiectului finantat de Banca Mondiala implementat in 10 comune din judetul Calarasi. Principale optiuni tehnice de compostare in mediul rural sunt compostarea in gramada sau compostarea in container aceasta din urma fiind solutia aleasa de masura ISPA Teleorman. Fermentare anaerob Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile ce va ajunge la depozitul de deseuri se poate face insa si prin fermentare anaeroba, in tancuri inchise cu producere de biogaz.
Tehnologia implicata in acest caz este insa mai sofisticata, necesita o calificare inalta a personalului de operare si intretinere, o anumita calitate si compozitie specifice a deseurilor utilizate, dar si costuri mai mari decat o compostare aeroba de nivel tehnic ridicat. In plus la capacitati mici costurile de investitie sunt de doua sau chiar de peste trei ori mai mari decat la capacitati mari; astfel o capacitate de 5000 tone/an poate avea un cost de investitie cuprins intre 450-950 Euro/tona, iar o capacitate de peste 50.000 tone/an poate ajunge la un cost de investitie de 180-250 Euro/tona. In toate cazurile trebuie avuta in vedere o foarte buna dimensionare si in functie de compozitia materiei prime disponibile, dar si in functie de fluxul de aprovizionare cu materia prima necesara. Fermentarea anaerob este metoda de tratare biologic care poate fi folosit pentru a recupera att elementele fertilizante ct i energia coninut n deeurile municipale biodegradabile. In plus, reziduurile solide generate n timpul procesului sunt stabilizate. Procesul genereaz gaze cu un coninut mare de metan (55-70%), o fracie lichid cu un coninut mare de fertilizani (nu n toate cazurile) i o fracie fibroas. Deeurile pot fi separate n fracii lichide i fibroase nainte de fermentare, fracia lichid fiind ndreptat ctre un filtru anaerobic cu o perioad de retenie mai scurt dect cea necesar pentru tratarea deeului brut. Separarea poate fi executat dup fermentarea deeurilor brute astfel nct fracia fibroas s poat fi recuperat pentru folosire, de exemplu ca un ameliorator de sol. Fracia fibroas tinde s fie mic n volum, dar bogat n fosfor, care este o resurs valoroas i insuficient la nivel global. Fermentarea separat, metoda uscat In fermentarea separat, metoda uscat, deeurile organice sunt mai nti mrunite ntr-un toctor pentru a reduce dimensiunile particulelor. Deeul este apoi sitat i amestecat cu ap nainte de a fi ntrodus n tancurile de fermentare (continut de substan uscat de 35%). Procesul de fermentare este condus la o temperatur de 25-55oC rezultnd n producerea de biogaz i biomas. Gazul este purificat i folosit la un motor cu gaz. Biomasa este deshidratat i, deci, separat n 40% ap i 60% fibre i reziduuri (avnd 60% substan uscat). Fracia de refuz este eliminat, de exemplu trimis la depozitare. Apa uzat care se produce n timpul procesului este reciclat n tancul de amestec nainte de tancul de fermentare. Fermentarea separat, metoda umed In fermentarea separat, metoda umed, deeurile organice sunt ncrcate ntr-un tanc unde sunt transformate ntr-o past (12% substan uscat). Pasta este mai nti suspus unui proces de igienizare (70oC, pH 10) nainte de a fi deshidratat. Pasta deshidratat este apoi hidrolizat la 40oC nainte de a fi deshidratat din nou. Lichidul rezultat n treapta secundar de deshidratate este direcionat ctre un filtru biologic unde are loc fermentarea, rezultnd biogaz i ap uzat. Aceast ap este reutilizat pentru formarea pastei sau poate fi utilizat, de exemplu, ca fertilizant lichid. Fracia fibroas din treapta secundar de deshidratare este separat n compost i fracii de refuz care vor fi eliminate, de exemplu, la depozit. Compostul necesit, de obicei, o procesare ulterioar, nainte de a fi vndut. Biogazul este purificat i utilizat ntr-un motor, rezultnd electricitate, cldur i gaze de ardere. O parte din cldur poate fi utilizat pentru asigurarea unei temperaturi stabile proceselor de hidrolizare i de filtrare biologic. In acest proces, o ton de deeu menajer va genera 160 kg de biogaz (150Nm3), 340 kg de lichid, 300 kg de compost i 200 kg de reziduuri (inclusiv 100 kg deeu inert). Potrivit analizelor, 10-30% din coninutul n fertilizani (N-tot, P-tot i K-tot) rmne n compost. Co-fermentarea, metoda umed In co-fermentare, metoda umed, deeul organic este mrunit i sitat nainte de tratare. Deeul mrunit este apoi amestecat fie cu nmol de la staia de epurare, fie cu gunoi de grajd de la ferme,
