Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Relatii RM-SUA 3

Relatii RM-SUA 3

Ratings: (0)|Views: 1|Likes:
Published by Cristina Cherman

More info:

Published by: Cristina Cherman on Apr 21, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/07/2014

pdf

text

original

 
Relaţiile RM – 
SUA: de la Bush la Obama
 Pentru revista internaţională
Cei 8 ani de guvernare ai Administraţiei lui G. W. Bush în general, şi ai Partidului Republican, în particular, au luat sfârşit odată cu victoria democratului de culoare Back Obama, prin votulistoric din 4 noiembrie curent. Sub conducerea lui Bush SUA au declarat război terorismuluiinternaţional, au desfăşurat
 
campania de „detronare a lui Saddam Husse
in, au trasat linia de
demarcaţie între Vechea şi Noua Europă, au promovat şi au recunoscut independenţa Kosovo, au
extins lupta împotriva terorismului asupra Afganistanului, au intrat într-
o confruntare latentă cuFederaţia Rusă, au susţinut Georgia şi Ucraina în drumul lor spre NATO etc. Aceste acţiuni suntdin cele mai memorabile, remarcabile şi semnificative atât pentru SUA, cât şi pentru întregulsistem al relaţiilor internaţionale, dar şi într 
-
o oarecare măsură pentru Republica Moldova.
Cu
siguranţă, SUA în frunte cu Bush au imputat RM şi conducerii acesteia nu doar oportunităţi, dar şi o serie de provocări, mai ales reieşind din faptul că la guvernarea RM au dominat comuniştii(Din 2001 încoace, Partidul Comuniştilor din RM a avut un traseu al politic
ii externe extrem de
neomogen. Dacă la debutul guvernării comuniştii se pronunţau pentru o orientare externă genuin
 pro-
rusă, atunci actualmente aceştia din diverse motive duc un joc duplicitar, inserând în agenda
 politicii externe, de asemenea, raporturi bilaterale emergente cu SUA nu atât amicale, cât de
colaborare). În pofida experienţei din ultimii 8 ani, noua administraţie de la Casa Albă, sub şefialui Obama, ar putea să reprezinte o valoare adăugată la faptele rezultate de pe urma
republicanilor sau
din contra să reducă potenţialul dialogului moldo
-
american. În cele din umră,vom încerca să stabilim care va fi natura atitudinii proaspăt alesului preşedinte american faţă deacesta, dar şi posibilul comportament al Chişinăului faţă de direcţiile de politică externă trasate
de viitorul establishment american.
Moştenirea lui G.W. Bush
 
Urmările administraţiei lui Bush pentru Republica Moldova sunt simptomatice pentru evoluţia eiactuală şi eventuală. Punctul de pornire al schimbărilor care au început să aibă loc în politicaexternă a RM este reprezentat de războiul împotriva terorismului internaţional, demarat după9/11. Din momentul ralierii la această campanie mondială de luptă contra terorului, RM şi
-a
consfinţit calitatea de actor al relaţiilor internaţionale (chiar dacă acest act a avut un impact redussau „microscopic” la nivel regional, continental şi mai ales global). Desigur, comuniştii aflaţi laconducerea RM nu ar fi păşit în această direcţie dacă nu ar fi primit semnalul din partea Rusiei,
care u
rmărindu
-
şi apărarea intereselor naţionale s
-
a solidarizat cu SUA (pentru localizarea şieradicarea mişcărilor de separatism în limitele sale teritoriale, stabilizarea şi integrarea Ceceniei,reafirmarea adeziunii sale la politica internaţională etc.). În orice caz, această mişcare a atras RMîn spirala acţiunilor SUA îndreptate împotriva terorismului internaţional care atenta la securitateaamericană, dar şi la cea internaţională. În primul rând este vorba de războiul din Irak, în care
militarii moldoveni
au fost antrenaţi în acţiunile de deminare etc. De fapt, anume prin această
 
