CUPRINS

Capitolul I "Consideratii generale" 1.1 Pozitia geografica 1.2 Istoric 1.3 Cadrul natural 1.4 Cadrul socio-economic Capitolul II "Analiza potentialului turistic" 2.1 Ape minerale 2.2 Bioclimatul zonei 2.3 Alte resurse turistice Capitolul III "Studiul actual de valorificare" 3.1 Structurile turistice 3.2 Forme de turism practicate 3.3 Circulatia turistica Capitolul IV "Modalitati de valorificare, modernizare, dezvoltare a turismului in statiunea "Baile Herculane" 4.1 Premizele dezvoltarii turismului 4.2 Strategia dezvoltarii turismului 4.3 Date despre o statiune din strainatate

Capitolul I "Consideratii generale"

1.1 Pozitia geografica Statiunea Baile Herculane este situata in sudvestul Romaniei (judetul Caras-Severin), pe Valea Cernei, intre Muntii Mehedinti in est si Muntii Cernei in vest, la o altitudine de 160 m, la 41 km nord-vest de municipiul Drobeta -Turnu Severin (resedinta judetului Mehedinti). Orasul este integrat in Parcul National Valea Cernei - Domogled si este amplasat la intersectia paralelei 450 52I N cu meridianul 230 52I E, avand aceeasi pozitie cu Venetia si Nisa.

Fata de Bucuresti, statiunea se gaseste la o distanta de aproximativ 380 km, iar fata de Timisoara la 178 km. Distantele pana la cele mai importante centre urbane din apropiere sunt: 60 km pana la Baia de Arama, 19 km pana la Orsova, 50 km pana la Drobeta-Turnu Severin si 71 km pana la Caransebes. Caile Rutier: de acces km fata de in 6 statiune 70) ce leaga sunt vestul tarii multiple. de Bucuresti

DN

(E

Feroviar: calea ferata internationala Bucuresti - Timisoara - Budapesta, gara Herculane. Aerian: Cele mai apropiate aeroporturi: Caransebes (80 km), Craiova (160 km) si Timisoara (170 km, aeroport international). Turistii pot ajunge la Baile Herculane si pe jos, existand poteci marcate care traverseaza culmile Muntilor Cernei si Mehedinti. 1.2 Istoric Originea Bailor Herculane se intinde pe o durata de aproape doua milenii. Atestarea documentara a statiunii dateaza din anii 153 e.n., fapt consemnat intr-o tabula votiva din bai : Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea in calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, intorcindu-se nevatamati, au ridicat acest prinos de recunostiinta. . In perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. Impresionati de exceptionala putere tamaduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi in Dacia le-au inchinat un adevarat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules. Statiunea Baile-Herculane are un patrimoniu istoric de exceptie, memoria vie a 1851 de ani de existenta (153 - 2004) neintrerupta a statiunii. Din timpul romanilor au ramas numeroase vestigii : apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de multumire aduse zeilor pentru vindecare. Dupa 1718 (Pacea de la Passarovitz) incepe istoria moderna si contemporana a Bailor Herculane, in cadrul Imperiului austriac. Din 1736 incepe reconstructia si modernizarea bailor , a cailor de acces, granicierii banateni construind aici majoritatea edificiilor din statiune, care poarta amprenta unui baroc austriac impresionant. Statiunea este vizitata de-a lungul timpului de mari personalitati, intre care : imparatul Iosif al II-lea , imparatul Francisc I si imparateasa Charlotte, imparatul Franz Iosef si imparateasa Elisabeta. In 1852, imparatul Austriei considera Baile-Herculane ca fiind ceea mai frumoasa statiune de pe continent , iar imparateasa Elisabeta - pasionata, indragita, distincta, si armonioasa Sissi - scrie un jurnal intim in care Baile Herculane sunt o prezenta distincta si incintatoare. In statiune exista Muzeul Nicolae Cena, ale carui colectii au inceput sa fie constituite incepand cu anul 1922. Existenta neintrerupta de doua milenii a statiuni Baile-Herculane a fost favorizata de eficacitatea miraculoasa a izvoarelor termale, dar si de pitoreasca asezare a statiunii intr-o vale adapostita de munti, de o frumusete aparte. Dotarea tehnico-edilitara de prim rang la

