More From This User
Grile Marketing
Grile Marketing, ASE
5
GRUPURILE SOCIALE
Oamenii tr
ă
iesc în grupuri. Aceast
ă
platitudine se poate baza pe afirma
ţ
ia lui Aristotel conformc
ă
reia omul este “zoon politikon”. Aceast
ă
expresie, spuneau R. Boudon
ş
i Fr. Bourricaud, s-ar putea traducenu numai “animal politic” ci
ş
i “fiin
ţă
social
ă
”
.
5.1 Defini
ţ
ii
ş
i clasific
ă
ri ale grupurilor sociale
Dup
ă
T. B. Bottmore
, grupul social este un ansamblu de indivizi între care exist
ă
rela
ţ
ii binedefinite. Fiecare individ ia cuno
ş
tin
ţă
de grup în calitatea sa de grup
ş
i de simbolurile sale
.În concep
ţ
ia lui
G. Gurvitch
, grupul este o unitate colectiv
ă
real
ă
, direct observabil
ă
ş
i bazat
ă
peatitudini colective continue
ş
i active, având de îndeplinit o oper
ă
comun
ă
, este o unitate de atitudini, deac
ţ
iuni
ş
i de conduite care constituie un cadru social structurat, care tinde spre o coeziune relativ
ă
a formelor de sociabilitate
.Sociologii fac distinc
ţ
ie între grupuri
ş
i cvasigrupuri. Un grup social are un minimum de structur
ă
ş
ide organizare rudimentare (reguli, rituri), un element psihologic de baz
ă
, care const
ă
în luarea la cuno
ş
tin
ţă
de c
ă
tre membrii s
ă
i a existen
ţ
ei grupului ca atare. Familia, un sindicat, o echip
ă
de munc
ă
, un partid suntgrupuri. Cvasigrupul este un ansamblu c
ă
ruia îi lipsesc structura
ş
i organizarea
ş
i în care membrii s
ă
i potavea, cu greu, sau nu au, deloc, cuno
ş
tin
ţă
de realitatea apartenen
ţ
ei lor la ansamblu. Clasele sociale,grupurile de vârst
ă
, grupurile pe sexe, mul
ţ
imile sunt cvasigrupuri. Frontiera dintre grupuri
ş
i cvasigrupurieste mobil
ă
ş
i variabil
ă
. Clasele sociale î
ş
i creeaz
ă
partide politice
ş
i organiza
ţ
ii profesionale, femeile seorganizeaz
ă
în asocia
ţ
ii feministe, tineretul î
ş
i creeaz
ă
organiza
ţ
ii cu obiective diverse.Exist
ă
mai multe moduri de clasificare a grupurilor sociale.
F. Tönnies
a clasificat grupurile socialedup
ă
caracteristicile particulare ale rela
ţ
iilor interindividuale. El se refer
ă
la comunitate
ş
i societate sauasocia
ţ
ie. Tönnies distinge dou
ă
forme de voin
ţă
: voin
ţ
a organic
ă
ş
i voin
ţ
a arbitrar
ă
(personal
ă
saureflexiv
ă
). Voin
ţ
a organic
ă
genereaz
ă
ac
ţ
iuni inspirate de inim
ă
(sentimente sau pasiuni): dragoste sau ur
ă
,vitejie sau fric
ă
, bun
ă
tate sau r
ă
utate. În comunitate se manifest
ă
voin
ţ
a organic
ă
. În comunitate, individuleste implicat cu toat
ă
personalitatea sa. El î
ş
i poate satisface toate sau aproape toate aspira
ţ
iile. Comunitateaeste fondat
ă
pe un acord profund al ideilor
ş
i sentimentelor între indivizi. Tönnies se refer
ă
la: comunitateade sânge: familie, rudenie, clan; comunitatea de loc, bazat
ă
pe vecin
ă
tate; comunitatea de spirit, bazat
ă
peunitatea de gândire, pe concordia sentimentelor. Comunitatea este un mod intim
ş
i personal de a tr
ă
i laolalt
ă
.Voin
ţ
a arbitrar
ă
, reflexiv
ă
, genereaz
ă
ac
ţ
iuni bazate pe ra
ţ
iune, calcul, interes: c
ă
utarea banilor,cucerirea puterii. Leg
ă
tura într-o asocia
ţ
ie const
ă
în consim
ţă
mântul ra
ţ
ional de a urm
ă
ri interese comune.Asocia
ţ
ia este constituit
ă
prin rela
ţ
ii bazate pe interese. Întreprinderile industriale, grupurile de presiune, partidele sunt asocia
ţ
ii. Asocia
ţ
ia este considerat
ă
ca fiind via
ţă
public
ă
sau ca un grup în care se intr
ă
printr-o voin
ţă
con
ş
tient
ă
ş
i deliberat
ă
.Clasificarea lui Tönnies nu este propriu-zis o tipologie a grupurilor ci, mai ales, o tipologie araporturilor sociale comunitare
ş
i societare. M. Duverger spunea c
ă
este rar cazul în care un grup concret seformeaz
ă
doar pe o categorie de raporturi. Majoritatea grupurilor îmbin
ă
cele dou
ă
tipuri de rela
ţ
ii. Dar propor
ţ
ia acestui amestec este variabil
ă
dup
ă
natura grupului. Fiecare este definit dup
ă
raporturile dominante:o comunitate este un grup în care raporturile comunitare sunt mai importante decât raporturile societare, oasocia
ţ
ţ
ia este invers
ă
, raporturile societare sunt mai importante decât celecomunitare
.
