Vartan Arachelian Dialoguri Cu Corneliu Coposu

Embed Doc
Copy Link
Readcast
Collections

CommentGo Back

Download

Coperta şi viziunea artistică

Radu Şteflea

Toate drepturile acestei cărţi aparţin Editury Anastasia.

*Colecţia CaractereCORNELIU

COPOSU<titlu>Dialoguri cu Vartan ArachelianEditura Anastasia*Cap.I:

6 martie 1945 -<titlu> Instalarea comunismului în România

Vartan Arachelian:

Domnule Corneliu Coposu, vreau săvă amintesc că v-am cunoscut cu cîţiva ani în urmă, cînd v-amfost prezentat de bătrînul meu prieten, regretatul LeonKalustian. Atunci am aflat că dumneavoastră, împreună cudomnul Carandino, aţi anunţat în străinătate că P.N.Ţ.continuă să existe. La cîteva săptămîni a urmat chemareadomnului Carandino la Securitate, unde a trebuit să declarecui a dat manuscrisul de la volumul al II-lea al amintirilor sale.A fost o întreagă tevatură cu cei care i-au citit manuscrisul.Dar altceva vreau să vă mărturisesc, faptul că am fost atuncişocat de îndrăzneala pe care aţi avut-o, căci nu credeam căvom ajunge într-o bună zi în care dvs. să fiţi preşedintelerecunoscut al PNŢCD. în sfîrşit, de curînd, am avut privilegiulsă vă ascult pînă noaptea tîrziu, depănînd amintiri din vremuride altădată, laolaltă cu analize foarte exacte asupra feno-menului politic actual şi să fiu realmente încîntat - a cîta oară?- de miraculoasa generaţie de intelectuali şi oameni politicicăreia-i aparţineţi. Sub această impresie am propus oemisiune la TV. Domnul Răzvan Theodorescu mi-a promis,după aceea mi s-a transmis prin secretară, că domnulEmanuel Valeriu a avut această idee, ca şi cum e o ideeoriginală să-ţi propui să faci un interviu cu un şef de partidşi, deci, e dreptul lui, etc. etc.Mă rog, cred că mica mea revanşă este această carte pecare vreau să o fac cu dumneavoastră şi dacă Dumnezeu neva ajuta, sper să ajungem la capătul ei în cîteva întîlniri cacea din astă seară.întîmplarea face, iată, să începem această suită deconvorbiri în ziua de 6 martie 1991. Unde vă aflaţi şi ce făceaţila 6 martie 1945?

Corneliu Coposu:

Cînd s-a constituit guvernul PetruGroza eram lîngă Maniu de cîteva zile, după o serie întreagăde convorbiri, de conversaţii, de întîlniri infructuoase cares-au soldat, în cele din urmă, cu aducerea la guvern a primeiechipe comuniste.în prealabil, Groza a încercat, cu spiritul lui de speculaţie,să antreneze în această guvernare şi membri ai partiduluinostru. A avut conversaţii repetate cu Aurel Dobrescu, AurelLeucuţia, cu mine, încercînd să-şi asigure colaborarea unor reprezentanţi ai Partidului Naţional Ţărănesc în echipa

1guvernamentală pe care vroia să o constituie. Echipă care s-aconstituit, aşa cum se ştie, prin presiunea exercitată îndiscutarea acestei formule guvernamentale în două moduri: pe cale amiabilă, mijlocită de Petru Groza, şi prin presiunemorală, prin ameninţări exercitate de Vîşinski. Vîşinski era înţară, a avut două audienţe la rege. La ultima audienţă,conţinutul căreia ne-a fost comunicat imediat, Vîşinski a avuto atitudine brutală, plină de ameninţări şi a dat un ultimatumregelui, ca în termen de o oră să-i răspundă dacă este deacord sau nu cu numirea lui Groza ca prim-ministru şi cuschimbarea echipei guvernamentale. Faţă de ezitările regeluia insistat, prevalîndu-se de dreptul lui de a impune o echipăguvernamentală prietenă a Uniunii Sovietice, aşa cum se preconizase în prealabil în convenţiile dintre marii aliaţi; furiosde ezitările regelui a plecat trîntind uşa de asemenea manierăîncît zidul de deasupra canatului uşii s-a crăpat. La o orădupă plecarea lui Vîşinski, mergîndla Palat, e vorba de palatulde lîngă Arcul de Triumf, Palatul Elisabeta, unde era reşedinţaregelui, am văzut cu ochii mei urmele gestului violent făcutde Vîşinski.V. A.: Fostul procuror general al Uniunii Sovietice în anii'30, anii execuţiilor staliniste în masă.C. C: Vîşinski era marele tartor, el are pe conştiinţăsutele de mii de victime, pentru că, în calitate de procuror general şi în calitatea de exponent al puterii represive aregimului stalinist a fost mîna înarmată, ca să spun aşa, aregimului. Era de o duritate deosebită; a fost fără nici un felde reticenţă şi milă împotriva adversarilor politici. A fost unfel de călău nu numai al poporului rus, dar şi al naţiunilor care au ajuns sub stăpînirea şi controlul Uniunii Sovietice.V. A.: De data aceasta era în Bucureşti în calitatea lui deministru de externe al Uniunii Sovietice?C. C.: Nu, ministru de externe era Molotov. El a fost încalitate de trimis special al guvernului, era ministru adjunctal ministerului de externe şi, bineînţeles că a impus regeluiacest guvern. Regele nu a avut altă soluţie şi a trebuit să-idea un răspuns afirmativ. Astfel ne-am pomenit cu acest"guvern de largă concentrare democratică", prezidat de PetruGroza, în care, pentru aparenţe, au fost incluşi şi nişte disidenţidin partea Partidului Liberal şi ai Partidului Naţional Ţărănesc.V. A.: Aş vrea să facem o mică paranteză şi să-mi spuneţide cînd îl cunoşteaţi pe dr. Petru Groza. Cum era Petru Grozaîn intimitate, ce reprezenta el ca personaj politic?C. C.: Da, era un om simpatic, aproape neserios în toate2manifestările lui. îl cunoşteam de foarte multă vreme, am fostîn casa lui de nenumărate ori, aş putea spune că înconversaţiile lui şi în viaţă era un şarmant, dar nu avea liniede conduită, era capabil de orice fel de compromis şi marşa pe abilitatea lui de a face manevre, de a împăca lucrurile.Chiar şi în preajma formării guvernului prezidat de el aîncercat cîteva manevre, destul de iscusite, ca să păcălească pe interlocutorii lui. Nu se putea avea încredere în ce spunea.Era departe de a avea vederi comuniste; convingerile lui, însă,erau fluide şi cum a beneficiat şi de încrederea ruşilor...V. A.: în anii '30, ce reprezenta el ca personalitate politicăîn Român ia?C. C.: în anii '30 nu reprezenta prea mult. A avut la unmoment dat inspiraţia să constituie un fel de partid ţărănesc,

of 00

Leave a Comment