un confort de inalta tinuta si bogata diversificare a metodelor de tratament de la cura balneara clasica la diverse metode de fizio si electroterapie, masaje, acupunctura, etc. au conferit acestei statiuni un inalt grad de atractivitate. 1.3 Cadrul natural Situat in sud-vestul Romaniei, in tinutul superb al Banatului Montan, pe pitoreasca Vale a Cernei din Carpatii Meridionali, orasul Baile Herculane si imprejurimile sale ofera atractii naturale deosebite. Peisajele impresionante ale Parcului National Domogled - Valea Cernei, cu o fabuloasa lume a calcarelor, apei si cascadelor, padurilor seculare, raritatilor floristice si faunistice, confera acestui tinut o originalitate si un farmec aparte. Cadrul natural in care este situat orasul - statiune este inzestrat cu o serie de valori naturale incontestabile, valori care au sporit mereu renumele acestei asezari de pe Valea Cernei. Fiind mostenitoarea unei istorii cu a carei grandoare statiunile "rivale" de odinioara nu se puteau lauda. Asezarea Bailor-Herculane in acest loc de basm, sub straja muntilor ce adapostesc una dintre cele mai salbatice regiuni de pe intregul continent, ii sporesc unicitatea si o fac cu atat mai atragatoare pentru cei aflati mereu in cautarea noului si ineditului. Pentru cei ce iubesc natura, cu siguranta Baile-Herculane se dovedeste a fi destinatia ce ofera mult mai mult decat s-ar putea astepta cei obiosnuiti deja cu peisaje perfecte pentru albumele foto personale, insa mult prea antropizate. Imbinarea armonioasa a elementelor elementelor geografice, geologice si biologice ce consolideaza unicitatea acestei zone muntoase de o valoare stiintifica si turistica de exceptie atat pe plan national cat si international fac din spatiul Vaii Cernei si a Bailor Herculane una dintre cele mai fascinante destinatii existente. Dezvoltarea recenta a statiunii nu a stirbit catusi de putin din valoarea pesagistica a zonei Vaii Cernei. Frumusetile naturii ce inconjoara aceasta vale nu le stau la indemana celor ce ar putea sa le dauneze in vreun fel. Izvoarele ce tasnesc vijelios la vale, formand torenti in padurile tapetate cu muschi sau licheni sunt aceleasi de forta carora s-au temut pana si vitejii daci. Semetia pinilor seculari, agatati solitar de vreun varf de stanca golasa strajuieste de milenii aceasta vale, si astazi seamana admiratia printre drumetii trecatori ce isi ridica privirea spre inaltimile crestate ale masivului Domogled. Puritatea aerului ce dadea odata forta unor eroi precum Hercules este pana si astazi aceeasi, in conditiile in care oriunde otravirea si poluarea mediului sunt pericole devenite uneori deja probleme ce necesita rezolvare. Inaintand inspre taramul in care singura urma ce te leaga de prezent este un drum ce serpuieste odata cu Cerna, turistul intelege incet-incet ca aceasta nu e un loc obisnuit. Pentru a te avanta tot mai mult in inima padurii, spre izvoarele Cernei, a caror forta a modelat chei si povarnisuri in fiinta muntilor trebuie sa fi cu adevarat fascinat de ceea ce ar putea sa iti dezvaluie urmatoarea intorsatura a drumului. La urma-urmei, asta inseamna farmecul invaluit in mit si legenda a Vaii Cernei, salasul apelor sacre ale lui Hercules. Dorinta calatorului de a descoperi natura in starea in care cu greu o mai gasesti prin vreun colt binecuvantat din lume, ferit de ignoranta si departe de indemana nepasarii oricui, reprezinta de fapt farmecul Bailor-Herculane. Acest

farmec sta in fiecare dintre cei care hotarasc sa ridice valul mediocritatii si decid sa porneasca in cautarea unor noi provocari si a unor noi descoperiri demne de lauda si pomenire. 1.4 Cadrul socio-economic

1.4.1 Populatia si densitatea populatiei la recensaminte Anexa 5

Judetul Caras-Severin 5 ianuarie 1977 7 ianuarie 1992 18 martie 2002 Numarul locuitorilor 385577 376347 333219 Locuitori / km2 45,3 44,2 39,1

Potrivit tabelului anterior putem observa ca numarul locuitorilor in judetul CarasSeverin este in continua scadere. In anul 1977, numarul locuitorilor a fost de 385.577, ajungand in anul 1992 sa scada cu 9230 locuitori, iar in anul 2002 a scazut cu 43128 locuitori fata de anul 1992.

1.4.2 Populatia, pe sexe si medii, la 1 iulie 2011 Anexa 6

Judetul CarasSeverin Total (numar persoane) Ambele sexe Masculin Feminin Urban (numar persoane) Ambele sexe Masculin Feminin Rural (numar persoane) Ambele sexe Masculin Feminin Locuitori / km2 2011

318616 155359 163257 178526 86095 92431 140090 69264 70826 37,4

Raportandu-ne la anul 2011, numarul de persoane de sex feminin este mai mare decat cel masculin cu 7898. Numarul persoanelor care locuiesc in mediul urban este mai mare decat al celor care locuiesc in mediul rural (38.436).

