INSTITUTII SI ALTE ORGANISME ALE UNIUNII EUROPENE

STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE

STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE

Membri fondatori: Franta, Germania, Belgia, Italia, Luxemburg si Olanda 1 ianuarie 1973: Danemarca, Irlanda, Marea Britanie 1 ianuarie 1981: Grecia 1 ianuarie 1986: Spania, Portugalia 3 octombrie 1990: reintregirea Germaniei 1 ianuarie 1995: Austria, Finlanda, Suedia (Norvegia refuza sa devina membra UE in 1972 si 94) 1 mai 2004 : Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia. 1 ianuarie 2007: Romania si Bulgaria
3

CONDITIILE PENTRU A FI UN STAT MEMBRU AL UE

Potrivit Tratatului instituind Uniunea Europeana: Existenta ca stat adica sa intruneasca elementele esentiale cerute de dreptul international public (teritoriu, populatie, suveranitate); Statul candidat trebuie sa fie din punct de vedere geografic european Respectarea principiilor libertatii, democratiei, drepturilor omului si libertatilor fundamentale. Potrivit criteriilor de la Copenhaga (Consiliul european, 1993): Existenta si mentinerea unor institutii stabile; Economie de piata deschisa si concurentiala; Aderarea la obiectivele uniunii politice, economice si monetare. Pracedura de aderare la UE cuprinde un ansamblu de texte, care cuprinde urmatoarele documente: - acte interne ale institutiilor comunitare: avizul Comisiei, hotararea Parlamentului, decizia Consiliului Uniunii Europene privind admiterea - acte internationale : tratatul de aderare, semnat de toate statele membre si de statul candidat, ratificat; actul cuprinzand conditiile aderarii, semnat; actul final al Conferintei de aderare; procesul verbal de semnare a tratatului
4

INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE

Cele 5 institutii Europene constituite prin tratate sunt:

PARLAMENTUL EUROPEAN CONSILIUL UNIUNII EUROPENE COMISIA EUROPEANA CURTEA DE JUSTITIE

CURTEA DE CONTURI -alaturi de MEDIATORUL EUROPEAN SI CONTROLORUL EUROPEAN PENTRU PROTECTIA DATELOR
5

PARLAMENTUL EUROPEAN
Strasbourg

Institutie supranationala ce reprezinta popoarele statelor membre ale UE Initial s-a numit Adunarea Parlamentara (CECO), ulterior (1962) a luat denumirea de Parlamentul European

Sediul : Strasbourg; Reuniuni plenare: Strasbourg (12); Reuniuni ale comisiilor si minisesiuni plenare: Bruxelles Secretariatul are sediul in Luxembourg

Actualul presedinte: Hans-Gert Pttering Presedintele: - ales pe 2 ani si jumatate (cu posibilitate de realegere); - reprezinta Parlamentul in relatiile internationale, externe UE precum si in relatiile cu celelalte institutii ale comunitatii.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Alegeri:
Bruxelles

Vot universal direct Primele alegeri directe pentru Parlamentul European: iunie 1979. ncepnd cu 1979, din 5 n 5 ani, ; urmtoarele alegeri: iunie 2009 Un cetean, un vot. Numarul de mandate este repartizat pe tari, in functie de marimea acestora. Condiii pentru a fi parlamentar european: s nu aib calitate de membru a unei alte instituii comunitare sau a unui guvern.

PARLAMENTUL EUROPEAN
Componenta :

Numarul de membrii este repartizat pe tari in functie de marimea acestora Membri Parlamentului sunt grupati in functie de apartenenta politica si nu de nationalitatea lor. Aderarea Romaniei si Bulgariei a ridicat numarul la 785 deputati europeni. La 13 decembrie 2007, liderii Uniunii Europene au semnat Tratatul de la Lisabona, ncheind astfel mai muli ani de negocieri pe tema aspectelor instituionale. Tratatul de la Lisabona modific Tratatul privind Uniunea European i Tratatele CE, n vigoare n prezent, fr a le nlocui. Tratatul va pune la dispoziia Uniunii cadrul legal i instrumentele juridice necesare pentru a face fa provocrilor viitoare i pentru a rspunde ateptrilor cetenilor.

MODIFICARI ADUSE DE TRATATUL DE LA LISABONA

Parlamentul European, ales direct de ctre cetenii Uniunii Europene, va avea noi atribuii privind legislaia, bugetul Uniunii Europene i acordurile internaionale. Prin faptul c se va recurge mai des la procedura de codecizie n cadrul elaborrii politicilor europene, Parlamentul European se va afla pe o poziie de egalitate cu Consiliul, care reprezint statele membre, n ceea ce privete adoptarea celei mai mari pri a legislaiei Uniunii Europene. O mai mare implicare a parlamentelor naionale: parlamentele naionale vor participa ntr-o msur mai mare la activitile Uniunii Europene, n special datorit unui nou mecanism care le permite s se asigure c aceasta intervine numai atunci cnd se pot obine rezultate mai bune la nivel comunitar (principiul subsidiaritii). Alturi de rolul consolidat al Parlamentului European, implicarea parlamentelor naionale va conduce la consolidarea caracterului democratic i la creterea legitimitii aciunilor Uniunii.

PARLAMENTUL EUROPEAN
Numrul de deputati pe ar:

Germania.........................: Italia, Frana, MB................ ........................................: Spania, Polonia........................: Olanda....................: Belgia, Grecia, Ungaria, Portugalia, Republica Ceh..................................: Suedia.................: Austria....................: Danemarca, Finlanda, Slovacia.............................: Irlanda, Lituania......................: Letonia....................: Slovenia.......................: Cipru, Estonia, Luxembourg............................: Romania: Bulgaria.: Malta.......................: Total:.........................................................................................................................................:

99 78 54 27 24 19 18 14 13 9 7 6 35 18 5 785

1999-2004: 626 2004-2007: 732 2007-2009: 785

10

PARLAMENTUL EUROPEAN
Gruprile politice:

Un deputat nu poate aparine dect unei grupri politice. ..... : 289

Gruparea Partidului Popular European (crestin-democrati) i democraii europeni

Gruparea Socialist din Parlamentul European.............. : 215 Gruparea Aliana democrailor i liberalilor pentru Europa.......... : 101 Gruparea Verzilor / Alianta liberala europeana.... : 42 Gruparea confederala a Stangii unite europene / Stanga ecologista a Nordului.................................................................................................... : 41 Gruparea Independenta / Democratia. : 24 Gruparea Uniunea pentru Europa natiunilor ... : 44
11

ORGANIZAREA SI STRUCTURA
Organele de conducere ale Parlamentului European sunt : Biroul (presedinte si 14 vicepresedinti) Conferinta presedintilor (presedinte si presedintii grupurilor politice + 2 reprezentanti ai europarlamentarilor independenti, care insa nu au drept de vot) Conferinta presedintilor de comisii (presedintii comisiilor permanente 17 sau temporare fiecare Parlament are dreptul sa stabilesca numarul si structura acestor comisii) Conferinta presedintilor de delegatii Parlamentul European are dreptul sa infiinteze: Comisii specializate (permanente) care asigura activitatea parlamentara intre sesiuni, analizand problemele de competenta ale Parlamentului si pregatind dosarele pentru dezbaterea acestora in sesiunile plenare. Subcomisii Comisii temporare Comisii temporare de ancheta

12

Cele 17 comisii de specialitate sunt:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.

AFET comitetul de afaceri straine, drepturile omului, securitate si aparare BUDG - buget CONT- control bugetar LIBE drepturile si libertatile cetatenilor, justitie si afaceri interne ECON relatii economice si monetare JURI- afaceri / relatii legale si piata interna INDU industrie, schimburi externe, cercetare si energie EMPL probleme ale fortei de munca si sociale ENVI- mediul inconjurator, sanatate publica si drepturile consumatorilor AGRI- dezvoltare rurala si in agricultura PECH crescatorii de peste REGI prevederi regionale, transport si turism CULT cultura, tineret, educatie si sport DEVE dezvoltare si cooperare AFCO relatii constitutionale FEMM drepturile femeii si oportunitati egale PETI - petitii

13

ATRIBUTIILE PARLAMENTULUI EUROPEAN

*Atributii legislative - alaturi de Consiliul Uniunii Europene are putere de decizie in multe domenii. - are initiativa legislativa, insa limitata la dreptul de a cere Comisiei sa propuna un act normativ -adopta legislatia Uniunii (regulamente, directive, decizii). Participarea sa garanteaza legitimitatea democratica a textelor adoptate. *Control democratic : Parlamentul european exercita un control democratic asupra celorlate institutii europene, in special asupra Comisiei europene. aproba Presedintele Comisiei desemnat de catre Consiliu. aproba desemnarea membrilor Comisiei si are dreptul de a cenzura Comisia , -deci exercita puterile de control prin: investirea Comisiei, motiune de cenzura intrebari parlamentare, comitete de ancheta, control asupra politicii comune si de asupra cooperarii politienesti si judiciare *Autoritate bugetara: imparte autoritatea in domeniul bugetar cu Consiliul Uniunii Europene (are ultimul cuvantul) prin urmare poate modifica cheltuielile bugetare. In ultima instanta, adopta bugetul in intregime. - are ultimul cuvant asupra cheltuielilor CE neobligatorii, adica cheltuieli care nu sunt prevazute in mod specific prin regulile comunitare
14