la un raport de 1:3-4. Biomasa amestecat este supus nti unui proces de igienizare (70oC) nainte de a trece la faza de fermentare, care este efectuat la o temperatur de 35-55oC. Procesul generaz biogaz i o biomas lichid, ce este stocat nainte de a fi folosit ca un fertilizant lichid pentru sol. Biogazul este purificat i utilizat ntr-un motor rezultnd electricitate, cldur i gaze de ardere. O parte din cldur se poate utiliza pentru asigurarea unei temperaturi stabile proceselor de igienizare i de fermentare. O ton de deeu menajer va genera 160 kg de biogaz (150Nm3), 640 kg de fertilizant lichid, 0 kg de compost i 200 kg de reziduuri (inclusiv 100 kg deeu inert). Potrivit analizelor, 70-90% din coninutul n fertilizani (N-tot, P-tot i K-tot) rmne n fertilizantul lichid. Astfel este posibil a se realiza o foarte mare recuperare i utilizare a elementelor nutritive. Totui, trebuie subliniat faptul c fertilizanii lichizi obinui din nmol de la staiile de epurare oreneti este mult mai dificil de vndut dect fertilizantul lichid obinut din gunoiul de grajd. Avantaje i dezavantaje Urmtoarele avantaje i dezavantaje sunt de luat n calcul pentru toate metodele de tratare anaerobic. Avantaje Aproape 100% recuperare a elementelor nutritive din substana organic (azot, fosfor i potasiu) dac materialul fermentat este nglobat imediat dup mprtiere pe terenul arabil; Producerea unui fertilizant igienic, fr riscul rspndirii bolilor de plante sau animale. Dup fermentare, azotul este mult mai accesibil plantelor; Reducerea mirosurilor, cnd este mprtiat pe terenuri arabile n comparaie cu mprtierea materialului nefermentat; Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2, sub form de electricitate i cldur Inlocuirea fertilizanilor comerciali. Dezavantaje Necesit separarea deeurilor la surs; Fracia fibroas necesit o compostare adiional dac se intenioneaz folosirea n horticultur sau grdinrit; Trebuie dezvoltat o pia a fertilizanilor lichizi nainte de stabilirea metodei de tratare, n afar de cazul n care lichidul are un coninut foarte sczut de elemente nutritive i deci poate fi evacuat n canalizarea public; Emisiile de metan de la staie i metanul nears din gazele de ardere (1-4%) vor contribui negativ la efectul de nclzire global. Incinerare Prin incinerare se reduce cantitatea de deeuri organice din deeurile municipale la aproximativ 5% din volumul iniial i se sterilizeaz componentele periculoase, genernd, n acelai timp, energie termic care poate fi recuperat sub form de cldur (ap cald/abur), de electricitate sau o combinaie a acestora. Procesul de incinerare conduce, de asemenea, la generarea de produse reziduale, la fel ca i la generarea de reziduuri din procesul de curare a gazelor de ardere, care trebuie depozitate la un depozit conform sau ntr-o min. In unele cazuri se genereaz i ape uzate. Nu sunt recuperate elementele nutritive i substanele organice. Avantaje i dezavantaje Avantaje: Proces bine cunoscut, instalat n ntreaga lume, cu nalt disponibilitate i condiii stabile de operare;
Se poate obine o recuperare energetic cu eficien nalt de pn la 85%, dac se folosete cogenerarea de cldur i electricitate, sau numai cldur Toate deeurile municipale solide, la fel ca i unele deeuri industriale, pot fi eliminate, nesortate, prin folosirea acestui proces; Volumul deeurilor se reduce la 5-10%, i se compune n special din zgur ce poate fi reciclat ca material de umplutur n construcia de drumuri, dac se sorteaz i se spal; Zgura i celelalte materiale reziduale sunt sterile; Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea combustibililor fosili. Dezavantaje: Investiii mari; Sistem avansat de curare a gazelor de ardere; Generarea de cenui zburtoare i a produselor de la curarea gazelor de ardere, care trebuie eliminate prin depozitare la un depozit conform (cantiti de aproximativ 2-5% din greutatea deeului de intrare); Generarea NOx i a altor gaze i particule. Piroliza i gazeificarea Piroliza Piroliza este o metod termic de pre-tratare, care poate fi aplicat pentru a transforma deeul organic ntr-un gaz mediu calorific, n lichid i o fracie carbonizat intind la separarea sau legarea compuilor chimici pentru a reduce emisiile i levigatul din mediu. Piroliza poate fi o metod de tratare propriu zis, dar, de cele mai multe ori, este urmat de o treapt de combustie i, n unele cazuri, de extracia de ulei pirolitic. Deeurile sunt ncrcate ntr-un siloz n care o macara amestec