1.4.3 Populatia, pe grupe de varsta, la 1 iulie 2010 Anexa 7

Judetul Severin Caras2010 Nr. persoane 320840

Total

0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 ani peste

45860 207130 si 67850

Persoanele in categoria de varsta 15-59 de ani predomina, avand un numar de 207130. Categoria de varsta de 60 de ani si peste este cea care urmeaza, cu un numar 67850, ultima categorie fiind cea cuprinsa intre 0-14 ani, cu un total de 45860. 1.4.4 Durata medie a vietii, pe sexe Anexa 8
Judetul Caras-Severin 2008-2010 Ambele sexe (ani) 72,31 Masculin (ani) 68,07 Feminin (ani) 75,88

Durata medie a vietii pentru ambele sexe este de 72,31 ani. Persoanele de sex feminin au o durata medie a vietii de 75,88 ani, cu 6,5 ani mai mare decat a celor de sex masculin. Baile Herculane

Privin graficul anterior, in perioada 1956-1992 avem de- face cu o crestere a numarului de locuitori la fiecare recensamant in parte. De la un numar de 1656, in anul 1956 se ajunge la 6340 locuitori in anul 1992. La recensamantul din anul 2002 putem observa ca numarul de locuitori scade cu 321 locuitori.

Capitolul II "Analiza potentialului turistic"

2.1 Ape minerale Proprietatile terapeutice ale apelor minerale de la Baile Herculane au fost studiate incepand din secolul al XVIII-lea. La 1770, medicul vienez Krantz incepea aici primele cercetari, iar aproape un secol mai tarziu Schneider si Kottsdorfer efectuau o analiza aprofundata a izvoarelor minerale din statiune. In ziua de azi, caracteristicile apelor de la Baile Herculane sunt bine cunoscute, facand obiectul a numeroase studii de specialitate.

Compozitia resurselor balneare : ape minerale termale clorurosodice, bicarbonatate, usor sulfuroase, cu o mineralizare intre 0.5-2.6 g/l si o temperatura intre 38.5-53.5C; ape minerale termale clorurosodice, , calcice cu o mineralizare intre 0.6-3.5 g/l si o temperatura intre 46-56C; ape minerale termale bromurate, iodate cu o temperatura ce atinge 62C si o mineralizare intre 3,87-7,93 g/l. O caracteristica a apelor minerale este ca ele contin hidrogen sulfurat in mare concentratie (pana la 60 mg/l); Afectiuni ce se trateaza la Baile Herculane: reumatisme degenerative, spondiloze, artroza, poliartroze, reumatisme articulare (tendinoze, periartrita scapulofemurala), redori articulare post traumatice, recuperare postoperatorie ( dupa fracturi, entorse, luxatii), pareze, paralizii, diabet zaharat, hiperlipemii, boli respiratorii, cardiovasculare, boli profesionale (silicoze), boli ginecologice, ORL, boli dermatologice, afectiuni oculare. Contraindicatii: TBC, boli al ficatului si rinichilor, boli cardiace decompensate,

hipertensiune arteriala peste 180 mm HG, Parkinson, ulcer in faza acuta, neoplasme, boli psihice si toxicomanii, boli acute, tumori, sarcina, epilepsie, sindrom hemoragic Izvoare termominerale

In prezent, in imprejurimile statiunii Baile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu apa termominerala, insirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km. Au fost executate mai multe foraje hidrogeologice, obtinandu-se astfel sporuri importante de debite (peste 4000 m3 in 24 de ore). Izvoarele de la Baile Herculane au o radioactivitate ridicata si sunt comparabile prin valoare cu cele de la Vichy si Mont Dore. Principalele izvoare: izvorul artezian Maria (azi Neptun) - 54 C, Elisabeta (azi Diana) - 55 C, Hebe 41 C, Ileana (azi Apollo 1) - 46 C, Iosif - 54 C, Hercules - 67 C, Hygeea - 48 C. Aeroionizare naturala Aeroionii pot actiona asupra organismului in doua moduri: fie patrunzand in plamani o data cu aerul inspirat, fie prin actiunea directa asupra pielii. In toate cazurile de tratament cu ioni negativi s-a constatat o ameliorare a starii generale a organismului. Se regleaza hipertensiunea, tulburarile endocrine, iar durerile de cap si insomniile sunt pozitiv influentate de aeroionizarea statiunii (2000-2500 ioni negativi/cm3/s). Tipuri de proceduri: hidroterapie, electroterapie, masaj, recuperare functionala, cultura fizica medicala, acupunctura. 2.2 Bioclimatul zonei Baile Herculane sunt situate pe aceeasi paralela cu Venetia si Nisa. Statiunea beneficiaza de un climat temperat-continental de tip depresionar cu semnificative influente vestice si mediteraneene. Climatul bland este datorat cu precadere situarii si orientarii Vaii Cernei, care feresc statiunea de influenta continentala si o expun celei mediteraneene. Temperatura medie anuala in statiune este de 14 C (in medie 22C in iulie; in medie 1C in ianuarie) . Presiunea medie atmosferica este de 750,6 mb. Vanturile dominante bat dinspre sud, cu o viteza medie redusa (1,6 m/s). Aerul de la Baile Herculane prezinta o ionizare naturala similara celui ce poate fi respirat la o altitudine de 3.000 m. Aeroionii pot actiona asupra organismului patrunzand in plamani odata cu aerul inspirat sau direct asupra pielii. In toate cazurile de tratament cu ioni negativi se constata o ameliorare a starii generale a organismului, reglarea tensiunii arteriale si a unora din tulburarile endocrine. Migrenele si insomniile sunt pozitiv influentate de aeroionizarea statiunii. 2.3 Alte resurse turistice