PARLAMENTUL EUROPEAN

Procedurile legislative: Procedura de consultare are 3 etape: initiativa, consultarea, decizia care apartine Consiului Procedura de cooperare P.E. poate aduce propriile opinii chiar in procesul legislativ dar Consiliul are ultimul cuvant (se aplica in domeniul politicii economice si monetare). Aceasta procedura are 6 etape: initiativa, consultatarea sau prima citire, emiterea unei pozitii comune, a doua citire, trimiterea proiectului modificat, adoptarea actului sau decizia Procedura de codecizie P.E. dobandeste un drept de veto in adoptarea actului normativ care nu mai poate fi inlaturat de Consiliu in mod unilateral. Are 8 etape: initiativa, prima citire, prima trimitere la Consiliu, a doua citire, luarea de pozitie a Comisiei, a doua trimitere la Consiliu , lucrarile Comitetului de Conciliere, trimiterea proiectului la Consiliu si la Parlamentul European (a treia citire) Avizul conform - Consiliul introduce prin aceasta procedura un act normativ in fata P.E. care il va aproba - actul se va adopta, ori il va respinge impiedica adoptarea actului Procedura bugetara
15

Premiul Sakharov Infiintat in 1988, dupa numele unui celebru dizident rus Premiu acordat anual; se atribuie unei personalitati/grupari internationale care se distinge in domeniul drepturilor omului. Nelson Mandela, Ibrahim Rugova, Aung San Suu Kyi, organizaia Reporteri fr Frontiere i Alexandr Milinkievici se afl printre ctigtorii premiului din anii precedeni. Dec. 2007: Salih Mahmoud Osman, avocatul sudanez pentru drepturile omului, a fost premiat pentru munca sa in Organizaia sudaneze mpotriva torturii (SOAT)
16

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

Sediul: Bruxelles Rolul: Adopta legislatia europeana (regulamente, directive, decizii, recomandari si avize). Coordoneaza orientarile majore ale politicii economice a Statelor Membre. Incheie, in numele Comunitatii, acorduri internationale cu alte state si organizatii internationale. Aproba impreuna cu Parlamentul, bugetul comunitar. In baza Tratatului instituind Uniunea Europeana: - adopta deciziile necesare pentru definirea si punerea in practica a politicii externe si de securitate comuna (PESC), pe baza orientarilor generale trasate de Consiliul European; - coordoneaza activitatile statelor membre si adopta masurile necesare cu privire la cooperarea politieneasca si juridica in materie penala. Alcatuire: Organ colegial format din cate un reprezentant/ ministru pentru fiecare stat membru abilitat sa angajeze guvernul tarii pe care il reprezinta Ministrul este insotit de doi functionari, dintre care, de regula, reprezentantul permanent al statului respectiv la UE sau adjunctul acestuia Consiliul are un personal propriu de aproximativ 2500 de functionari
17

Organizare sau functionare

Presedentia Consiliului revine pe rand fiecarui stat membru pe o perioada de 6 luni, dupa o ordine prevazuta in tratate - ordine alfabetica. Consiliul se intruneste in fiecare saptamana sau cat de des este necesar, la convocarea presedintelui sau la cererea Comisiei. Reuniunile au loc la Bruxelles sau la Luxembourg (lunile Aprilie, Iulie si Octombrie) Organe auxiliare ale Consiliului: Secretariatul General asigura d.p.d.v. tehnic buna functionare a lucrarilor Dl. Javier Solana este Secretarul General al Consiliului Uniunii Europene / Inaltul Reprezentant pentru Politica Externa si de Securitate Comuna (PESC). Comitetul Reprezentantilor Permanenti (COREPER) pregateste lucrarile Consiliului, compus din reprezentanti diplomatici permanenti ai statelor membre. COREPER functioneazala doua nivele: COREPER I care este compus din reprezentantii permanenti adjuncti, si COREPER II compus din reprezentanti permanenti, carora li se mai spune si ambasadori

Comitetul Monetar Comitetul politic Comitetul de Coordonare

18

Consiliul reunit la nivelul ministrilor de externe poarta denumirea de Consiliu General , dar se poate vorbi si de un Consiliu Special format din ministrii de resort. Acest Consiliu Special este format din 9 formatiuni:

Afaceri generale si relatii externe; Afaceri economice si finaciare ("ECOFIN"); Justitie si afaceri interne(JAI); Politica ocupationala, politica sociala, sanatate si consumatori; Competitivitate (piata interna, industrie si cercetare); Transporturi, telecomunicatii si energie; Agricultura si pescuit; Mediu; Educatie, tinerete si cultura

19

Presedintiile Consiliului:

2004 : 2005 : 2006 : 2007 : 2008:

Irlanda Luxembourg Austria Germania Slovenia

urmata de: urmat de: urmata de: urmata de urmata de

Olanda Marea Britanie Finlanda Portugalia Franta

Troika: Statul membru care detine si exercita presedentia Consiliului este asistat pe langa Secretariatul General al Consiliului si de Comisie, de statele care au detinut si care vor detine presedintia Consiliului
20

Presedintiile Consililui Uniunii Europene incepand din 2007:

2007: Germania Portugalia 2008: Slovenia Franta 2009: Republica Ceha Suedia 2010: Spania Belgia 2011: Ungaria Polonia 2012: Danemarca Cipru 2013: Irlanda Lituania 2014: Grecia Italia 2015: Letonia Luxembourg

2016: Olanda Slovacia 2017: Malta Marea Britanie 2018: Estonia Bulgaria 2019: Austria Romania

21

ATRIBUTIILE SAU COMPETENTELE CONSILIULUI

Consiliul este principalul organ legislativ al CE si confera Comisiei atributiile de executare a normelor stabilite Asigura coordonarea politicilor economice generale ale statelor Are posibilitatea de a solicita Comisiei sa initieze anumite acte normative Are atributii de control putand exercita actiuni in anulare si in constatarea abtinerii nejustificate In domeniul relatiilor externe incheie in numel CE conventii, tratate internationale cu state terte sau organizatii internationale Consiliul numeste membrii Comisiei, Comitetului Economic si Social, Comitetului Regiunilor si Responsabilului pentru Protectia Datelor Personale Are atributii in domeniul personalui, in sensul ca adopta Statutul Functionarilor Comunitari Elaboreaza proiectul de buget si adopta bugetul impreuna cu Parlamentul Functii de executie Competenta de a completa prevederile tratatelor de infiintare cu respectarea stricta a limitelor prevazute in tratate

22

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

Modalitatea de luare a deciziilor:

Regula este majoritatea simpla (50%+1) aceasta regula se aplica in luarea deciziilor de procedura sau la adoptarea regulamentului de ordine interioara In unele domenii se cere unanimitatea (respectiv in 70 de domenii ex: respingerea propunerilor legislative ale Comisiei, armonizarea fiscala etc.) Consiliul poate decide si prin vot calificat mai bine spus un vot ponderat potrivit caruia fiecare stat membru detine un anumit numar de voturi in functie de importanta politica, economica, teritoriala, demografica.
Cand decizia este luata la propunerea Comisiei: cel putin 232 voturi (72,3%); si majoritatea statelor membre. Cand decizia nu este luata la propunerea Comisiei: 232 voturi; si vot favorabil in cel putin 2/3 din nr. statele membre. In toate cazurile, statul membru poate cere sa fie verificat daca: daca voturile favorabile reprezinta mai putin de 62% din totalul populatiei Uniunii Daca aceasta conditie nu este indeplinita decizia nu este adoptata
23

MODIFICARI PROPUSE PRIN TRATATUL DE LA LISABONA

Un proces decizional eficient: votul cu majoritate calificat din Consiliu va fi extins la noi domenii politice, astfel nct procesul decizional s se desfoare mai rapid i mai eficient. ncepnd din 2014, calcularea majoritii calificate se va baza pe sistemul dublei majoriti, a statelor membre i a populaiei, reflectnd astfel dubla legitimitate a Uniunii. Dubla majoritate se obine atunci cnd o decizie este luat prin votul a 55% din statele membre, reprezentnd cel puin 65% din populaia Uniunii. Un cadru instituional mai stabil i mai eficient: Tratatul de la Lisabona creeaz funcia de preedinte al Consiliului European, ales pentru un mandat de doi ani i jumtate, introduce o legtur direct ntre alegerea preedintelui Comisiei i rezultatele alegerilor europene, prevede noi dispoziii referitoare la viitoarea structur a Parlamentului European i la reducerea numrului de comisari i include reguli clare privind cooperarea consolidat i dispoziiile financiare. 24

POLITICA EXTERNA - MODIFICARI PROPUSE PRIN TRATATUL DE LA LISABONA

Numirea unui nalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate, care va fi i unul din vicepreedinii Comisiei, pentru a crete impactul, coerena i vizibilitatea aciunii externe a UE. Noul Serviciu European pentru aciune extern va oferi naltului Reprezentant sprijinul necesar. Uniunea va vea o personalitate juridic unic, ceea ce i va ntri puterea de negociere determinnd-o s fie mai eficient pe plan mondial i un partener mai vizibil pentru rile tere i organizaiile internaionale. Progresele n domeniul politicii europene de securitate i aprare vor menine unele modaliti decizionale specifice, facilitnd totodat o cooperare consolidat n cadrul unui grup mai mic de state membre.