materialul de intrare i mut acest material ntr-un toctor i de aici ntr-un alt siloz. Deeul amestecat este introdus apoi ntr-o camer etan printr-un alimentator cu plnie, urub sau piston. Deeul mrunit grosier ntr ntr-un reactor, n mod normal un tambur rotativ nclzit extern funcionnd la presiunea atmosferic. In absena oxigenului, deeurile sunt uscate i apoi transformate la 500-700oC prin conversie termochimic, de exemplu distilare distructiv, cracare termic i condensaie, n hidrocarburi (gaz i uleiuri/gudroane) i reziduu solid (produse carbonizate/cocs pirolitic) ce conin carbon, cenu, sticl i metale ne-oxidate. Dac temperatura procesului este de 500oC sau mai mic, procesul se numete uneori termoliz. Timpul de retenie al deeurilor n reactor este tipic de 0,5-1 or. Produsul fierbinte cu temperatura >300oC, gazul, este condus la o staie de boilere, unde coninutul energetic este utilizat pentru producerea aburului sau a apei calde. Produsul brut, gazul, nu este adecvat folosirii ntr-un motor cu ardere intern ,din cauza coninutului mare de gudroane din faza gazoas, care va condensa n momentul n care gazul este rcit nainte de intrarea n motorul cu ardere intern. Cracarea termic a gudroanelor din gaz, urmat de curarea gazului, poate rezolva necesitile de purificare.
Gazeificarea Gazeificarea este o metod de tratare termic, care poate fi aplicat pentru a transforma deeuril e organice ntr-un gaz mediu calorific, produse reciclabile i reziduuri. Gazeificarea este, n mod normal, urmat de combustia gazelor produse, ntr-un furnal i n motoare cu ardere intern sau n turbine simple de gaz dup o purificare corespunztoare a gazului produs. Deeurile mrunite grosier, cteodat deeuri de la piroliz, intr ntr-un gazeificator, unde materialele ce conin carbon reacioneaz cu un agent de gazeificare, care poate fi aer, O2, H2O sub form de abur sau CO2. Procesul are loc la 800-1000oC (oxigenul insuflat n fluxul de gazeificare poate atinge 1.4002.000oC) depinznd de puterea calorific, i include un numr de reacii chimice pentru a forma
gazul combustibil cu urme de gudron. Cenua este, de cele mai multe ori, vitrificat i separat ca reziduu solid. Principala diferen dintre gazeificare i piroliz este c prin gazeificare carbonul fixat este, de asemenea, gazeificat. Staiile de gazeificare pot fi proiectate ca un proces cu 1 sau 2 trepte. Gazeificatorul nsui poate fi n contracurent sau nu, de tip cu pat fix sau fluidizat sau, pentru staii mari, de tipul pat fluidizat cu barbotare sau circulare, funcionnd la presiunea atmosferic sau sub presiune, atunci cnd sunt combinate cu turbine de gaz. In unele cazuri, prima treapt este o unitate de uscare, n alte cazuri, o unitate de piroliz. Att unitile de piroliz ct i cele de gazeificare pot fi instalate n faa unui cazan ce funcioneaz cu crbune dintr-o uzin de producere a energiei, lucru ce favorizeaz arderea combinat cu un foarte mare raport energie/cldur. Avantaje i dezavantaje Avantajele pirolizei O mai bun reinere a metalelor grele n reziduurile carbonizate dect n cenua de la arderea convenional (la 600oC, temperatura procesului, reinerea este dup cum urmeaz: 100% crom, 95% cupru, 92% plumb, 89% zinc, 87% nichel i 70% cadmiu); Percolare sczut a metalelor grele la depozitarea fraciei solide; Producerea unui gaz cu valoare calorific sczut de 8Mj/kg (10-12 MJ/Nm3) care poate fi ars ntr-o camer compact de ardere cu un timp de retenie mic i emisii foarte sczute; Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea combustibililor fosili; Cantitate mai mic de gaze de ardere dect n cazul incinerrii convenionale; Acidul clorhidric poate fi reinut n sau distilat din reziduul solid; Nu se formeaz dioxine sau furani; Procesul este adecvat fraciilor dificile de deeuri; Producerea de zgur i alte reziduuri sterile. Dezavantajele pirolizei Deeurile trebuie mrunite sau sortate nainte de intrarea n unitatea de piroliz pentru a preveni blocarea sistemelor de alimentare i transport; Uleiurile/gudroanele pirolitice conin compui toxici i carcinogeni, care, n mod normal, vor fi descompui n timpul procesului; Reziduul solid conine aproximativ 20-30% din puterea calorific a combustibilului primar (deeurile solide municipale), care, totui, poate fi utilizat ntr-o urmtoare zon de ardere (unitate de incinerare/gazeificare); Cost relativ ridicat; Alimentarea cu combustibil de rezerv este necesar cel puin n timpul pornirii. Avantajele gazeificrii Grad nalt