Obiectve

turistice

din

statiune:

- Statuia lui Hercules din bronz, montata in anul 1847, muzeul statiunii. unde se gaseste piatra de altar datand din anul 153 e.n.; - Baile Imperiale Romane-aflate la parterul Hotelului Roman, chiar pe locul de origine al statiunii, acolo unde au fost construite de catre romani; Baile Imperiale Austriece construite intre anii 1883-1886, dupa planul arhitectului Doderer; - cabinele in care s-au tratat imparatul Frantz Iosif si imparateasa Elisabeta; Basorelieful lui Hercules sculptat in stanca, aflat la parterul hotelului Roman, centrul istoric al statiunii, construit in sec. XIX, in stil baroc austriac; gara Baile Herculane-constructie in stil baroc (1879); fosta casa de vanatoare a imparatului Franz Iosif; cladirea Cazinoului-stil baroc austriac 1913. Daca va aflati in statiune in perioada potrivita, aveti ocazia de a lua parte la diverse sarbatori ce se desfasoara anual in statiune si in imprejurimi: Sarbatoarea liliacului de la Ponoare si Nadanova (in luna mai), Sarbatoarea lui Tudor de la Pades (in iunie), Festivalul Pinului Negru de Banat de la Baile Herculane (iunie), Festivalul international de folclor "Hercules" din statiune (august), Zilele statiunii (8-10 septembrie), Nedeia Bailor si Festivalul tuicii de la Baile Herculane (octombrie). In imprejurimi pot fi vizitate mai multe puncte de atractie turistica. Pot fi organizate excursii in Muntii Semenicului, pe Valea Cernei si in Cheile Nerei. Pot fi vizitate orasele Drobeta-Turnul Severin (castrul si podul roman, Muzeul Portilor de Fier), Orsova si hidrocentrala de la Portile de Fier sau se poate opta pentru o excursie cu vaporul pe Dunare (Cazane, Tabula Traiana). Orasul Targu-Jiu ofera turistilor ocazia de a vizita complexul muzeal Constantin Brancusi. Alte excursii se pot organiza la Manastirea Tismana sau la complexul carstic de la Ponoare. Din statiune se pot face excursii la ruinele bailor romane, Pestera Hotilor, Grota Haiducilor, Grota cu Aburi si multe altele. Nu in ultimul rand, mentionam ca statiunea ofera o serie de locatii optime pentru organizarea unor evenimente de mare anvergura (conferinte, congrese, simpozioane etc.), unitatile hoteliere din Baile Herculane oferind o gama larga de dotari si facilitati in acest sens. Trasee turistice: 1. Piata Hercule - Hotel Roman - Cascada Cernei - strandul '7 izvoare calde'; 2-3 ore 2. 3. Fabrica de Hotel Cerna var - Valea Prolaz - Crucea Alba - Valea Cheile Jelarau Feregari - Creasta; 4 - Poiana Musuroane; 5 ore ore

4. Hotel Cerna - Crucea alba 5. Piata Hercule -

- Grota lui Serban - Varful Domogled; 8 ore Crucea Ghizelei Cascada Cociu Varful Ciorici; 2-3 ore

6. Baia Diana Izvorul Munc 7. '7 izvoare calde' - Piatra Banitei - Culmea Bolvasnitei

Capitolul III "Studiul actual de valorificare"

3.1 Structurile turistice Statiunea dispune de locuri de cazare in marile si modernele hoteluri sanatorialbalneare, moteluri, pensiuni turistice, camere la localnici intr-un cadru agreabil, precum si camping in interiorul sau in afara statiunii. Multiplele mijloace de recreere si divertisment, restaurant, baruri, terase de vara, bazine de inot cu apa termala, sauna, masaj, biliard,

etc., precum si posibilitatile de drumetie si excursii in statiune si pe valea Cernei, constituie o atractie in plus pentru vizitatorii orasului statiune balneara Baile Herculane.