G. Gurvitch
a propus 15 criterii de clasificare a grupurilor: con
ţ
inut, m
ă
rime, durat
ă
, ritm,dimensiunea dispers
ă
rii membrilor, baza de formare, modul de acces, gradul de exteriorizare, func
ţ
ii,orientare, rela
ţ
iile cu societatea global
ă
, gradul de compatibilitate între grupuri, modul de constrângere, principiul conducerii, gradul de unitate
.Dup
ă
con
ţ
inut, grupurile pot fi unifunc
ţ
ionale, multifunc
ţ
ionale
ş
i suprafunc
ţ
ionale. Pot fi grupuriunifunc
ţ
ionale: o societate comercial
ă
, o uzin
ă
, o întreprindere, o cooperativ
ă
, o burs
ă
de munc
ă
, o cas
ă
deasigur
ă
ri sociale, grupurile de produc
ă
tori, grupurile de consumatori, o orchestr
ă
, o echip
ă
sportiv
ă
.Grupurile unifunc
ţ
ionale îndeplinesc o func
ţ
ie precis
ă
. Grupurile multifunc
ţ
ionale sunt: grupuri de localitate – comun
ă
, municipalitate, regiune; grupuri de rudenie – familie conjugal
ă
, menajele; grupuri de vârst
ă
; partidele politice. Aceste grupuri îndeplinesc anumite obiective precise. În categoria grupurilor suprafunc
ţ
ionale, G. Gurvitch include clasele sociale, minorit
ăţ
ile etnice
ş
i na
ţ
ionale. El arat
ă
c
ă
este
imposibil s
ă
se detalieze toate ac
ţ
iunile pe care o clas
ă
social
ă
le va îndeplini, c
ă
ci independent de faptul c
ă
se preg
ă
te
ş
te s
ă
accead
ă
la putere, c
ă
se g
ă
se
ş
te la putere sau c
ă
a pierdut puterea, ea interpreteaz
ă
, înmanier
ă
proprie, toate func
ţ
iile îndeplinite de celelalte grupuri cu care se intersecteaz
ă
.Dup
ă
m
ă
rime, grupurile pot fi: reduse (mici), mijlocii
ş
i mari. Num
ă
rul membrilor unui grup poatecontribui la constituirea sau schimbarea caracterului acestuia. Unii sociologi consider
ă
c
ă
sunt suficientedou
ă
persoane pentru a forma un grup. Al
ţ
ii, pornind de la expresia din Roma antic
ă
“Tres faciuntcollegium”, sus
ţ
in c
ă
un grup poate fi format din cel pu
ţ
in trei persoane. Grupuri foarte restrânse suntfamiliile-menaje care de multe ori sunt diade sau triade. Grupurile foarte întinse sunt clasele sociale
ş
idiferitele publicuri. Grupuri mijlocii sunt: organiza
ţ
iile economice, grupurile profesionale, bisericile.Dup
ă
durat
ă
, grupurile sunt: temporare, durabile
ş
i permanente. Durata existen
ţ
ei unui grup esteimportant
ă
pentru capacitatea sa de a se afirma ca un cadru structurat
ş
i organizat. Un grup temporar esteacela care se desfiin
ţ
eaz
ă
atunci când consider
ă
c
ă
ş
i-a îndeplinit sarcinile. Exemple de astfel de grupuri: oconjura
ţ
ie, un complot, o echip
ă
de c
ă
ut
ă
tori de aur, o manifesta
ţ
ie, o reuniune. Grupurile durabile suntacelea care se desfiin
ţ
eaz
ă
doar în anumite condi
ţ
ii: moartea, maturizarea, voin
ţ
a sau acordul între interese,decizia majorit
ăţ
ii membrilor. Familia-menaj dispare prin moarte sau divor
ţ
, un grup de tineri prinmaturizarea membrilor, o întreprindere prin voin
ţ
a patronului sau acordul asocia
ţ
ilor, un sindicat, un partid prindecizia tuturor membrilor sau printr-o decizie luat
ă
de stat. În cadrul grupurilor permanente pot fi incluse: claselesociale, cartelele, profesiunile, produc
ă
torii, consumatorii. Gurvitch este de p
ă
rere c
ă
grupurile permanente nu suntsuperioare fa
ţă
de cele durabile, iar acestea fa
ţă
de cele temporare. Totul depinde de structurile globale ca
ş
i deconjunctura concret
ă
ş
i de scara de valori admise. Unii sociologi, spune el, consider
ă
c
ă
doar grupurile permanente sunt institu