de recuperare i folosire bun a deeurilor ca resurs energetic (se poate obine o recuperare energetic de pn la 85%, dac se cogeneraz electricitate i cldur sau numai cldur, este posibil un ctig energetic de 25-35%); Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea combustibililor fosili; O mai bun reinere a metalelor grele n cenu n comparaie cu alte procese de combustie, n special pentru crom, cupru i nichel; Percolare sczut a metalelor grele la depozitarea fraciei solide (vitrificate); Producerea de zgur i alte reziduuri sterile; Producerea unui gaz cu valoare calorific sczut de 5Mj/Nm3 (insuflare de aer) sau 10 MJ/Nm3 (insuflare de oxigen) care poate fi ars ntr-o camer compact de ardere cu un timp de retenie mic i emisii foarte sczute (sau poate fi curat de particulele de gudron i utilizat ntr -un motor cu combustie intern); Cantitate mai mic de gaze de ardere dect n cazul incinerrii convenionale;
Sistemele de curare a gazelor de ardere pot reine praf, PAH, acid clorhidric, HF, SO2 etc., ceea ce conduse la emisii sczute; Procesul este adecvat lemnului contaminat. Dezavantajele gazeificrii Deeurile trebuie mrunite sau sortate nainte de intrarea n unitatea de gazeificare pentru a preveni blocarea sistemelor de alimentare i transport; Gazele conin urme de gudroane cu compui toxici i carcinogeni care pot contamina apa de rcire, conducnd la necesitatea de recirculare a apei de splare sau de tratare a acesteia ca deeu chimic; Proces complicat de curare a gazului n cazul folosirii acestuia la un motor cu ardere intern; Arderea gazului produs genereaz NOx; Reziduul solid poate conine carbon neprocesat n cenu; Costuri mari; Disponibile pe pia sunt numai puine uniti, care nu sunt prototip. Tratarea mecano-biologica Alaturi de incinerarea deseurilor, tratarea mecano-biologica reprezinta o tehnica importanta in gestionarea deseurilor municipale. Tratarea mecano-biologica (MBT Mechano-Biological Treatment) de asemenea poate avea nivele tehnologice diferite; se poate aplica o sortare mecanica combinata cu una manuala sau se pot introduce diferite sisteme si instalatii de sortare avansata de la sortarea sticlelor pe culori, a sticlelor de plastic pe culori si pe tipuri de plastic: PVC, PPE, PET, etc, pana la sortarea aluminiului, a feroaselor, neferoaselor, a plasticelor si compozitelor usoare, etc. Evident ca un sistem cu o tehnologie avansata va creste costurile in mod semnificativ. Materialele combustibile de la MBT si care nu au calitatea necesara reciclarii pot fi maruntite obtinandu-se combustibil alternativ (RDF). In instalatiile de tratare mecano-biologica sunt tratate deseurile municipale colectate in amestec printr-o combinatie de procese mecanice si biologice. In procesul de tratare mecano-biologica sunt separate mecanic deseurile valorificabile material si energetic, iar, in final, restul de deseuri sunt inertizate biologic. Deseurile inertizate biologic, care reprezinta circa 40 % din cantitatea totala introdusa in proces, sunt eliminate.
Deseuri municipale
Receptie
Tratare mecanica
Fractie cu putere calorifica ridicata Tratare termica Valorificare energetica
Fractie organica
Fractie valorificabila
Tratare biologica
Valorficare materiala
Produs de fermentare aeroba Tratare termica Valorificare energetica Depozitare
Figura Error! No text of specified style in document.-1 Schema simplificata a unei instalatii de tratare mecano-biologica
STABILAT uscat O tehnologie relativ noua, moderna si care a fost deja implementata in cateva tari din Uniunea Europeana (Germania, Italia, Franta, Marea Britanie, Spania) dar si in Canada si Statele Unite este Tratarea mecano-biologica cu obtinerea de STABILAT uscat (Dry Stabilat), sau asa numitul Herhof MBT. Prin aceasta tehnologie deseurile colectate in amestec sunt mai intai uscate si apoi separate pentru valorificare prin reciclare si prin valorificare energetica a fractiei combustibile. Mai jos sunt prezentate pentru exemplificare fabricile Herhof Stabilat din Drezda si Venetia.
Herhof Stabilat - Venetia
Herhof Stabilat Drezda