Hoteluri (7): Hotel Magic*** Hotel Claudia *** Soimul Hotel Sara's Sons*** Foisor Hotel Elite *** Versant

Moteluri (4): Ferdinand**** Pensiunea Orhideea Motel

Pensiuni (15): Dumbrava Pensiunea

Popas Gorjanul Pensiunea Charisma***

Pensiunea

Motel Arjana

Pensiunea El Plazza*** Pensiunea

Motel Perla Neagra

Pensiunea Ambasador***

Pensiunea

Hotel Golden Spirit Hotel Trandafirul Galben Hotel Geta

Casa Lorabella** Pensiunea Floare de Colt Pensiunea Anghelina *** Pensiunea

Paradis*** Pensiunea Argus Pensiunea Matei** Pensiunea Platz Pitoresc

Vile (17): Vila Hera*** Casa Bianca Vila Adrian Vila Marina Vila Jojo Casa Hercules Casa Crina Casa Bella Vila Safrane Vila Ferry Vila Andreea Casa Mari Casa Maria Vila Florilor Vila Sitaru Casa Trapsa

Vila Adriana Vila Sakura

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, la 31 iulie 2010 Anexa1

numar Judetul Caras-Severin Total Hoteluri si moteluri Hanuri turistice Cabane turistice Campinguri si unitati tip casuta Vile turistice si bungalouri Tabere de elevi si prescolari Pensiuni turistice urbane Sate de vacanta Pensiuni turistice rurale Hoteluri pentru tineret Hosteluri Popasuri turistice 143 29 1 7 1 8 4 46 36 5 6

Potrivit tabelului de mai sus, pensiunile turistice urbane se regasesc predominant in judetul Caras-Severin, avand un numar de 46, cu 10 structuri mai putin gasindu-se pensiunile turistice rurale. Alte structuri de primire de importanta , fiind in numar de 29, sunt hotelurile si motelurile si in numar de 8, vilele turistice si bungalourile.
3.2 Forme de turism practicate Turismul de tranzit este favorizat de magistralele rutiere si feroviare ce strabat judetul, prin care se face legatura cu intreaga tara, precum si cu marile centre ale Europei centrale si occidentale. Judetul dispune de asemenea de un aeroport la Caransebes, care deserveste si turismul, inclusiv cel international. In ceea ce priveste Dunarea, aceasta asigura o buna legatura cu cu sudul tarii noastre si cu Europa. Turismul montan a avut conditii deosebite de dezvoltare, intrucat in suprafata judetului predomina relieful montan, care are o pondere de 65,4% fata de celelalte forme de relief. In general, muntii sunt impaduriti, oferind oaspetilor un cadru natural de o frumusete unica, obiective de un deosebit interes turistic si stiintific. Turismul balnear cunoaste o mare afluenta datorita calitatilor multiple ale izvoarelor de la Baile Herculane si bazelor moderne de cazare si tratament. Acestor forme li se adauga, cu o pondere tot mai mare, turismul de week-end, un numar mare de solicitanti provenind nu doar din judetele invecinate si din tara, dar si din strainatate, la fel ca si turismul de congrese, afaceri si reuniuni si turismul de odihna si recreere.

3.3 Circulatia turistica

Capacitatea i activitatea de cazare turistic Anexa2

Judetul CarasSeverin Capacitate de cazare Existenta (locuri)

2006 7478 1795,7 108,0 797,4 44,4

2007 7015 1719,9 100,8 721,4 41,9

2008 7214 1605,7 104,3 707,5 44,1

2009 7906 1591,6 94,1 582,0 36,6

2010 7139 1525,1 92,8 471,0 30,9

In functiune(mii locuri zile) Sosiri(mii) Innoptari(mii) Indicii de utilizare net a capacitii n funciune (%

La nivelul judetului Caras-Severin se observa, conform tabelului de mai sus, capacitatea existenta de locuri de cazare a scazut pana la 31 iulie 2010, fata de anul anterior cu 767 locuri, capacitatea in functiune scazand cu 66,5 mii locuri-zile. Privind numarul de sosiri in judet in anul 2009, acesta a fost de 94,1 mii turisti, acest numar scazand in anul urmator, ajungand la 92,8 mii turisti (-1,3 mii turisti). Numarul de innoptari a fost in anul 2010 de 471,0 mii, in scadere fata de anul 2009 (111). Coeficientul de utilizare neta a capacitatii in functiune a fost mai mic in anul 2010 fata de anul 2009 cu 5,7%. Coeficientul de corelare a structurilor de primire si alimentatie din statiunea balneoclimaterica Baile Herculane Anexa 3