ţ
ii
ş
i c
ă
institu
ţ
iile domin
ă
toate celelalte grupuri
.Ritmul permite clasificarea grupurilor în: grupuri cu caden
ţă
lent
ă
, grupuri cu caden
ţă
mijlocie
ş
igrupuri cu caden
ţă
precipitat
ă
. În unele grupuri, timpul se scurge mai rapid decât în altele. Grupurile derudenie tr
ă
iesc dup
ă
un ritm mai lent decât cel din cadrul grupurilor de activitate economic
ă
. Grupurile profesionale au un ritm de via
ţă
mai rapid decât cel al claselor sociale. “Ritmul unui grup poate servi casimptom al tendin
ţ
elor
ş
i al raporturilor sale cu alte grupuri ca
ş
i cu societatea global
ă
, cu care el poate fi înconflict sau într-un paralelism de caden
ţă
.În func
ţ
ie de dimensiunea dispers
ă
rii membrilor, pot fi grupuri cu distan
ţă
între membri, grupuri cucontact artificial între membri, grupuri care se întrunesc periodic, grupuri reunite permanent. Grupurile cudistan
ţă
între membri sunt:
ş
omerii, consumatorii, diferite publicuri, atunci când exist
ă
o unitate colectiv
ă
efectiv
ă
. În cadrul grupurilor cu contact artificial între membri pot fi inclu
ş
i: abona
ţ
ii unui periodicinfluen
ţ
a
ţ
i de acesta, membrii unui comitet care nu se întrune
ş
te
ş
i unde se voteaz
ă
prin coresponden
ţă
.Grupurile care se întrunesc periodic sunt: sindicatele, partidele politice, cooperativele, societ
ăţ
ile pe ac
ţ
iuni.Grupurile reunite în permanen
ţă
sunt: un menaj, un internat, o unitate militar
ă
.Dup
ă
baza de formare sunt: grupuri de fapt, grupuri voluntare
ş
i grupuri impuse. Grupuri de faptsunt acelea în care membrii particip
ă
f
ă
r
ă
ca aceast
ă
participare s
ă
fie voit
ă
în mod explicit de c
ă
tre ei.Grupurile etnice, minorit
ăţ
ile na
ţ
ionale, produc
ă
torii, consumatorii,
ş
omerii, diferitele publicuri pot fi grupuride fapt. Grupurile voluntare sunt acelea ale c
ă
ror membri particip
ă
, dup
ă
propria lor voin
ţă
ş
i dorin
ţă
, laactivit
ăţ
i. Exemple sunt: sindicatele profesionale, cooperativele, partidele, societ
ăţ
ile filantropice, societ
ăţ
ilecomerciale, societ
ăţ
ile pe ac
ţ
iuni. Grupurile impuse sunt acelea care impun membrilor lor s
ă
participe laactivit
ăţ
i
ş
i s
ă
se supun
ă
hot
ă
rârilor luate de conducere. Gurvitch include în aceste grupuri biserica
ş
i statul.Dup
ă
modul de acces, exist
ă
grupuri deschise, grupuri cu acces condi
ţ
ionat
ş
i grupuri închise. Îngrupurile deschise, accesul este liber. Astfel de grupuri sunt grupurile de vârst
ă
,
ş
omerii, produc
ă
torii,consumatorii, manifesta
ţ
iile, reuniunile, unele grupuri filantropice, sindicatele, grupurile de turi
ş
ti. Grupurilecu acces condi
ţ
ionat presupun anumite condi
ţ
ii mai greu sau mai u
ş
or de îndeplinit de c
ă
tre cei care doresc s
ă
fac
ă
parte din grup. Pentru a face parte dintr-o profesie î
ţ
i este necesar
ă
o diplom
ă
, pentru a face parte dintr-ocooperativ
ă
sau dintr-o societate filantropic
ă
este suficient
ă
plata unei cotiza
ţ
ii, pentru a deveni membrulunui partid sunt necesare garan
ţ
ii în sensul unor recomand
ă
ri din partea a doi sau a mai multor membri.Grupurile închise sunt destul de pu
ţ
ine în societatea contemporan
ă
. Ele sunt grupuri de nobili sau grupuri aleînaltei burghezii, în care accesul este permis pe baza na
ş
terii
ş
i mo
ş
tenirii.Gradul de exteriorizare permite clasificarea în: grupuri neorganizate
ş
i nestructurate, grupurineorganizate
ş
i structurate, grupuri par
ţ