25

COMISIA EUROPEANA
Sediul: Bruxelles Doua birouri la Luxembourg. Reprezentante in toate statele membre UE. Delegatii in foarte multe capitale ale unor terte tari . Rol: Gardian al tratatelor: (legislatia UE sa fie corect aplicata de catre Statele Membre, iar toti cetatenii si participantii la Piata Unica sa poata beneficia de conditiile unitare asigurate). Putere de initiativa legislativa: exclusiva pentru pilonul 1 si partiala pentru pilonul 3 Executarea politicilor comunitare. Negociator al tratatelor internationale. Formuleaza recomandari si avize. Executa bugetul UE.
26

COMISIA EUROPEANA

Alcatuire: Pana la 1 mai 2004: 20 comisari, cate unul pentru fiecare stat membru, cu exceptia a celor 5 state membre mari care aveau cate 2 Din 1 mai 2004 pana in 31 octombrie 2004 (21 noiembrie) 2004 : 30 comisari : cei 20 precedenti + inca 1 pentru fiecare nou stat membru. Incepand cu 22 noiembrie 2004: Un comisar pentru un stat membru : 25 comisari 5 vicepresedinti De la 1 ianuarie 2007: 27 comisari

27

COMISIA EUROPEANA

Procedura numirii: Mandat pe 5 ani, cu posibilitate de renumire.

Procedura: Consiliul, reunit la nivel de sefi de stat si de guvern nominalizeaza cu majoritate calificata un candidat pentru presedentia Comisiei. Parlamentul aproba viitorul Presedinte al Comisiei. Fiecare stat membru propune candidati pentru presedentie din randul personalitatilor nationale. Presedintele alege lista viitorilor comisari din randul celor propusi de catre statele membre. Consiliul, adopta aceasta lista, prin majoritate calificata. Colegiul Comisarilor, trebuie aprobat la randul sau de catre Parlament. In acest moment, Consiliul va numi, formal, presedintele si comisarii Comisiei, cu majoritate calificata.
Inainte de a-si intra in exercitiul functiei, comisarii trebuie sa depuna juramant in fata Curtii de justitie
28

COMISIA EUROPEANA

Presedintele Comisiei: Jos Manuel Barroso - Avizeaza alcatuirea Comisiei; - Defineste orientarile politice ale Comisiei; - Decide cu privire la organizarea interna a Comisiei, structura si repartizarea responsabilitatilor ce incumba membrilor Comisiei; - Poate decide sa remanieze repartizarea acestor responsabilitati pe parcursul mandatului sau; - Dupa aprobarea data de Colegiu, Presedintele numeste vice-presedintii dintre membri Comisiei. Incepand cu 1 noiembrie 2004 Comisia numara 5 vice-presedinti. Presedintele Comisiei poate cere unui membru sa-si prezinte demisia, dupa aprobarea data de Colegiu.

29

Organizarea Comisiei

Este cea mai mare dintre institutiile Uniunii, avand un personal de aproximativ 16.000 de persoane Comisia se divide in 25 de directorate generale (condse de un director general subordonat unui membru al comisiei care raspunde politic si operational de activitatea directoratelor) si aproximativ 15 servicii specializate Colegiul Comiesiei Europene este condus de un presedinte numit de guvernele nationale si aprobat de Parlament, este alcatut din 20 de membrii si are atributii politice
30

COMISIA EUROPEANA
Control politic exercitat de catre Parlamentul European:

Motiune de cenzura: majoritate de 2/3 din voturi si membri prezenti. Intrebari scrise si orale.

Control judiciair exercitat de catre Curtea de Justitie: Comisarii declarati demisionari. Modalitatiea de luare a deciziei in cadrul Comisiei : Majoritate simpla.

31

COMISIA EUROPEANA

Care este parcursul unei initiative legislative? Schita unei initiative legislative regulament, directiva sau decizie este pregatita in general de catre serviciul specializat in domeniul respectiv, dupa consultari interne cu celelelate servicii din cadrul Comisiei precum si dupa consultari externe cu autoritatile nationale. Procedura legislativa trebuie sa fie in concordanta cu prevederile Tratatului pe domeniul respectiv de activitate. In cele mai multe cazuri se aplica procedura codeciziei, ceea ce inseamna ca propunerea formala, adoptata de Colegiul Comisarilor este examinata de catre Parlamentul European si Consiliu, care impreuna indeplinesc rolul de legiuitori europeni. In unele cazuri sunt consultate Comitetul Regiunilor si Comitetul Economic si Social. In cadrul procedurii codeciziei legiuitorul european, examineaza propunerea in prima lectura, a doua lectura sau a treia lectura. Comisia isi joaca aici rolul de mediator ca si cel de gardian al interesului european, pana cand respectiva propunere legislativa este adoptata. Propunerea legislativa este in final adoptata si apoi transpusa in dreptul intern al statelor membre (daca este vorba despre directive) si aplicata apoi de Comisie si de statele membre.
32

Atributiile Comisiei Europene

In sarcinile Comisiei Europene intra urmatoarele atributii. a) Atributii in procedura legislative pe baza propunerilor inaintate de Comisie, Consiliul U.E adopta cu impreuna cu Parlamentul sau singur acte normative. Comisia are si o putere normativa subordonata Consiliului U.E care ii permite sa execute actele adoptate de Consiliu, de asemenea poate emite si decizii individuale prin care intervine in diferite domenii. b) Atributii de organ executive al Uniunii Europene - comisia este organul executiv al U.E cel care pune in executare actele emise de Consiliu U.E., dispunand de o putere normativa proprie putand adopta regulamente, directive, decizii. c) Atributii de reprezentare - aceasta reprezinta Uniunea Europeana in relatiile cu statele nemembre si organismele internationale, in interiorul uniunii ea reprezinta interesul comunitar in raport cu persoanele fizice si juridice. Pe plan extern Comisia negociaza tratatele internationale negociate de Uniune . d)Atributii asupra respectarii tratatelor-Comisia este imputernicita cu vegherea respectarii dreptului comunitar de catre statele membre si cele nemembre

33

CONSILIUL EUROPEAN

Statut: - juridic NU este o institutie; - institutionalizat prin Summit-ul de la Paris din 1974; - mentionat pentru prima data: AUE(Actul Unic European); - proiectul Tratatului constitutional: sa devina o institutie in sensul instituit de tratate. Alcatuire: - sefii de stat sau de guvern ai celor 25 de state membre; + Presedintele Comisiei Europene; - lucrarile Consiliului european: gazduite de seful de stat sau guvern a carui tara detine la momentul respectiv presedentia UE. Rolul: - defineste orientarile politice generale si da Uniunii impulsurile necesare dezvoltarii sale; Adopta concluzii .
34

CONSILIUL EUROPEAN

Procedura de vot: prin consens

Locul de intrunire: Bruxelles Declaratia nr.22 din Tratatul de la Nisa: Din 2002 si in conformitate cu Tratatul de la Nisa, cel putin un Consiliu European per Presedintie se tine in Bruxelles. Dupa extinderea Uniunii se asteapta ca toate intalnirile Consiliului European sa aiba loc la Bruxelles. In medie 2 reuniuni pe an (iunie si decembrie)

35

Consiliul european (reuniune la nivelul sefiilor de stat si de guvern ai celor 27 de state membre UE)

Consiliul Uniunii Europene institutie a UE ( formata din ministri celor 27 de state membre)

Consiliul Europei (organizatie politica internationala de

sine statatoare cu sediul la Strasbourg 1949)

36

Atributiile Consiliului European

Conform specialistilor in drept comunitar functiile ndeplinite de ctre Consiliul European sunt: - functia de arhitect al evolutiei internationale a constructiei europene, toate deciziile importante n acest sens fiind luate sub impulsul lui; - functia de stabilire a orientrilor generale n materia politicii economice si sociale, precum si n domeniul politicii externe; - functia de decizie la cel mai nalt nivel a problemelor deosebite ce apar n domeniul economic, social, financiar si al politicii externe
37

CURTEA DE JUSTITIE A COMUNITATILOR EUROPENE

Sediu: Luxembourg. Creata prin Tratatul de la Paris instituind CECO.