Baile Herculane

Locuri de mese 5.418

Locuri de cazare 5.193

Coeficient de corelare (%) 0.6%

Sursa: Evidenta Autoritatea Nationala Pentru Turism Ministerul Turismului Coeficientul de corelare a structurilor de primire si alimentatie din statiunea balneoclimaterica Baile Herculane care este reprezentat de raportul intre indicatorii numar de locuri la mese si numar locuri cazare, este foarte apropiat de valoarea optima. Disfunctionalitatile apar in perioadele de varf de sezon si la sfarsit de saptamana cand cresc atat gradul de ocupare a structurii de primire cat si numarul de personae gazduite la particulari. Un aspect pozitiv este reprezentat de faptul ca personalul de servire in unitatile de alimentatie este calificat, in statiunile balneoturistice de interes national constatandu-se o specializare ce determina o buna Acalitate a serviciilor si o buna adaptabilitate la cererea turistica. Nu acelasi lucru se poate spune despre diversitatea meniurilor, sau oferta de meniuri dietetice, care lasa mult de dorit. Structura unitatilor de alimentatie din statiunea balneara Baile Herculane Anexa 4

Nr. total de locuri Restaurant Bar zi

8.418 4.881 1.168

Bufet Bufet bar Cafenea Cofetarie Braserie/Berarie Restaurant Pensiune Snack-Bar Grad de confort de calitate

I II III IV

762 60 77 180 350 880 60 3.999 2.374 200 1.845

Sursa: Evidenta Autoritatea Nationala Pentru Turism Ministerul Turismului In statiunea balneara Baile Herculane, alimentatia imbraca toate formele specifice acestui sector, de la restaurante si restaurante pensiune, la baruri, discobaruri, autoserviri, bufete, cofetarii si patiserii. Aceste unitati din punct de vedere al clasificarii cuprind toate categoriile, predomina insa multe unitati de categoria II, III si IV cu dotari aflate mult sub cerintele turistice actuale si in plus ocupa locatii foarte bune in statiuni, ceea ce amplifica imaginea defavorabila pe care o creeaza ofertei balneoturistice.

Capitolul IV "Modalitati de valorificare, modernizare, dezvoltare a turismului in statiunea "Baile Herculane"

4.1 Premizele dezvoltarii turismului

Turismul balnear nu se adreseaza numai celor cu probleme medicale, ci si celor care vor sa se relaxeze, sa-si regaseasca vitalitatea si o buna conditie fizica, mentala si spirituala. Datorita acestui fapt in ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale si economice, turismul balnear a devenit un segment major al pietei turistice internationale, spre care se centreaza importante mijloace materiale si umane, cu implicare tot mai profunda a stiintei si tehnicii, a prestarii unor servicii turistice si medicale de o factura complexa si de un inalt nivel calitativ, chemate sa satisfaca cerintele vitale ale omului modern, determinate de evolutia conditiilor de viata si a starii de sanatate a populatiei.Din pacate, revenirea Romaniei in randul democratiilor europene, incepand cu 1989, a insemnat pentru turismul balnear, in ciuda valorii factorilor naturali de cura, intrarea intro criza profunda, baza tehnico-materiala suferind o degradare continua. Turismul balnear este singura forma de turism din tara noastra care se bazeaza pe un potential permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. Romania se inscrie printre tarile europene cu un fond balnear remarcabil. Avem sansa ca 1/3 din apele termale si minerale de pe continent sa se gaseasca in tara noastra. Aceasta valoare este accentuata de complexitatea factorilor naturali, respectiv regasirea in aceasi statiune a factorilor principali de mediu, alaturi de o gama larga de substante minerale de cura, cu efecte polifactoriale benefice si de existenta in Romania a tuturor tipurilor de substante minerale balneare care pot fi utilizate in intreaga gama a profilurilor de tratament balneare.
4.2 Strategiile dezvoltarii turismului