Etapele principale ale procesului sunt urmatoarele: macinarea, introducerea intr-un cuptor pentru uscare obtinandu-se un Stabilat mixt uscat (cu Max. 15% apa), apoi are loc separarea densimetrica a fractiilor in fractii grele si fractii usoare, separarea metalelor feroase cu ajutorul unei instalatii cu magnet, a metalelor neferoase pe baza principiului eddy, separarea fractiilor combustibile care vor fi in final utilizate ca atare sau peletizate pentru a fi transportate mai usor. In cele ce urmeaza sunt prezentate partile componente ale instalatiei si schema procesului tehnologic: Buncar colector Macara complet automatizata pentru umplerea shredder-ului Pre-taiere (shredder) Boxe care sunt umplute si golite automat Banda transportoare in incinta complet inchisa si utilaje Proces de uscare a materialului inclusiv cel organic cu umiditate sub 15% (System Herhof) Sistem de ventilare pentru procesul de uscare cu schimbatoare de caldura si turnuri de racire Separare cu utilizare de separatoare cu aer si air-tables Magneti pentru separare metale feroase si separatoare cu current eddy pentru separare metale neferoase Maruntire finala la 40 mm Peletizare pentru pelete usoare Presa pentru incarcare in camioane (trucks) Peletizarea prafului Statie de tratare a apei din condens
Deseu menajer Evaporare
Evacuare aer
Uscare biologica
Fractionare Separare metale
STABILATT
Separare metale
Fractii minerale
Constructii drumuri
Schema procesului tehnologic pentru stabilizarea uscata Herhof Stabilat
Aceasta tehnologie are avantaje in ceea ce priveste maximizarea reciclarii. Chiar si acolo unde se face colectare separata avansata de peste 60%, experienta a aratat ca prin aceasta tehnologie tot mai pot fi selectate din amestec in jur de 17% materiale reciclabile. Materialele reciclabile separate au o calitate mai buna decat materialele reciclabile separate prin tratarea mecano-biologica obisnuita in care materialele sunt murdare. In plus prin aceasta tehnologie pot fi separate si anumite deseuri periculoase din deseurile menajere, cum ar fi de exemplu bateriile si acumulatorii pentru diverse echipamente electronice. Materialul organic stabilizat, avand putere calorica ridicata, poate fi utilizat ca si combustibil alternativ, producand cantitati mai mici de bioxid de carbon (80%) comparativ cu combustibilii fosili sau poate fi chimizat pentru obtinerea de metanol sau biodiesel. Capacitatea optima de realizare si de operare a unei astfel de fabrici este cuprinsa intre 80.000 si 100.000 tone/an.
Depozitarea Construirea, amplasarea si cerinele tehnice pentru construirea de depozite ecologice sunt descrise tehnic de ctre Directiva privind depozitarea deseurilor. n esen, un depozit ecologic este o locaie care asigura o protecie a mediului si a sntii adecvat pentru eliminarea deeurilor municipale solide. Un depozit ecologic este echipat n mod caracteristic cu : O zon intermediar; Un drum bun i usor accesibil pentru camioane; O cabina de paza pentru pstrarea evidenei i a controlului; Un cntar; Un mic laborator pentru controlul deeurilor; Membrane de impermeabilizare (geomembrane si geotextil) pentru a asigura hidroizolarea si preluarea sarcinilor mecanice; Un sistem de monitorizare; Staie de colectare i tratare a levigatului (apa uzat din depozitul de deeuri); Celule speciale n care sunt depozitate deeurile (zilnic); Eliminarea si captarea gazul metan generat (cteodat colectat pentru generarea de electricitate). Operaiile speciale desfurate la un depozit ecologic includ: nregistrarea cantitilor de deeuri; controlul strict privind deeurilor permise i nepermise; acoperirea zilnic a deeurilor; compactarea suprafeelor de acoperire; asigurarea acoperirii i nchiderii; controlul apei freatice; monitorizarea regulat n timpul exploatrii i dup nchidere.
Pe langa variantele tehnologice prezentate mai sus pot fi implementate si alte variante tehnologice care au fost experimentate cu succes in Statele Membre ale Uniunii Europene.
In toate cazurile trebuie avuta in vedere o dimensionare corecta a instalatiilor in raport cu cantitatea de deseuri colectata si cautat un optim din punctul de vedere al efortului investitional si de operare posibil, precum si din punctul de vedere al asigurarii pietei de desfacere a materialelor rezultate.
Analiza comparativa a alternativelor tehnice aplicabile In tabelul de mai jos se prezinta analiza comparativa a principalelor tehnologii de tratare a deseurilor biodegradabile municipale: compostare, fermentare anaeroba, incinerare, piroliza si gazeificare.
Rezumat al tehnologiilor de tratare a deeurilor municipale biodegradabile Tehnologie cu rezultate dovedite, folosire Principiul de baz Costul tratrii Adecvabilitate Deeuri acceptate Metod biologic Fermentare anaerob
Da; folosit
Metod termic Piroliz