Rol: Vegheaza la interpretarea si aplicarea uniforma a dreptului comunitar; Judeca litigii intre statele membre, intre institutii europene, persoane fizice si juridice. Alcatuire: Un judecator pentru fiecare stat membru : 27 judecatori; Curtea poate prezida in totalitatea ei, in Marea Camera - 13 judecatori, sau in Camere de 3 respectiv 5 judecatori. 8 avocati generali. Procedura numirii judecatorilor: Desemnati de comun acord de catre guvernele statelor membre. Mandat : 6 ani, cu posibilitate de renumire. Numirea Presedintelui: Ales de catre judecatori din randul acestora; Mandat : 3 ani; Vassilios Skouris.
38

Proceduri
Procedura ntrebrilor preliminare

Curtea de Justiie colaboreaz cu instanele judectoreti din statele membre, care sunt instanele de drept comun n materia dreptului comunitar. Pentru a asigura o aplicare efectiv i omogen a legislaiei comunitare i pentru a evita orice interpretare divergent, instanele naionale pot i uneori trebuie s se adreseze Curii de Justiie solicitndu-i s clarifice un aspect privind interpretarea dreptului comunitar, n scopul de a le permite, de exemplu, s verifice conformitatea legislaiei naionale cu dreptul comunitar. Cererea de pronunare a unei hotrri preliminare poate de asemenea avea ca obiect controlul validitii unui act de drept comunitar. Rspunsul Curii de Justiie nu ia forma unui simplu aviz, ci a unei hotrri sau a unei ordonane motivate. Instana naional destinatar este inut de interpretarea dat atunci cnd soluioneaz litigiul aflat pe rolul su. Hotrrea Curii de Justiie este n aceeai msur obligatorie pentru celelalte instane naionale sesizate cu o problem identic. Tot prin intermediul cererilor de pronunare a unei hotrri preliminare, fiecare cetean european poate s obin precizarea normelor comunitare care l privesc. ntr-adevr, cu toate c aceast cerere nu poate fi formulat dect de o instan judectoreasc naional, toate prile din procedura n faa acesteia din urm, statele membre i instituiile europene pot participa la procedura iniiat la Curtea de Justiie. Astfel, mai multe principii importante ale dreptului comunitar au fost stabilite n urma unor ntrebri preliminare, adresate uneori de ctre instanele judectoreti naionale de rang inferior.

39

Proceduri
Aciunea n constatarea nendeplinirii obligaiilor

Aceast aciune permite Curii de Justiie s controleze respectarea de ctre statele membre a obligaiilor care le revin n temeiul dreptului comunitar. Sesizarea Curii de Justiie este precedat de o procedur prealabil iniiat de Comisie prin care i se d statului membru posibilitatea de a rspunde motivelor invocate mpotriva sa. Dac aceast procedur nu determin statul membru s i ndeplineasc obligaiile, poate fi introdus la Curtea de Justiie o aciune privind nclcarea dreptului comunitar. Aceast aciune poate fi introdus fie de ctre Comisie cazul cel mai frecvent ntlnit n practic , fie de ctre un stat membru. n cazul n care Curtea de Justiie constat nendeplinirea obligaiilor, statul este obligat s pun imediat capt acestei situaii. Dac, n urma unei noi sesizri din partea Comisiei, Curtea de Justiie constat c statul membru n cauz nu s-a conformat hotrrii sale, aceasta i poate impune plata unei sume forfetare sau a unor penaliti cu titlu cominatoriu.

Aciunea n anulare

Prin intermediul acestei aciuni, reclamantul solicit anularea unui act al unei instituii (regulament, directiv, decizie). Curtea de Justiie este singura competent s soluioneze aciunile introduse de ctre un stat membru mpotriva Parlamentului European i/sau mpotriva Consiliului (cu excepia actelor acestuia din urm n materie de ajutoare de stat, dumping sau competene de executare) sau pe cele introduse de ctre o instituie comunitar mpotriva alteia. Tribunalul este competent judece, n prim instan, toate celelalte aciuni de acest tip i ndeosebi aciunile introduse de ctre persoanele private.

40

Proceduri
Recursul

Curtea de Justiie poate fi sesizat cu recursuri limitate la motive de drept, formulate mpotriva hotrrilor i a ordonanelor pronunate de Tribunalul de Prim Instan. Dac recursul este admisibil i fondat, Curtea de Justiie anuleaz decizia Tribunalului de Prim Instan. n cazul n care cauza este n stare de a fi judecat, Curtea poate s o rein spre soluionare. n caz contrar, trebuie s trimit cauza Tribunalului, care este inut de decizia pronunat n recurs.

Reexaminarea

Deciziile Tribunalului de Prim Instan care statueaz asupra aciunilor introduse mpotriva hotrrilor Tribunalului Funciei Publice a Uniunii Europene pot, n mod excepional, s fac obiectul unei reexaminri din partea Curii de Justiie.
41

TRIBUNALUL DE PRIMA INSTANTA

Sediu: Luxembourg Creat in 1989, parte integranta a institutiei Curtea de Justitie Rol: TPI poate delibera asupra: Ex. : recursuri introduse de catre persoane fizice, cazuri de concurenta neloiala, daune cauzate de catre Comunitate, institutiilor. Alcatuire: Un judecator pentru fiecare stat membru : 27 judecatori Procedura de numire : Desemnati de comun acord de catre guvernele statelor membre. Mandat : 6 ani, cu posibilitate de renumire (partial o data la 3 ani). Numirea presedintelui: Ales de catre judecatori din randul acestora Presedintele TPI: Marc Jaeger, luxemburghez Exista si un Tribunal de functie publica Sediul: Luxembourg Creat la 2 noiembrie 2004 prin decizia Consiliului, parte integranta a institutiei Curtea de Justitie

42

Procedura

Tribunalul dispune de propriul su regulament de procedur. n principiu, procedura cuprinde o faz scris i o faz oral. O cerere introductiv scris de un avocat sau de un agent adresat grefei declaneaz procedura. Cererea introductiv este comunicat de ctre grefier prii adverse, care dispune de un termen pentru a depune un memoriu n aprare. Reclamantul are posibilitatea de a prezenta o replic ntr-un termen determinat la care prtul poate rspunde printr-o duplic. Orice persoan care justific un interes n soluionarea unui litigiu aflat pe rolul Tribunalului, precum i statele membre i instituiile Comunitii pot interveni n procedur. Intervenientul depune un memoriu, prin care urmrete susinerea sau respingerea concluziilor uneia dintre pri, la care prile pot ulterior s rspund. n anumite situaii, intervenientul poate s i prezinte observaiile i n cadrul fazei orale. n timpul fazei orale are loc o edin public. n cadrul acesteia, judectorii pot adresa ntrebri reprezentanilor prilor. Judectorul raportor rezum ntr-un raport de edin starea de fapt expus, argumentele fiecrei pri i, dac este cazul, argumentele intervenienilor. Acest document este pus la dispoziia publicului n limba de procedur. Apoi, judectorii delibereaz pe baza proiectului de hotrre redactat de ctre judectorul raportor, iar hotrrea se pronun n edin public. Procedura la Tribunalul de Prim Instan este scutit de taxe.
43

CURTEA EUROPEANA DE CONTURI

Sediu: Luxembourg, din 1988 Infiintata in 1977, Tratatul de la Bruxelles; Constituita ca institutie dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Maastricht. Rol: - Constiinta financiara a UE; - Curtea europeana de conturi este independenta, externa si distincta de alte institutii. Atributii: verifica executia bugetului Uniunii; verifica incasarile si cheltuielile UE (legal si corect); - controleaza legalitatea si regularitatea cheltuielilor pentru a asigura o buna gestiunea a bugetului Uniunii, a institutiilor si organelor acesteia. Mijloace : - interogare, raport anual general, rapoarte speciale.
44

CURTEA EUROPEANA DE CONTURI

Mandat : 6 ani, cu posibilitate de realegere.

Alcatuire : - Un membru pentru fiecare stat membru: 27 membri; Curtea se poate constitui in camere .

Procedura de numire : - Desemnat de catre Consiliu cu majoritate calificata, dupa consultare cu Parlamentul; - Curtea alege presedintele din cadrul sau, mandat de 3 ani, cu posibilitate de realegere.

Presedintele actual : Vtor Manuel da Silva Caldeira (nationalitate portugheza).

45

ALTE ORGANISME ALE UNIUNII EUROPENE

46

MEDIATORUL EUROPEAN

Ombudsman .

Sediul: Strasbourg. Creat: prin Tratatul instituind UE. Rol: Intermediar intre cetateni si autoritatile europene. Atributii: - persoanele rezidente precum si cele avand domiciliul legal intr-un stat membru, cetatenii, firmele, asociatiile sau alte organisme inregistrate in UE, pot adresa plangeri Mediatorului european. - cazuri de administrare defectuoasa, daca au fost direct vatamati de activitatea defectuoasa a unei institutii europene. - Mediatorul european deschide anchete in cazurile aflate sub incidenta puterilor sale. Nu se ocupa de plangerile ce privesc administratia generala sau locala a UE.

Procedura de numire: de catre Parlamentul European.

Mediatorul european actual: Nikiforos DIAMANDOUROS (grec). Primul mediator, finlandezul Jacob SDERMAN a fost ales in 1995 si reales in 1999. Mandat : 5 ani, cu posibilitate de renumire.

47

CONTROLORUL EUROPEAN PENTRU PROTECTIA DATELOR

In 2004 dl. Peter Hustinx a fost numit controlor pentru protectia datelor iar Dl. Joaquin Bayo Delgado adjunct al acestuia. CEPD lucreaza cu ofiteri pentru protectia datelor in fiecare institutie si organism al Uniunii Europene pentru a asigura implementarea regulilor referitoare la protectia datelor cu caracter personal. Prelucarea datelor se refera la activitati cum ar fi colectarea de date, inregistrarea, organizarea si stocarea de informatii, consultarea acestora din baza de date, transmiterea sau facilitarea accesului pentru alte persoane, precum si blocarea, stergerea sau distrugerea datelor.