 participare a militarilor săi RM a încercat
-
şi demonstreze statutul său de aliat al SUA,obţinând drept urmare recompense de divers ordin din partea SUA (economic, financiar, po
litic
etc.). Acest lucru se datorează în mod special mutaţiilor geopolitice regionale care au avut loc prin „revoluţiile colorate” din Georgia (2003) şi Ucraina (2004), şi care a condiţionat nu doar deplasarea centrului de atracţie a Chişinăului de la Est către Vest, dar şi conectarea acestuia la procesul de integrare euroatlantică care a culminat cu adoptarea Planului Individual de Acţiuni
 NATO-
RM (mai 2006). Graţie acestor acţiuni în prezent RM beneficiază de ajutor financiar din
 partea SUA pentru restruc
turarea, reformarea şi modernizarea forţelor armate naţionale învederea creării unei interoperabilităţi ridicate dintre acestea şi NATO şi a pregătirii acestora pentru diverse misiuni internaţionale (în acest sens SUA a acordat în 2007 – 
1,670 mii, 2008
 – 
 1,241 mii $ (estimativ), 2009
 – 
 
2,175 mii $ (se preconizează)). Tot în perioada lui Bush, RM adevenit beneficiară a Corporaţiei Provocările Mileniului (iniţiativă lansată de preşedinteleamerican în 2004), care în concomitenţă cu alte programe guvernamen
tale dezvoltate de SUA în
RM, îşi propune drept scop lupta împotriva corupţiei şi ameliorarea capacităţilor instituţionaleale statului în diverse domenii (în special pe filiera justiţiei). În perioada lui Bush, parteaeconomică a relaţiilor americano
-mold
oveneşti a avut o semnificaţie deosebită. De această datăobiectivele urmărite de americani vizau revigorarea economiei RM prin intensificarea reformelor în sectoarele acesteia, diversificarea exporturilor, precum şi asigurarea unei deschideri (către) şi
i
ntegrări în piaţa europeană (această latură a relaţiilor moldo
-americane nu este de obicei
evidenţiată în prim plan, atunci când SUA au alocat în acest scop 4,996 mii dolari – 
2007,estimativ 4,776 mii dolari
 – 
2008, eventual 5,385 mii
 – 
2009). Statornicir 
ea instituţiilor democratice şi promovarea drepturilor omului sunt la fel indispensabile pentru activitatea SUAîn raport cu RM (astfel, aceasta cuprinde circa jumătate din asistenţa SUA pentru RM, 7
milioane dolari din cei circa 15 milioane dolari pentru 2008). Rolul benefic al acestor ajutoare
este incontestabil, dar cu toate acestea, merită de menţionat că în comparaţie cu alte state dinregiune RM a primit o susţinere financiară mai modestă (de exemplu, Georgia pentru guvernareademocratică şi justă urmează să beneficieze de peste 14 milioane de dolari, faţă de celeaproximativ 7 milioane destinate RM, cât priveşte Acţiunile de Susţinere a Libertăţii, SUA a
alocat Georgiei
 – 
52 milioane dolari (2008), pe când RM doar 15, 200 mii dolari). Austeritateaobs
ervată poate fi dictată nu numai de interesul mai mic al SUA pentru RM (de ordin economic,geo/politic şi geo/strategic), dar şi de faptul că autorităţile georgiene spre deosebire de celemoldoveneşti demonstrează o atitudine corentă, fermă şi rectilinie faţă de SUA, NATO şi ceilalţi parteneri occidentali, dar şi în raport cu Rusia. De asemenea, Washingtonul a decis
-
şiamplifice eforturile în vederea integrării Georgiei în spaţiul euro
-atlantic, care nu poate avea loc
fără o democratizare pertinentă (alegerile prezidenţiale şi ultimele demonstraţii publice aleopoziţiei georgiene scot în evidenţă cusururile acestui proces în Georgia şi va necesitaconcentrarea unor eforturi mai ample din partea noului preşedinte al SUA).
 