Strategia de diferentiere comparativ cu ofertele tarilor concurente trebuie sa se bazeze pe crearea unui produs turistic original, atragator, care sa valorifice superior resursele terapeutice dar si celelalte categorii de resurse turistice existente in tara noastra, precum si experienta in domeniul balneo-medical a personalului din bazele de tratament. Caracterul de originalitate, asigurat de calitatea factorilor naturali de cura, trebuie completat si prin combinarea, in cadrul programelor turistice, cu alte oferte, in functie de apropierea statiunii de puncte valoroase din punct de vedere turistic, cum ar fi: Defileul Dunarii in zona Cazanelor pentru Baile Herculane. Strategia de diversificare are in vedere satisfacerea cerintelor cat mai multor segmente de turisti, in special prin dezvoltarea ofertei pentru turismul de sanatate, de bunastare. In plus, pentru noile segmente de turisti, fara probleme medicale, se pot valorifica variate forme si activitati turistice in zona statiunilor balneare, date fiind complexitatea si varietatea potentialului turistic. Astfel, pot fi dezvoltate si promovate drumetia montana, odihna si recreerea, practicarea sporturilor de iarna (schi fond, schialpin, sanius) si a altor sporturi si activitati de agrement ( alpinism, deltaplan, parapanta, cicloturism si altele), turismul de afaceri, cultural, etc. Aceste forme acopera o larga paleta a motivatiilor si preferintelor turistice, precum si o extindere a sezonului turistic, care poate si trebuie sa acopere cea mai mare parte a anului. De asemenea, produsul turistic balnear, prin extinderea ofertei se va adresa atat turismului de sejur, practicat in statiunile existente sau in cele ce vor fi amenajate in viitor, cat si turismului de circulatie, pentru care sunt necesare completarea echipamentelor turistice existente cu noi unitati complementare de cazare (cabane, campinguri, moteluri) si modernizarea celor existente (in sensul imbunatatirii gradului de confort). Strategiile de diversificare presupun realizarea unor centre de bunastare, unde serviciile sa fie de cea mai buna calitate si asigurate de adevarati profesionisti. De asemenea, in aplicarea strategiilor de diversificare se va avea in vedere ca noile produse oferite sa includa un minim de diverse tipuri de cura.

Cura de reconfortare (mise en forme) care prin climatoterapie, kinetoterapie, hidroterapie, dietoterpie si psihoterapie poate combate sindromul hipochinetic, echilibreaza sistemul nervos, antreneaza functiile de termoreglare si alimentatia

echilibrata. Cura de ,, fitness" de " adaptare la efort" sau de "antrenament aerobic". Desi este oferita in marea majoritate a hotelurilor cu multe stele, in statiunile balneare alaturi de cura de teren in zone montane impadurite are o cu totul alta valoare.

Cura "antistres" este una din formele cele mai importante ale curelor de sanatate.

Strategia de flexibilitate se caracterizeaza prin posibilitatea adaptarii permanente a ofertei la cerintele turistilor si se bazeaza pe o buna cunoastere a pietei, o previzionare a fluxurilor turistice, a motivatiilor si necesitatilor consumatorilor. Flexibilitatea ofertei turistice balneare poate fi asigurata prin conceperea si promovarea unor programe turistice adecvate fiecarui segment de piata, prin adaptarea permanenta a acestora la schimbarile cererii. Daca oferta construita este rigida, in schimb pachetele de servicii oferite, activitatile de animatie, combinatia de forme de turism, de prestatii s.a.m.d. pot fi adaptate si imbunatatite conform exigentelor manifestate de turisti. Un rol esential in acest sens revine personalului lucrator in turism, care trebuie sa adopte un comportament corespunzator, o atitudine deschisa fata de clientela contribuind la atragerea acesteia.

Strategia

de

crestere

calitatii este

esentiala

pentru

competitivitatea

produsului balnear romanesc. Intreaga retea de dotari turistice de la cazare la tratament trebuie sa comercialize servicii de o calitate superioara celei existente, pentru a asigura competitivitatea produsului turistic balnear. De aceea sunt necesare o crestere a gradului de confort in spatiile de cazare si alimentatie, o mai buna calitate a ofertei de agrement si servicii profesioniste din partea personalului medical din bazele de tratament. Strategia de reamenajare si reechipare a centrelor de tratament Strategia aceasta se va axa pe modernizarea bazelor de tratament, atat prin dotarea cu tehnica medicala moderna pentru cura clasica, cat si prin realizarea centrelor de repunere in forma, antistres, sau de infrumusetare, specifice turismului de sanatate. Valorificarea sansei pe care acest nou concept, care inseamna trecerea de la medicina omului bolnav la medicina omului sanatos, o da turismului balnear este cheia relansarii acestei forme de turism. Coordonatele unei asemenea strategii sunt: selectarea, pe baza unei zonari functionale, a spatiilor din baza de tratament ce vor face obiectul modernizarii si a spatiilor ce, prin redistribuire, ar putea fi alocate serviciilor turismului de bunastare; reamenajarea spatiilor cu destinatia tratament balnear, care in cele mai multe cazuri inregistreaza un grad avansat de uzura; achizitionarea de aparatura moderna, cea existenta fiind depasita fizic si moral; selectarea si pregatirea personalului ce va asigura asistenta pentru noile ervicii ce vor fi oferite; efectuarea unei analize economice, stabilirea costurilor estimative pentru