48

COMITETUL ECONOMIC SI SOCIAL

Sediu: Bruxelles Creat : prin Tratatul de la Roma. Rol : - organ consultativ ce reprezinta angajatii, sindicatele si agricultorii, consumatorii si alte grupe de interes: - apara interesele membrilor sai in discutiile politice cu Comisia, Consiliul si Parlamentul european; -consultat inainte de orice decizie privind politica economica si sociala. -poate da avize din proprie initiativa. 317 membri. Mandat: 4 ani, cu posibilitate de renumire.

Procedura de numire: - de catre guvernele statelor membre; - independenti; - 1 presedinte si 2 vice-presedinti alesi din cadrul comitetului. Mandat: 2 ani Presedinte actual: Dimitris Dimitriadis (natioanlitate austriaca) dupa sesiunea din octombrie 2006.

49

COMITETUL REGIUNILOR

Sediu: Bruxelles Creat in 1994 conform Tratatului instituind UE Rol : - organ consultativ alcatuit din reprezentanti ai autoritatilor regionale si locale din Europa; - garanteaza ca identitatea si prerogativele regionale si locale sunt respectate; - trebuie sa fie consultate asupra chestiunilor ce intereseaza autoritatile locale si regionale: ex politica regionala, mediu, educatie si transport. Alcatuire : - 317 membri; - dupa Tratatul de la Nisa: membri CR trebuie sa posede un mandat a autoritatilor pe care le reprezinta sau sa dovedeasca responsabilitatea politica in fata acestor autoritati. Mandat : 4 ani, cu posibilitate de renumire. Procedura de numire: - Numiti de catre guvernele statelor membre; - independenti; - Comitetul Regiunilor desemneaza un presedinte din randul membrilor sai pe o perioada de 2 ani. Presedintele actual: Michel DELEBARRE (nationalitate germana) dupa sesiunea din 2006.
50

SISTEMUL EUROPEAN DE BNCI CENTRALE

Sistemul European de Bnci Centrale (SEBC) este compus din Banca Central European (BCE) i toate celelalte bnci centrale naionale ale celor 25 de State Membre. Termenul "Eurosistem" definete Banca Central European i bncile centrale/naionale ale statelor care au aderat la zona Euro. Obiectivele acestui sistem sunt: definirea i implementarea politicii monetare a zonei Euro; derularea operaiunilor externe; pstrarea i administrarea rezervelor statelor membre; promovarea unui sistem eficient de pli.

SEBC este guvernat de structurile de decizie ale BCE, i anume Consiliul Director i Comitetul Executiv. Consiliul Director este compus din membrii Comitetului Executiv i din guvernatorii bncilor centrale naionale din statele zonei Euro. Comitetul Executiv este compus din Preedintele BCE, Vice-Preedintele ei i ali patru membri, alei dintre profesioniti recunoscui n domeniul monetar bancar. Consiliul General este compus din Preedintele i Vice-Preedintele BCE, precum i din guvernatorii bncilor centrale din cele 27 de State Membre ale UE.
51

BANCA CENTRAL EUROPEAN

Din 01 ianuarie1994 pana in 01 iunie 1998 a existat Institutul Monetar European care avea ca misiune coordonarea politicilor monetar-valutare ale statelor membre, supravegherea functionarii sistemului monetar european si pregatirea terenului pentru infiintarea Bancii Centrale Europene. Din 1998 BCE cu sediul la Frankfurt n Main si-a inceput activitatea ca banca de emisie pentru moneda unica europeana EURO. Emisia monetara propriu-zisa, adica punerea in circulatie a bancnotelor a inceput la 01.ianuarie 2002 . Din 01.iulie 2002 in 12 state europene EURO a devenit singura moneda aflata in circulatie, existind posibilitatea preschimbarii bancnotelor vechi pana in anul 2010. Romania preconizeaza introducerea monedei unice in anul 2012. 52

BANCA CENTRAL EUROPEAN

Tarile care doresc sa introduca euro trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii de convergenta: 1. Stabilirea preturilor cresterea preturilor nu poate fi mai mare de 1,5% raportat la media celor 3 state cu cea mai mica rata a inflatiei. 2. Dobinzile la creditele pe termen lung pot fi mai mari cu maxim 2% decit media din statul cu cea mai mica inflatie. 3. Stabilirea cursului de schimb moneda nationala nu poate fi depreciata cu doi ani anterior aderarii la UEM si trebuie sa respecte o banda de fluctuatie de max.+/ 2,5%. 4. Deficitul bugetar nu poate depasi 3% din GDP. 5. Datoriile statului nu pot depasi 60% din GDP.
53

BANCA CENTRAL EUROPEAN

Statele membre ale CE care au adoptat moneda unica sunt: Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Irlada, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania. Statele membre in care euro se afla in circulatie: Andora, San Marino, Monaco, Liechtenstein, Insulele Canare, Kosovo

54

BANCA CENTRAL EUROPEAN

Organele BCE sunt urmatoarele: DIRECTORATUL compus din director, directori adjuncti alesi de guvernele statelor participante la euro pe baza propunerilor ministrilor de finante, pentru un mandat de opt ani (nu pot fi realesi), respectiv din patru specialisti in probleme monetare si bancare. Directoratul adopta deciziile necesare pentru functionarea curenta, activitatea cotidiana a bancii si emite instructiuni bancilor nationale. CONSILIUL BCE - este format din membrii Directoratului si Guvernatorii bancilor nationale ale statelor participante la euro, sub conducerea directorului BCE. La Consiliul BCE participa fara drept de vot presedintele Consiliului si un membru din Comisie. Este organul decizional cel mai important. Adopta decizii privind politica monetara, decizii strategice si acte normative comunitare. CONSILIUL LARGIT al BCE este format din presedintele si vicepresedintele BCE, respectiv din guvernatorii bancilor nationale ale tuturor statelor membre. Acest for acorda consultanta coordoneaza activitatea BCE si pregatirile pentru introducerea euro in noi state membre, respectiv asistenta pentru elaborarea de statistici, rapoarte ale BCE. BCE - lucreaza in mai multe subdiviziuni. In domeniul controlului monetar BCE a avut conflicte cu Curtea de Conturi si Comisia Europeana, care au fost rezolvate de CJE in sensul protejarii competentelor care revin institutiilor comunitare pentru a evita o monopolizare a situatiei de catre BCE.
55

BANCA CENTRAL EUROPEAN

ATRIBUTIILE BCE. - Stabilirea si conducerea politicii monetare BCE. - Executarea, realizarea afacerilor in domeniul devizelor. - Administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor si mentinerea acestora. - Promovarea functionarii optime a sistemelor de plati si de decontare. - Are competenta exclusiva in aprobarea emisiunii monetare in intreaga comunitate. - Asigurarea stabilitatii preturilor (cresteri de max.2% ale preturilor) prin controlul emisiunii cantitatii monetare si evaluarea perspectivelor in domeniul preturilor si a riscurilor pe baza unei palete largi de indicatori. - Procurarea datelor statistice necesare functionarii bancii. - Monitorizarea progreselor din sistemul bancar. Modul de luare a deciziilor. Fiecare membru are un singur vot si se voteaza cu majoritate simpla. BCE functioneaza pe baza unui regulament de ordine interioara. Poate adopta regulamente, decizii, recomandari si avize.

56

BANCA EUROPEAN DE INVESTIII (B.E.I.)

Organul financiar al Uniunii Europene, Banca European de Investiii (B.E.I.) a fost creat n anul 1958, prin Tratatul de la Roma instituind C.E.E., cu scopul de finana investiiile pentru promovarea obiectivelor, proiectelor Uniunii n cadrul ei, precum i n alte 120 de ri din ntreaga lume. Banca i are sediul la Luxemburg, ora considerat, din acest punct de vedre, capitala financiar a Comunitilor. Are, de asemena, birouri la Atena, Bruxelles, Lisabona, Londra, Madrid, Roma. Rolul B.E.I. este de a contribui la integrarea , dezvoltarea echilibrat i coeziunea economic, social a statelor membre.
57

Structura B.E.I
1.Consiliul Guvernatorilor este format di minitri desemnai de
fiecare dintre statele membre, de regul Minitrii de Finane. Consiliul stabilete politicile de creditare, aprob bilanul i raportul anual , autorizeaz operaiunile de finanare n afara Uniunii Europene i ia decizii cu privire la majorrile de capital. De asemenea, numete membrii Consiliului Director, ai Comitetului de Management, i ai Comitetului de Audit. 2. Comitetul de Management, organ executiv colegial, controleaz toate operaiunile curente, face recomandri Directorilor cu privire la Hotrrile pe care urmeaz s le adopte i rspunde de aplicarea acestora. Preedintele Bncii sau, n absena sa unul din Vice Preedini, conduce edinele Comitetului de Management. 3. Comitetul de Audit verific operaiunile i contabilitatea Bncii, pe baza activitii desfurate att de organele interne de control i audit, ct i de auditorii externi.
58

Atribuiile B.E.I.

atribuia principala a bancii este sa contribuie la dezvoltarea echilibrata si neintrerupta a pietei comune in interesul Comunitatii apelind la resursele proprii si la pietele de capital. Acorda imprumuturi si garantii fara a urmari un cistig , n toate sectoarele economiei pentru finantarea unor proiecte care vizeaza dezvoltarea regiunilor mai putin dezvoltate ( in 1996 70% din credite) ; unor proiecte care vizeaza modernizarea sau conversiunea intreprinderilor ori creearea de noi activitati ca urmare a instituirii progresive a pietei comune; proiectelor de interes comun pentru mai multe state membre care prin amploarea sau natura lor , nu pot fi finantate in intregime prin mijloace existente in statele membre . BEI finanteaza doar 50% din valoarea proiectelor de investitii.
59

FONDUL EUROPEAN DE INVESTIII

Fondul European de Investitii institutie europeana fondata in anul 1994, ca urmare a deciziei Consiliului European de la Edinburgh (1992), pentru a sprijini in special aparitia si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii (IMM). Fondul European de Investitii (FEI), ce are sediul la Luxemburg, nu finanteaza direct investitorii, ci intervine pe piata cu finduri proprii ,ale Bancii Europene de Investitii(BEI) sau ale Uniunii Europene, prin intermediul capitalului de risc si prin instrumente de garantare acordate institutiilor financiare ce ofera credite IMM-urilor.
60

FONDUL EUROPEAN DE INVESTIII

n competena Fondului Eurpean de Investiii intr sprijinirea apariiei, creterii i dezvoltrii ntrepriderilor mici i mijlocii. Fondul intervine n principal cu capital de risc i instrumente de garantare provenind fie din fonduri proprii, fie de la Banca European de investiii sau Uniunea European, n baza mandatelor acordate. F.E.I. este un parteneriat public privat.