Datorită focalizării atenţiei SUA asupra problemelor Orientului Mijlociu, războiului din Irak şiAfganistan, prioritatea democratizării Europei de Est a devenit secundară. Afirmarea UE drept jucător regional (inclusiv în ceea ce ţine de propagarea instituţiilor democratice) au contribuit
 
într-
o anumită măsură la detaşarea simţitoare a SUA de zona post
-
sovietică, la fel ca şi intereselestrategice ale SUA (a campaniilor petroliere americane şi a militarilor) pentru sondele de petroldin Irak şi respectiv pentru extinderea aliaţilor SUA în re
giune drept contrapondere Iranului
(cercurile politice americane influenţate de militari au fost interesaţi de atragerea unor investiţiisubstanţiale în domeniul militar pe baza continuării acţiunilor armate în Orientul Mijlociu).
 
Micşorarea graduală a finanţării de stat pentru RM din partea SUA pentru susţinerea proceselor democratice poate fi o dovadă în acest sens (acelaşi lucru este caracteristic şi pentru Rusia,Armenia, parţial pentru Azerbaijan, practic deloc pentru Georgia şi Belarus). Dacă să analizămdiagrama volumului de finanţare oferit RM de către SUA, atunci observăm că indicatorii sunt înscădere în decursul guvernării lui Bush (şi a republicanilor per ansamblu). Situaţia opusă a fost pe timpul administraţiei democrate condusă de Bill Clinton
(1993-
2001), când asistenţa a ajuns până la cifra de 68,950 mii dolari în 2001 (faţă de actualele 15,200 mii dolari în 2008). Un soldnegativ a atins nu numai finanţarea generală acordată RM, dar şi alocările pentru sprijinirealibertăţii (guvernarea democratică şi justă, societatea civilă, drepturile omului etc.) care
constituie aproximativ 7 milioane de dolari.
Reuşite eminente, dar totodată contradictorii, survenite în rezultatul conducerii SUA de cătreBush pot fi regăsite şi în contextul problemei transnistrene. Or, anume în această perioadă SUAse manifestă activ în negocierile privind implementarea necondiţionată şi urgentă aangajamentelor de la Istambul (1999), devine jucător inerent al tratativelor în reglementareatransnistreană (în 2005, SUA devine parte componentă a formatului „5+2”, în calitate
de
observator). Anume datorită susţinerii (în special a integrităţii teritoriale a RM) demonstratede SUA în această perioadă, Chişinăul a fost şi este pentru transformarea acestora într 
-un actor cu drep
turi depline al mecanismului de negocieri. Iar după ce Corporaţia Provocările Mileniului
s-
a arătat interesată să finanţeze măsurile de consolidare a încrederii între cele două maluri ale
 Nistrului pentru reînceperea negocierilor politice (prin acoperirea
financiară a proiectelor deinfrastructură etc.), conducerea moldoveană este „forţată” să îşi păstreze imuabilitatea faţă deSUA (cu atât mai mult că Rusia împreună cu regimul separatist tind să convingă Chişinăul denecesitatea stabilirii reperelor următoarelor tratative în formula 2+1). Totuşi, la acest capitol persistă o obiecţie pregnantă faţă de Bush ce se referă la actul de promovare şi recunoaştere aindependenţei Kosovo (declarată la 17 februarie şi recunoscută pentru prima dată de către SUA).
Pentr 
u conflictele îngheţate de pe spaţiul post
-sovietic acest precedent a devenit un fel de
„bombă cu explozie întârziată” care şi
-a demonstrat valibilitatea în timpul recentei crize dinCaucaz, care s-
a soldat cu declararea independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud şi recunoaştereaacestora de către Moscova (la 26 august a.c.). Desigur, această recunoaştere a oficializat relaţiileautentice care existau de mult timp între Rusia şi cele două regiuni separatiste georgiene (mai
târziu sau mai devreme, Kremlinul ar 
fi aplicat această armă, doar că extinderea NATO spre Est pe contul Georgiei a forţat anticiparea acestui lucru, mai ales că exista şi argumentul „Kosovo”).
 Or, SUA în era Bush a favorizat implicarea acesteia în afacerile Europei de Est, inclusiv în cele
legate de conflictul transnistrean, a contribuit la conectarea RM la proiectele european şieuroatlantic (la nivel politic, şi instituţional etc.), precum şi la menţinerea unui ritm acceptabil al

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->