ial organizate, grupuri complet organizate. Unele grupurineorganizate
ş
i nestructurate pot deveni în viitor structurate
ş
i organizate. Produc
ă
torii
ş
i consumatorii potelabora propriile simboluri, valori
ş
i idei pentru a dobândi un anumit rol social. Unele grupuri suntstructurate dar sunt neorganizate, spre exemplu: clasele sociale, unele grupuri de vârst
ă
, grupurile etnice,minorit
ăţ
ile na
ţ
ionale. Unele grupuri sunt par
ţ
ial organizate, precum familiile, sectele, confreriile religioase.Grupurile complet organizate depind, în ceea ce prive
ş
te existen
ţ
a
ş
i caracterul lor, de raporturile care se
stabilesc între structura lor, elementele lor structurale
ş
i organizarea lor. Organizarea poate fi, în unele cazuri,cauza for
ţ
ei grupului, în altele, cauza sl
ă
biciunii sale. Superorganizarea poate fi în unele situa
ţ
ii cauzadezmembr
ă
rii, distrugerii grupului.Dup
ă
func
ţ
ii, exist
ă
grupuri de rudenie, grupuri de localitate, grupuri de afinitate fratern
ă
, grupuri deactivitate economic
ă
, grupuri mixte,
ţ
inând de afinitatea fratern
ă
ş
i de activitatea economic
ă
, grupuri deactivit
ăţ
i nelucrative. Grupurile formate dup
ă
rudenia de sânge pot fi clanurile, familiile. Grupurile delocalitate sunt cele ai c
ă
ror membri sunt lega
ţ
i prin vecin
ă
tate
ş
i necesitatea de a men
ţ
ine rela
ţ
ii normale înlocurile în care tr
ă
iesc. Grupurile de afinitate fratern
ă
sunt bazate atât pe afinitatea de situa
ţ
ie (inclusiv a celeieconomice), cât
ş
i pe afinitatea de credin
ţă
, gust, interes. Gurvitch include în aceast
ă
categorie grupurile devârst
ă
,
ş
omerii, diferitele publicuri, grupurile de prieteni. Grupurile de activitate economic
ă
– profesiuni,ateliere, uzine, dughene, magazine, birouri, societ
ăţ
i comerciale, cooperative, b
ă
nci – au ca func
ţ
ii principale participarea la produc
ţ
ie, la schimburi, la distribu
ţ
ie, la organizarea consumului. Grupurile intermediare întreafinitatea fratern
ă
ş
i activitatea economic
ă
combin
ă
caracterele celor dou
ă
categorii de grupuri. Gurvitchexemplific
ă
prin familia muncitoreasc
ă
: tat
ă
l este produc
ă
tor, familia este consumatoare. Tat
ă
l, prin profesiasa, integreaz
ă
familia în rândul clasei muncitoare. În grupurile de activit
ăţ
i nelucrative se includ partidele politice, societ
ăţ
ile artistice, asocia
ţ
iile filantropice, societ
ăţ
ile sportive.În func
ţ
ie de orientare, sunt grupuri de divizare, dezbinare
ş
i grupuri de unitate. Grupurile dedivizare au orientare combativ
ă
, iar grupurile de unitate au o orientare conciliatoare. Astfel, meseriile, profesiunile, sindicatele muncitore
ş
ti
ş
i patronale, produc
ă
torii, consumatorii sunt grupuri de divizare, întimp ce uzinele, întreprinderile, organiza
ţ
iile economice globale
ş
i regionale sunt grupuri de unitate.Din perspectiva rela
ţ
iilor cu societatea global
ă
, exist
ă
grupuri refractare la integrarea în societateaglobal
ă
, grupuri mai mult sau mai pu
ţ
in supuse integr
ă
rii în societatea global
ă
ş
i grupuri care se integreaz
ă
înaceasta. Grupurile refractare la integrarea în societate sunt cele care se simt excluse din ierarhia grupurilor sociale, care nu sunt mul
ţ
umite de rangul pe care îl ocup
ă
în aceasta sau grupurile care î
ş
i propun r
ă
sturnareaordinii sociale. Minorit
ăţ
ile na
ţ
ionale, grupurile de imigran
ţ
i care nu-
ş
i g
ă
sesc de lucru, profesiuniledemodate, partidele dep
ăş