61

Agentia Europeana a Mediului (EEA)

Misiunea EEA este sa furnizeze in mod operativ factorilor de decizie, precum si publicului, informatii corecte si complete privind mediul, care sa permita dezvoltarea si implementarea de catre Uniunea Europeana si alte state membre ale EEA a unor politici eficiente de protectie a mediului. Agentia are o gama larga de atributii, asigurand relationarea tuturor factorilor implicati, monitorizarea si raportarea activitatilor. In acelasi timp, Agentia actioneaza ca un centru de referinta al acestor tipuri de activitati. EEA lucreaza pe baza de proiecte, iar planul sau anual este transparent, usor accesibil si creeat astfel incat sa raspunda unor nevoi reale. Planificarea anuala se face in cadrul unor programe multianuale, in prezent derulandu-se cel ce acopera anii 1999-2003. Activitatile se incadreaza in urmatoarele domenii: baze de date pe anumite subiecte si activitati de raportare; evaluare globala; raportari periodice; dezvoltarea si intretinerea sistemului de raportare; service si infrastructura retelei;

62

Agentia Europeana pentru Reconstructiei (EAR).

Agentia Europeana penru Reconstructie administreaza Programul de Reconstructie si Reabilitare in Kosovo, program infiintat de Comisia Europeana si Banca Mondiala pentru a sprijini Misiunea Natiunilor Unite din Kosovo. Are trei obiective principale: Sa dezvolte o economie de piata deschisa si transparenta, care poate duce in scurt timp la crearea de locuri de munca in Kosovo. Sa sprijine relansarea administratiei publice si infiintarea institutiilor publice eficiente, punandu-se accentul pe institutiile centrale care sunt vitale pentru relansarea economica; Sa diminueze efectele conflictului, punand accentul pe restabilirea conditiilor normale de viata, reabilitarea infrastructurii si a retelelor necesare pentru dezvoltarea economica ( telecomunicatii, energie, transport) si a sectoarelor sociale cum ar fi educatia si sanatatea. Agentia are sediul central la Salonic (Grecia) si centre operationale in Pristina (Kosovo), Belgrad(Serbia), Podgorica(Muntenegru) si Skopje(Macedonia).

63

EUROPOL

Ideea unui Oficiu European de Politie a fost lansata pentru prima oara cu ocazia Consiliului European de la Luxemburg, din 28 si 29 iunie 1991. Planul de atunci avea in vedere infiintarea unui nou organism care sa ofere cadrul necesar pentru dezvoltarea colaborarii organelor de politie din statele membre ale Uniunii pentru prevenirea si combaterea pe plan international a crimei organizate, inclusiv a terorismului si a traficului de droguri. Conventia prin care s-au pus bazele Europolului a fost semnata in iulie 1995 si a intrat in vigoare la 1 octombrie 1998. Pentru a concretiza mai repede cooperarea politiei europene, asa cum este ea definita in Titlul VI al Tratatului asupra Uniunii Europene, in ianuarie 1994 a fost infiintata Unitatea Droguri. Scopul principal al acestei Unitati a fost combaterea traficului de droguri si a activitatilor de spalare a banilor asociate acestuia. Ulterior, mandatul sau a fost largit pentru a include si masuri de combatere a traficului cu substante radioactive si nucleare, a retelelor de imigrare clandestina, a traficului ilegal cu autoturisme si a spalarii banilor proveniti din astfel de delicte; mai tarziu, la toate acestea s-au adaugat si combaterea traficului cu fiinte umane.

64

EUROPOL

Tratatul de la Amsterdam confera Europol o serie de sarcini: coordonarea si implementarea investigatiilor specifice intreprinse de autoritatile statelor membre in investigatiile lor in domeniul crimei organizate, precum si stabilirea de contacte cu procurorii si anchetatorii specializati in combaterea crimei organizate. Conform proiectului de tratat de instituire a unei Constitutii pentru Europa, misiunea Europol este de a sprijini si consolida actiunea autoritatilor politienesti si a altor servicii de aplicare a legii din statele membre, precum si colaborarea acestora pentru prevenirea si combaterea abaterilor grave care afecteaza doua sau mai multe state membre, a terorismului si formelor de criminalitate ce aduc atingere unui interes comun care face obiectul unei politici a Uniunii. Daca pana in prezent, Europolul nu a avut sarcini operative, proiectul de Constitutie indrituieste aceasta institutie cu misiuni de coordonare, organizare si realizare de actiuni cu caracter de investigatie si operational, derulate impreuna cu autoritatile competente ale statelor membre sau in cadrul unor echipe comune de inevestigatie, si, daca este cazul, in colaborare cu Eurojust.

65

Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri (EMCDDA).

A fost infiintat in 1993, ca raspuns la escaladarea acestei probleme in Europa si la nevoia de evaluare exacta a dimensiunilor si particularitatilor acestui fenomen pe teritoriul Uniunii Europene. Centrul din Lisabona a devenit operational in 1995.

Principalele obiective ale Centrului European de Monitorizare a Drogurilor si a

Dependentei de Droguri sunt: colectarea si analiza datelor existente; imbunatatirea metodelor de comparare a datelor; diseminarea datelor si a informatiilor; cooperarea cu institutiile Uniunii Europene, cu partenerii internationali si cu statele nemembre ale UE. informatia colectata, analizata si diseminata de Centru acopera urmatoarele domenii: cererea si reducerea cererii de droguri; strategiile si politicile nationale si ale Uniunii Europene in domeniu; cooperarea internationala si elemente de geo-politica a furnizorilor; controlul comertului cu droguri narcotice, substante psihotrope si asimilate; implicatii ale fenomenului pentru producatori, consumatori si tarile de tranzit.

66

Centrul European de Monitorizare a Rasismului si Xenofobiei( EUMC).

Centrul European de Monitorizare a Rasismului si a Xenofobiei (EUMC) a fost infiintat in 1997 de Uniunea Europeana ca organism independent menit sa contribuie la combaterea rasismului, xenofobiei si antisemitismului in Europa. EUMC colaboreaza cu Consiliul Europei, cu Organizatia Natiunilor Unite si cu alte organizatii internationale. Misiunea sa este aceea de a evalua proportiile si evolutia fenomenelor rasiste, xenofobe si antisemitice la nivelul Uniunii Europene si de a promova practici corecte in randul Statelor Membre. EUMC va pune la punct o Retea Europeana de Informare asupra Rasismului si Xenofobiei (RAXEN) , care va fi un instrument de colectare si asociere de date si statistici de la nivel national pana la nivelul unei unitati centrale a EUMC. Pe aceasta baza, EUMC va dezvolta o baza de date pentru efectuarea de cercetari, diseminarea de informatii si implementarea transferului de cunostinte in domeniul rasismului, xenofobiei si antisemitismului. RAXEN isi propune sa adune la un loc fortele europene in domeniul rasismului, xenofobiei si antisemitismului si sa creeze un instrument pentru schimbare. Centrul de Monitorizare a organizat si discutii de tip Masa Rotunda si, de cucand, initiaza activitati de cercetare. Centrul completeaza si spijina activitati in desfasurare si proiecte noi ale organizatiilor deja existente care se adauga la eforturile generale de a combate rasismul, xenofobia si antisemitismul.

67

Oficiul European de Lupta Contra Fraudei.