Parial; staii puine
Compostare
Da; foarte folosit
Incinerare
Da; foarte folosit
Gazeificare
Parial; puine staii
Degradare prin aciunea microorganismelor aerobice Mic pn la mare Bun Numai deeuri separate la surs din cauz c doar substana i nutrienii vor fi recuperai pe ct posibil puri Da Da Da
Degradare prin aciunea microorganismelor anaerobice Mediu pn la mare Bun Numai deeuri umede separate la surs din cauz c doar substana i nutrienii vor fi recuperai pe ct posibil puri Da Da Nu
Combustie
Conversie termochimic anaerob Mediu pn la mare Medie In particular convenabil pentru fraciile de deeuri contaminate, bine definite Posibil, dar n mod normal nu Da Da
Conversie termochimic Mare pn la foarte mare Depinde de tehnolgie Numai deeuri uscate separate dac nu este combinat cu o tehnologie de curare mai bun a gazelor de ardere Posibil, dar n mod normal nu Posibil Posibil
Mediu pn la mare Bun Toate deeurile deoarece tehnologia de curare a gazelor este bun iar reziduurile solide sunt minimizate prin reducerea volumului Da Da Da
Accept deeu menajer umed? Accept deeu menajer uscat? Accept deeuri din grdini i parcuri? Accept deeuri de la hoteluri i restaurante? Accept hrtie i carton? Fracii de deeuri excluse
Da
Da
Da
Da
Posibil, dar n mod normal nu Posibil menajer Deeu menajer umed
Mici cantiti de hrtie Metal, plastic, sticl (staii fr o tratare avansat: nu se accept deeuri de origine animal)
Nu Metal, plastic, sticl, deeuri din grdini (staii fr o tratare avansat: nu se accept deeuri de origine animal)
Da Nu exist
Da Deeu umed
Disponibilitatea datelor de mediu Solide Aer Ap Controlul mirosurior Mediu de lucru Recuperarea energiei
Mare Sczut Medie Mare Sczut - bun Sczut bun Nu
Medie - Mare Medie Mare Sczut - bun Mediu - bun Da; 3200 MJ/t de deeu
Medie - Mare Medie - Mare Mare Bun Bun Da; 2700 MJ/t de deeu
Medie Medie Medie Mare Mediu - bun Bun Da; Aproximativ 70% din incinerare + energia coninut n rodusul secundar
Medie Medie Mare Medie Mare Bun Bun Da; La fel incinerare
ca
la
Rezumat al tehnologiilor de tratare a deeurilor municipale biodegradabile Ciclul carbonului (% din greutate) Recuperarea fertilizanilor (kg fertilizant/tona de deeu la intrare) Produse pentru reciclare sau recuperare, (% din greutatea deeurilor introduse) Reziduuri ctre alt tehnic de tratare a deeurilor sau pentru depozitare (% din greutatea deeurilor introduse)
Metod biologic Fermentare anaerob