ite sunt astfel de grupuri. Grupurile care accept
ă
mai mult sau mai pu
ţ
in integrareaîn societatea global
ă
sunt familiile, menajele, grupurile economice, grupurile de localitate. Grupurile care seintegreaz
ă
în societate sunt grupuri culturale, societ
ăţ
i
ş
tiin
ţ
ifice, asocia
ţ
ii literare.Gradul de compatibilitate permite clasificarea în grupuri: compatibile, par
ţ
ial compatibile,incompatibile
ş
i exclusive. Grupurile compatibile sunt diferitele publicuri, societ
ăţ
ile artistice, asocia
ţ
iileculturale, societ
ăţ
ile filantropice, întreprinderile indus-triale
ş
i comerciale. Un individ poate participa f
ă
r
ă
dificultate la mai multe dintre aceste grupuri. Grupurile par
ţ
ial compatibile sunt sindicatele, comunele,municipalit
ăţ
ile, regiunile, grupurile de rudenie. Grupurile incompatibile sunt grupurile de vârst
ă
, sectele,ordinele religioase, anumite partide. Grupurile exclusive interzic participarea membrilor lor la alte grupurisimilare. Ele pot fi anumite secte, ordine religioase
ş
i statul totalitar.Dup
ă
modul de constrângere, sunt grupuri care dispun de o constrângere condi
ţ
ionat
ă
ş
i grupuri caredispun de o constrângere necondi
ţ
ionat
ă
. În grupurile cu constrângere condi
ţ
ionat
ă
, participan
ţ
ii se pot retrage pentrua sc
ă
pa de sanc
ţ
iuni. În grupurile cu constrângere necondi
ţ
ionat
ă
, membrii nu au posibilitatea de a se sustragesanc
ţ
iunilor impuse de acestea. Grupurile economice, grupurile de activit
ăţ
i nelucrative tind spre constrângereanecondi
ţ
ionat
ă
. Grupurile de localitate bazate pe vecin
ă
tate au tendin
ţ
a de a exercita o constrângere necondi
ţ
ionat
ă
.În func
ţ
ie de principiul de conducere, grupurile pot fi de domina
ţ
ie
ş
i de colaborare. În grupurile dedomina
ţ
ie, conducerea are un caracter autoritar, iar în grupurile de colaborare conducerea are un caracter democratic.Dup
ă
gradul de unitate, grupurile pot fi unitare, federaliste
ş
i confederate. Grupul unitar este constituit printr-o ierarhie direct
ă
a formelor de sociabilitate sau prin preponderen
ţ
a unui grup central asupra subgrupurilor.Exemple de astfel de grupuri: administra
ţ
ia local
ă
, serviciile publice din cadrul unui stat. În grupul federalist,organizarea este bazat
ă
pe o sintez
ă
de subgrupuri astfel alc
ă
tuite încât grupul central
ş
i subgrupurile seafirm
ă
ca echivalente. În grupul confederat, organizarea se bazeaz
ă
pe o sintez
ă
a subgrupurilor în careacestea se afirm
ă
ca fiind predominante fa
ţă
de grupul central.Sociologii apreciaz
ă
diferit munca lui Gurvitch. Duverger spunea c
ă
aceast
ă
clasificare este pu
ţ
inriguroas
ă
, uneori subiectiv
ă
ş
i nu întotdeauna clar
ă
. Tabloul pe care l-a prezentat Gurvitch are avantajul de aaminti num
ă
rul mare de elemente care trebuie luate în considerare dac
ă
se vrea s
ă
se cunoasc
ă
diversitateagrupurilor. Cu toat
ă
amploarea sa, un astfel de aide-memoire este departe de a reuni toate criteriile declasificare posibile, spune Duverger
. Bottmore consider
ă
c
ă
schema de clasificare a lui Gurvitch reprezint
ă
cea mai complet
ă
întreprindere în teoria grupurilor sociale. Gurvitch, însu
ş
i, consider
ă
c
ă
aceast
ă
ă
ş
i oferi cadre de referin
ţă
pentru cercet
ă
rileempirice
.
of 00
cap5 grupuri sociale
10,848 Reads
Info and Rating
| Category: | |
| Rating: | (2 Ratings) |
| Upload Date: | 03/28/2009 |
| Copyright: | Attribution Non-commercial |
| Tags: |
Leave a Comment