Institutiile comunitare si statele membre ale Uniunii acorda o mare importanta protejarii intereselor financiare si economice ale Comunitatilor, precum si luptei impotriva crimei organizate transfrontaliere, a fraudei si a oricaror alte activitati ilegale care ar putea afecta bugetul comunitar. Raspunderea Comisiei in acest domeniu este strans legata de misiunea sa de implementare a bugetului (Articolul 274 al Tratatului CE). Acest lucru a fost confirmat de Articolul 280 al Tratatului CE. Pentru a consolida mijloacele de prevenire a fraudei, Comisia a creat Oficiul European de Lupt Contra Fraudei (OLAF), n cadrul propriei structuri, prin Decizia CE, CECO 1999/352 din 28 aprilie 1999. Oficiul a primit sarcina de a conduce anchetele n cazuri de fraud i s-a conferit un statut special de organism independent. Oficiul i-a nceput activitatea la 1 iunie 1999. Oficiul a preluat operaiunile Grupului de Aciune pentru Coordonarea Prevenirii Fraudei(UCLAF), creat n 1988 n cadrul Secretariatului General al Comisiei. Dei are un statut de organism independent n desfurarea anche-telor, OLAF face parte i din structura organizatoric a Comisiei Europene, fiind subordonat Comisarului responsabil cu bugetul comunitar. OLAF ndeplinete sarcinile de investigare conferite Comisiei prin legislaia comunitar i prin acordurile n vigoare ncheiate cu rile tere, n vederea promovrii luptei contra fraudei, a corupiei i a oricror alte activiti ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale Comunitii Europene.
68

Agenia European pentru Evaluarea Medicamentelor (EMEA)

Agenia European pentru evaluarea Medicamentelor (EMEA) a fost nfiinat la Londra n conformitate cu Reglementarea Consiliului (CEE) nr.2309/93 din 22 iulie 1993. Sistemul european de autorizare a produselor medicamentoase pentru uz uman sau veterinar are ca scop att promovarea sntii publice ct i libera circulaie a produselor farmaceutice. Medicamente mai noi i mai bune au acces pe pieele europene, lucru de care beneficiaz utilizatorii, precum i activitatea de cercetare. Sistemul european se bazeaz pe cooperarea dintre autoritile naionale cu atribuii n domeniu ale statelor membre i EMEA. EMEA acioneaz ca centru al acestei reele, cocordonnd resursele pe care autoritile naionale le pun la dispoziie, inclusiv cei 2300 de specialiti europeni care lucreaz n domeniu. Principalele organisme tiinifice ale EMEA sunt Comitetul pentru Medicamente Brevetate i Comitetul pentru Produse Medicamentoase de uz Veterinar. Aceste Comitete sunt n permanent legtur cu cei peste 4000 de reprezentani ai autoritilor competente din Statele Membre.
69

Agenia European pentru Sigurana Aerian (AESA)

are atribuii referitoare la reglementrile privind sigurana aerian. nfiinarea sa face parte din strategia Uniunii Europene de meninere i mbuntire a nivelului de siguran aerian n Europa i nu numai.

70

Oficiul European pentru Selecia Personalului (EPSO)

Din anul 2003, EPSO este punct unic de contact pentru cei care vor s lucreze n instituiile Uniunii Europene (Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia European, Curtea de Justiie, Curtea European de Conturi, Comitetul Economic i Social, Comitetul Regiunilor, Mediatorul European). EPSO ofer solicitanilor informaii ,proceseaz cererile i este responsabil de organizarea examenelor de selecie.
71

Fundaia European pentru Formare Profesional

(ETF)

Misiunea Fundaiei este s contribuie la procesul de formare profesioanal i reform a activitilor de formare, proces n plin desfurare n statele i teritoriile partenere. De asemenea,furnizeaz asisten tehnic Programului Tempus. Statele i teritoriile partenere ale Fundaiei sunt cele eligibile pentru participarea la programele Phare, Tacis i Meda.

72

Oficiul pentru Armonizare n Piaa Intern

Misiunea Oficiului este aceea de a promova i administra mrci nregistrate i proiecte n cadrul Uniunii Europene. ndeplinete procedurile de nregistrare pentru titluri de proprietate industrial comunitar; ine evidena public a acestor titluri; ndeplinete, alturi de curile de justiie din Statele Membre ale Uniunii Europene, sarcina de a propuna hotrri judectoreti referitoare la cererile de invalidare a titlurilor nregistrate. O instituie public european independent, Oficiul este o instituie public ce se bucur de independen juridic, administrativ i financiar. Oficiul a fost creat sub jurisdicia Comunitii Europene i este o organizaie a Comunitii Europene cu personalitate juridic proprie. Activitile sale se afl sub incidena legilor comunitare. Instituiile de justiie comunitare Tribunalul de Prim Instan i Curtea de Justiie a Comunitilor Europene sunt responsabile cu supravegherea legalitii deciziilor luate de Oficiu . Oficiul este responsabil de echilibrarea bugetului din propriile venituri, generate n principal de taxele de nregistrare i de rennoire a proteciei mrcilor nregistrate.

73

Oficiul pentru Publicaii ale Comunitii Europene

(EUR-OP)

Oficiul pentru Publicaii Oficiale ale Comunitilor Europene este editura instituiilor i celorlalte organisme ale Uniunii Europene. Este responsabil pentru procedura i distribuirea de publicaii ale Uniunii Europene pe orice suport i prin toate metodele.

74

Autoritatea European pentru Securitatea Alimentar

(EFSA)

La 21 ianuarie 2002, Consiliul de Minitri a adoptat un Regulament al Parlamentului European i al Consiliului, care stipuleaz principiile generale i cerinele impuse de legislaia privind produsele alimentare, nfiineaz Autoritatea European pentru Securitate Alimentar i definete procedurile n domeniul siguranei alimentare. Principala sarcin a Autoritii este aceea de a furniza recomandri tiinifice obiective n toate aspectele avnd o influen direct sau indirect asupra siguranei alimentare. Autoritatea are un mandat cuprinztor, astfel nct s acopere toate etapele fabricaiei i ale distribuiei de produse alimentare, de la producia primar pn la oferirea de produse alimentare consumatorilor, incluznd securitatea alimentaiei animalelor. Autoritatea culege informaii din toate zonele globului i urmrete evoluiile din domeniul tiinific. Autoritatea evalueaz riscurile aferente lanului alimentar i poate ntreprinde evaluri tiinifice asupra oricror aspecte care pot avea un efect direct sau indirect asupra securitii alimen-tare, inclusiv n probleme legate de sntatea i bunstarea animal, precum i de sntatea plantelor.

75

Centrul European pentru Dezvoltarea Formrii Profesionale

(CEDEFOP)
Centrul European pentru Formare Profesional este Agenia European care furnizeaz informaii complete despre politicile de formare profesional factorilor de decizie i experilor Comisiei Europene, ai Statelor Membre i ai celorlalte organizaii care reprezint partenerii sociali pe tot cuprinsul Europei. Centrul European pentru Formare Profesional a fost nfiinat n baza Reglementrii Consiliului 337/75, ca organism non-profit, independent de Comisie, pentru a contribui la redefinirea liniilor directoare i a necesitilor de formare profesional, precum i pentru a sprijini Comisia n activitatea de promovare i dezvoltare a formrii profesionale.

76

Fundaia European pentru mbuntirea Condiiilor de Via i Munc (EFOUND)

Fundaia European pentru mbuntirea Condiiilor de Via i Munc a fost nfiinat printr-o Reglementare a Consiliului de Minitri din 1975. Scopul Fundaiei este s contribuie la planificarea i crearea unor condiii mai bune de via i de munc prin aciuni menite s sporeasc i s disemineze cunotine care pot susine aceast mbuntire.
77

Europe- Aid - Oficiul de Cooperare

Europe Aid Oficiul de Cooperare este un serviciu al Comisiei Europene, nfiinat la 1 ianuarie 2001 ca parte a eforturilor Comisiei de a reforma activitatea de gestiune a ajutorului financiar extern. Misiunea Europe Aid Oficiul de Cooperare este s pun n practic instrumente de asisten extern ale Comisiei Europene finanate din bugetul Comunitii Europene i Fondul European de Dezvoltare. Oficiul este responsabil pentru toate etapele din circuitul proiectului(identificarea i evaluarea proiectelor i programelor, pregtirea deciziilor finaciare, implementare i monitorizare, evaluarea proiectelor i programelor), care asigur atingerea obiectivelor programelor stabilite de Directoratul General pentru Relaii Externe i de cel pentru Dezvoltare i aprobate de Comisie. Este, de asemenea, implicat n iniiativele de mbuntire a sistemelor de programare i coninutul lor, pentru a stabili politica de evaluare a programelor i pentru a dezvolta mecanismele de reacie la evaluarea rezultatelor.
78

Centrul de Traduceri pentru Instituiile Europene

A fost nfiinat pe 28 noiembrie 1994 pentru a rspunde nevoilor n domeniul traducerilor a numeroase agenii i oficii europene. Consiliul a sporit rolul Centrului n 1995, considernd c este necesar ntrirea cooperrii inter-instituionale n domeniul traducerilor. Centrul este membru al Comitetului Interinstituional pentru Traduceri i contribuie la activiti din urmtoarele domenii: resurse, administratie, traduceri externe, metode i tehnici de lucru.

79

Oficiul Comunitar pentru Varieti Vegetale(CPVO)

Legislaia Comunitar a nfiinat un sistem de protecie a drepturilor n domeniul varietilor vegetale. Acest sistem permite acordarea de drepturi de proprietate intelectual pentru varieti vegetale n Uniunea European. Oficiul Comunitar pentru Varieti Vegetale(CPVO) implementeaz i aplic aceast schem. CPVO este o instituie comunitar cu statut juridic independent i este operaional din 27 aprilie 1995. Pe 6 dec.1996, Conferina Inter-guvernamental a reprezentanilor statelor membre, a hotrt ca sediul CPVO s fie la Angers.