75% n fibre/lichide 25% ca biogaz Da; 4,0-4,5 kg N 0,5-1 kg P 2,5-3 kg K 30% fibre 50-65% fluide
Metod termic Piroliz
Compostare
Incinerare
Gazeificare
50% n compost 50% n aer Da; 2,5-10 kg N 0,5-1 kg P 1-2 kg K 40-50% compost
1% n solide 99% n aer Nu
20-30% n solide 70-80% n aer Nu
2% n solide 98% n aer Nu
15-25% cenu (inclusiv zgur, sticl)
30-50% produse carbonizate (inclusiv cenu, zgur, sticl) 3% metale 2-3% reziduuri de la curarea gazelor
15-25% cenu vitrificat (inclusiv zgur, sticl) 3% metale
2-20% din sitare (plastic, metal, sticl, pietre)
2-20% din sitare (plastic, metal, sticl, pietre)
3% cenu zburtoare (inclusiv reziduuri de la curarea gazelor)
2% reziduuri de la curarea gazelor
Sursa: Managementul deseurilor biodegradabile municipale, Agentia Europeana de Mediu, ianuarie 2002

PJGD2008 1anx

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

PJGD2008 1anx

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia

PLANUL JUDEEAN DE GESTIONARE A DEEURILOR - JUDEUL DMBOVIA -

Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia

Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia

Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia

Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia

1.4 Orizontul de timp pentru PJGD

1.5 Fluxuri de deeuri i sectoare incluse n plan

Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia

2. EVALUAREA SITUATIEI CURENTE 2.1 Date generale

4054 2492 1209 110 243 -

187915 181148 369063

Sursa: Breviar 2006-Direcia Judeean de Statistic Dmbovita

Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia

Suprafaa total km2 Dambovia 4054

Nr. orae municipii

Nr. sate 353

Sursa: Breviar 2006-Direcia Judeean de Statistic Dmbovia

Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia

Total Km 160 160 80 15 51 14 240

Categoria de calitate I II III 160 160 15 51 15 175 51 51

Repartizarea lungimii cursurilor de ap pe tronsoane (km) n BH Arge Vedea

Date necesare Temperatura Temperatura:

Sursa: Starea Mediului 2003

Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia

2.1.2 Date demografice

Densitatea populaiei (loc/km2) 136,0 133,6 133,0 132,7 132,5

2001 2002 2003 2004 2005

Sursa: Breviar statistic 2006 Fig. 1 Evoluia populaiei

545000 540000 535000 530000

2000 -613 5744 6357 195 5193 4998

2001 -877 5562 6439 -39 6264 6303

2002 -1517 5297 6814 -285 6880 7165

2003 -1410 5279 6689 -451 6905 7356

2004 -894 5421 6315 -52 9071 9123

2005 -1470 5211 6681 -139 6498 6637

-637 5939 6576 -144 5352 5496

Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia

2001 POP. URBAN % POP. RURAL %

2002 30,0 70,0

2003 30,1 69,9

2004 30,1 69,9

2005 31,3 68,7

Densitatea drumurilor la km2 de terito

Romnia Regiunea Sud Muntenia Dmbovia

Sursa: Breviar 2006-Direcia Judeean de Statistic Dmbovia

Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia

Alt mod de nclzire 8654

2.1.5 Aspecte socio-economice

Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Municipale judeul Dmbovia Situaia socio-economic

1990 261,7 124,6 -

1996 237,8 111,5 221,9 104,1 15,9 7,4

2000 233,1 109,7 208,0 98,6 25,1 11,1

2002 223,0 104,7 203,4 96,1 19,6 8,6

2003 213,2 99,2 200,3 93,8 12,9 5,4

2004 213,7 99,1 199,4 93,2 14,3 5,9

2005 214,9 99,8 199,1 93,2 15,8 6,6

omeri nregistrai total, din care

Numr uniti locale active (2005)

Pondere agenti economici % 4,7

Populaie ocupat 2005 mii pers. 76,9

Pondere populaie ocupat % 38,6%

10-14 15-37 40-41 45 50-52