odernizare si a cuantumului ce poate fi acoperit din surse proprii; intocmirea unui studiu de fezabilitate in vederea obtinerii creditelor necesare realizarii programului. Una din problemele mari ale ofertei statiunilor balneare este si agrementul. Departe de exigentele cererii si de ceea ce se ofera in statiunile termale din tari cu traditie ale Uniunii Europene, agrementul din statiunile noastre trebuie ,, reformulat" prin: crearea si dotarea unor cluburi de incinta in cadrul hotelurilor; realizarea, acolo unde conditiile permit, a unor complexe de agrement cu sali de proiectie si spectacol, sauna, masaj, fitness, bowling, tennis de masa, piscina si mici unitati de alimentatie (cofetarie, pizza, caf-bar); reamenajarea si modernizarea vechilor dotari de agrement: piste de minigolf, jocuri distractive, jocuri mecanice si electronice etc.;

 in vecinatatea unor statiuni balneare cunoscute pe plan international, aflate la o departare rezonabila de un aeroport cu trafic international, se pot gasi locatii deosebite pentru infiintarea unor terenuri de golf, care in timp ar deveni puncte de atractie pentru turistii straini amatori sau profesionisti, cu avantaje economice insemnate pentru zonele respective; Atragerea publicului tinta:

persoane de varsta a treia din capitala, in special, cu probleme de sanatate; persoane preocupate in prevenirea bolilor; persoane care vor sa practice cura de combatere a stresului, cura de slabire, etc.; oameni de afaceri care vor sa combine intalnirile de afaceri ce se pot organiza in salile de conferinta ale hotelului cu mijloacele de relaxare oferite; turisti straini care pe langa turismul balnear practicat in ministatiune, datorita apropierii de Bucuresti si chiar de Valea Prahovei pot combina aceasta forma de turism cu celelalte: cultural, religios, montan, etc.; cresterea circulatiei turistice; cresterea incasarilor din turism.

4.3 Date despre o statiune din strainatate

Vichy
Vichy este un oras departamentului Allier in regiunea Auvergne. in Franta, Orasul este sub-prefectura a infratit cu orasul Cluj-

Napoca din Romania.Este o statiune balneara foarte apreciata din Masivul Central

Vichy
Amplasare Tara Departament Populatie Suprafata Densitatea populatiei Altitudinea medie Primar 46740N, 32536E Franta Allier 75000 5,85 km 4.535 loc./km 243m - 317 m n.m. Claude Malhuret

Vichy este situat in inima Frantei, o statiune termala cu 15 izvoare termale. Apele minerale fierbinti de aici au fost frecventate de romani care au pus bazele uneia dintre cele mai faimoase statiuni balneare din Europa. Localitatea are si un renume negativ dupa ce in 1940 a devenit sediul guvernului francez care colabora cu ocupatia germana. Asa-numitul "guvern de la Vichy" era foarte legat de regimul de ocupatie hitlerist, dar exercita un oarecare control asupra Frantei neocupate si asupra coloniilor franceze pana in 1942 cand Germania a ocupat toata Franta continentala. Guvernul de la Vichy a continuat sa existe pana in 1945.

Vichy a inceput sa isi diversifice activitatile de la inceputul anilor '60. Au fost investiti peste 200 de milioane de franci in 4 ani pentru a-l face cel mai mare centru European dedicate frumusetii, sanatatii, fitness-ului si odihnei. Este prima statiune balneara din Franta care a obtinut certificate ISO 9002. Statiunea dispune de apa si spatii verzi, spatii pentru activitati sportive, 2 cazinouri si 2 terenuri de golf. Structurile de cazare din orasul Vichy au o capacitate hoteliera de 1400 de locuri, in hoteluri de la 2* la 4*. Se organizeaza sederi de la 2 la 6 zile pe diferite teme: balneoterapie, curse de cai, opera. O intreaga gama de servicii sunt oferite, de la tratamente terapeutice la fitness. In statiune gasim si centre de conferinte precum Opera Vichy, cu o suprafata de 18.000 mp, aflata la 5 minute de centru, si Centrul National preolimpic, folosit pentru a-I antrena pe atletii francezi de la jocurile din Moscova, in 1978 ( 50 de tipuri de sport practicate in peste 500 de hectare si 80 de cluburi de sport). Revenind la turismul balnear, apele termale Vichy sunt folosite in tratamentul reumatismului, bolilor de aparat digestive si metabolice. In anul 2006, a fost vizitata de 13.000 de turisti, dintre care 63,5% au venit in vederea tratamentului pentru rheumatism, iar restul de 36,5% pentru tratamentul bolilor aparatului digestive si metabolice

Bibliografie
1. Brosura " Banat -Informatii turistice si recomandari " 2. Studiu de caz " Turismul balnear in Romania " 3. Studiu de caz " Strategii de dezvoltare a turismului balnear din Romania " 4. www.primariabaileherculane.ro 5. www.banattour.ro 6. www.baile-herculane.ro 7. www.romturism.ro 8. http://www.baileherculane.net/ 9. www.ville-vichy.fr