80

Institutul pentru Studii de Securitate (ISS)

Institutul European pentru studii de securitate (ISS) a fost creat prin Aciunea Comun a Consiliului la 20 iulie 2001. Are un statut de agenie autonom care ine de al doilea pilon al UE Politica extern i de Securitate comun (PESC) . Avnd un statut autonom i beneficiind de libertatea intelectual, ISS nu reprezint i nu apr nici un interes naional n particular. Scopurile sale sunt: dezvoltarea unei culturi comune a securitii europene, mbuntirea dezbaterilor strategice i promovarea sistematic a intereselor UE.
81

Centrul European pentru Observaii din Satelit

(EUSC)

EUSC a fost nfiinat in anul 2002, pe baza Aciunii comune a Consiliului din 20 iulie 2001. Misiunea sa este de a sprijini procesul de luare a deciziilor n Uniunea European, n contextul politicii externe i de securitate comune i a ESDP, prin mbuntirea capacitii UE de a aduna informaii despre spaiu, pentru a preveni conflictele, a spijini eforturile de meninere a pcii n caz de conflict i de oferire de ajutoare umanitare n timpul dezastrelor.

82

Agenia European pentru Securitate si Sntate n Munc (OSHA)

Agenia european pentru Securitate i Sntate n Munc a fost nfiinat de Uniunea European pentru a oferi informaii celor interesai de sntatea i securitatea la locul de munc. Este o organizaie tripartit care reunete reprezentani ai guvernelor, ai patronatelor i ai sindicatelor din cele 15 state membre ale Uniunii Europene. De asemenea, au fost constituite Puncte Focale n statele membre ale Asociaiei Europene a Liberului Schimb i n cele 13 state candidate la aderarea la UE . Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare pentru Protecia Muncii este Punctul Focal din Romnia al Ageniei Europene pentru Securitate i Sntate n Munc (INCDPM).
83

EUROJUST
Devenit operaional n anul 2002, cu sediul la Haga. Conform proiectului de Constituie european, misiunea Eurojust este de a spijini i consolida coordonarea i cooperarea dintre autoritile naionale de urmrire penal n legtur cu infraciunile grave care afecteaz dou sau mai multe state membre care impun urmrirea penal pe baze comune, att prin operaiuni ntreprinse de autoritile statelor membre i de Europol, ct i prin informaii furnizate de acestea. La reuniunea efilor de state i guverne din 18 iunie 2004, n propunerile de modificare a textului Constituiei, s-au formulat pentru Eurojust urmtoarele atribuii: declanarea urmririi penale precum i propunerea punerii n micare a urmririi penale, efectuate de autoritile naionale competente, n special pentru infraciuni ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii; coordonarea urmririi penale i a aciunii prevzute la lit.a; coordonarea cooperrii judiciare, inclusiv prin soluionarea conflictului de competene i prin strnsa cooperare cu Reeaua 84 judiciar european

Agenia European pentru Armament, Cercetare i Capaciti Militare.

Propus de textul proiectului de Constitue, se va afla sub autoritatea Consiliului de Minitri i va avea ca misiuni: s contribuie la identificare obiectivelor de capacitate militar ale statelor membre i s evalueze respectarea angajamentelor de capaciti puse la dispoziie de ctre statele membre; s promoveze armonizarea nevoilor operaionale i aadoptarea de metode de achiziie performante i compatibile; s propun proiecte multilaterale n vederea ndeplinirii obiectivelor n materie de capaciti militare i s asigure coordonarea programelor desfurate de ctre statele membre i gestionarea programelor de cooperare specific; s susin cercetarea n materie de tehnologie de aprare, s coordoneze i s planifice activitile de cercetare comune i studierea soluiilor tehnice care rspund nevoilor operaionale viitoare; s contribuie la identificarea, i, dac e cazul, la punerea n aplicare oricrei msuri utile pentru ntrirea bazei industriale i tehnologice a sectorului de aprare i la mbuntirea eficacitii cheltuielilor militare

85

INSTITUTIILE EUROPENE FUNCTIONEAZA PE BAZA A 3 PILONI:

UNIUNEA EUROPEANA

Comunitatile Europene:
Uniune vamala Piata unica PAC Politici structurale Uniune economica si monetara

PESC

JAI

86

PILONII UNIUNII EUROPENE

Primul pilon, Comunitile europene permite instituiilor Uniunii s coordoneze politici comune i partajate n diverse domenii (Piaa unic, transporturi, concuren, ocuparea forei de munc, educaie, cultur, sntate, protecia consumatorilor, cercetare, protecia mediului, agricultur .a.), urmnd obiectivul de coeziune economic i social.
87

Primul pilon (supranaional-federaie )

Politica agricol comun Uniune vamal i Piaa intern Politica n domeniul concurenei , Subvenii de stat Politic structural Politic comercial Uniunea Economic i Monetar Cetenia european Educaie i Cultur Cercetare i Mediul nconjurtor Reele transeuropene Sntate Protecia consumatorului Politic social Politica comun de imigraie Politica n domeniul azilului Protecia frontierelor
88

PILONII UNIUNII EUROPENE

Politica extern i de securitate comun, reprezint cadrul aciunilor comune ale statelor membre ale Uniunii Europene n acest domeniu. Cooperarea politic european consta n consultrile periodice dintre minitri afacerilor externe i n contactele permanente dintre administraiile lor. Acetia au convenit s se administreze reciproc cu privire la orice problem important de politic extern, s ajung la un punct de vedere comun i, n msura n care este posibil, s adopte o poziie comun. Orice decizie trebuia s fie luat cu unanimitate de voturi. Problemele ce priveau securitatea se limitau la aspectele politice i economice.

Al doilea pilon,

89

Al doilea pilon (interguvernamental-confederaie)

Politica extern i de securitate comun (PESC)

Politica extern: Cooperare Meninerea pcii Observatorii electorali i Trupele comune de intervenie Drepturile omului Democraie Asistena acordat statelor tere Politica de securitate: Politica european de securitate i aprare Dezarmarea Aspectele economice ale dezarmrii Sistemul european de securitate

90

PILONII UNIUNII EUROPENE

vizeaz realizarea unei aciuni comune n materia prevenirii i a luptei mpotriva criminalitii (n special: terorismul, tratamentul fiinei umane, traficul ilegal de droguri i arme, corupia i frauda), a rasismului i a xenofobiei i ofer tuturor cetenilor un spaiu de libertate, securitate i justiie. Cooperarea n domeniul judiciar a fost realizat, n primul rnd, cu scopul de a facilita i accelera cooperarea n materia procedurii judiciare i a executrii deciziilor, simplificnd procedura extrdrii ntre statele membre, punnd n aplicare reguli minime cu privire la elementele costitutive ale infraciunilor i la sanciunile aplicabile criminalitii organizate, terorismului i traficului de droguri. n acest domeniu, ca i n cel al politicii externe i de securitate comun, cooperarea se bazeaz pe colaborarea ntre statele membre care nu intr n cadrul procedurilor de decizie comunitar.
91

Al treilea pilon: cooperarea poliiei i cea judiciar

Al treilea pilon (interguvernamental-confederaie)

Cooperarea poliieneasc i judiciar n materie penal (JAI)

Trafic de droguri i Trafic de arme Trafic de carne vie Terorismul Infraciuni mpotriva minorilor Crim organizat
Corupie, coruptibilitate i nelciune

92

ALTE MODIFICARI PROPUSE DE TRATATUL DE LA LISABONA

Retragerea din Uniune: Tratatul de la Lisabona recunoate explicit, pentru prima

dat, posibilitatea ca un stat membru s se retrag din Uniune.

Valori democratice: Tratatul de la Lisabona specific i consolideaz valorile i

obiectivele care stau la baza Uniunii. Aceste valori sunt menite s serveasc drept punct de referin pentru cetenii europeni i s arate ce anume are de oferit Europa partenerilor si din ntreaga lume. Drepturile cetenilor i Carta drepturilor fundamentale: Tratatul de la Lisabona menine drepturile existente i introduce altele noi. n mod special, garanteaz libertile i principiile nscrise n Cartea drepturilor fundamentale i confer dispoziiilor acesteia for juridic obligatorie. Se refer la drepturi civile, politice, economice i sociale. Libertate pentru cetenii europeni: Tratatul de la Lisabona menine i consolideaz cele patru liberti, precum i libertatea politic, economic i social a cetenilor europeni.
93

ALTE MODIFICARI PROPUSE DE TRATATUL DE LA LISABONA

Solidaritate ntre statele membre: Tratatul de la Lisabona prevede faptul c

Uniunea i statele membre acioneaz mpreun ntr-un spirit de solidaritate n cazul n care un stat membru este inta unui atac terorist sau victima unui dezastru natural sau provocat de mna omului. De asemenea, se subliniaz solidaritatea n domeniul energiei.

Mai mult siguran pentru toi: Uniunea va beneficia de o capacitate

extins de aciune n materie de libertate, securitate i justiie, ceea ce va aduce avantaje directe n ceea ce privete capacitatea Uniunii de a lupta mpotriva criminalitii i terorismului. Noile prevederi n materie de protecie civil, ajutor umanitar i sntate public au, de asemenea, obiectivul de a ntri capacitatea Uniunii de a rspunde la ameninrile la adresa securitii cetenilor europeni.

94