More From This User
Grile Marketing
Grile Marketing, ASE
1
SPECIFICUL SOCIOLOGIEI
Pornind de la sensul etimologic (
socius
= asociat, l
ogos
= teorie), sociologia poate fi definit
ă
ca
ş
tiin
ţă
a societ
ăţ
ii, a diverselor colectivit
ăţ
i pe care le formeaz
ă
oamenii. Sociologia studiaz
ă
comportamentulsocial
ş
i rela
ţ
iile sociale stabilite între oameni în cadrul grupurilor
ş
i colectivit
ăţ
ilor.Ca
ş
tiin
ţă
a socialului, sociologia studiaz
ă
societatea ca sistem social global, organizarea, structura
ş
i procesele specifice acesteia. Sociologia analizeaz
ă
subsistemele societ
ăţ
ii, rela
ţ
iile dintre ele însele, precum
ş
i raporturile fiec
ă
ruia cu sistemul social global. Sociologia eviden
ţ
iaz
ă
existen
ţ
a rela
ţ
iilor de echivalen
ţă
tipologic
ă
dintre subsisteme. Aceste rela
ţ
ii se refer
ă
la faptul c
ă
fiecare subsistem reprezint
ă
o partefunc
ţ
ional
ă
a sistemului social global. Subsistemele, toate împreun
ă
, r
ă
spund unor cerin
ţ
e ale func
ţ
ion
ă
riisociet
ăţ
ii ca sistem social global.Sociologia dispune de o metodologie specific
ă
de studiere a fenomenelor din societate,
ţ
inând seamade caracteristica lor social
ă
.
1.1 Teorie
ş
i paradigm
ă
Theoros, teoreticianul cet
ăţ
ii ideale din lucrarea „Legile” a lui Platon, era un fel de înalt func
ţ
ionar administrativ, cu înclina
ţ
ii speculative, trimis în exterior pentru a observa sistemele religioase, educative
ş
i juridice ale altor cet
ăţ
i, pentru a intervieva oamenii în
ţ
elep
ţ
i
ş
i instrui
ţ
i de acolo
ş
i pentru a prezenta, laîntoarcere, rezultatele anchetei sale celei mai înalte autorit
ăţ
i politice a cet
ăţ
ii. Se împletesc, aici, ac
ţ
iunea
ş
ireflec
ţ
ia. Datele ob
ţ
inute prin observa
ţ
ie
ş
i interviu sunt analizate, interpretate, realizându-se o sintez
ă
ce seofer
ă
omului politic.La
Aristotel
, metoda presupune: 1) cercetarea critic
ă
a ceea ce au realizat pozitiv înainta
ş
ii înstudierea politicii; 2) analiza diferitelor constitu
ţ
ii pentru a distinge factorii care le sus
ţ
in
ş
i cei care le împingspre degradare; 3) elaborarea constitu
ţ
iei ideale
. Metoda aristotelic
ă
este foarte actual
ă
. Studierea bibliografiei referitoare la o anumit
ă
problem
ă
, analiza comparativ
ă
a diferitelor componente ale realit
ăţ
iisociale, elaborarea unui proiect sunt coordonate ale oric
ă
rei cercet
ă
ri
ş
tiin
ţ
ifice.Ast
ă
zi, exist
ă
atât o accep
ţ
iune larg
ă
a teoriei
ş
tiin
ţ
ifice privit
ă
ca o activitate de cunoa
ş
tere bazat
ă
pera
ţ
iune
ş
i intui
ţ
ie, cât
ş
i o accep
ţ
iune restrâns
ă
ş
i anume un ansamblu de propozi
ţ
ii destinate s
ă
explice unanumit lucru prin referire la date ob
ţ
inute prin observare empiric
ă
sau la rela
ţ
ii constatate prin ra
ţ
ionament.
R. K. Merton
arat
ă
c
ă
se poate vorbi de teorie în sens restrâns atunci când o propozi
ţ
ie este dedus
ă
dintr-o mul
ţ
ime de propozi
ţ
ii fundamentale
ş
i apoi, se demonstreaz
ă
concordan
ţ
a propozi
ţ
iei cu observa
ţ
ia.Exemplele de teorie în sens restrâns sunt destul de rare în sociologie. Teoria lui
E. Durkheim
asuprasinuciderii este un astfel de caz. Prima etap
ă
este aceea a deducerii concluziei din propozi
ţ
ii. Prima propozi
ţ
ie se refer
ă
la faptul c
ă
procentul sinuciderilor depinde de anxiet
ăţ
ile
ş
i tensiunile neînl
ă
turate la caresunt supuse persoanele. A doua propozi
ţ
ie: Coeziunea social
ă
strâns
ă
din cadrul grupului le furnizeaz
ă
unsuport psihic membrilor acestuia supu
ş
i la anxiet
ăţ
i
ş
i tensiuni violente. A treia propozi
ţ
ie: Când un grupsocial are o coeziune social
ă
slab
ă
, în cadrul s
ă
u rata sinuciderii este mai ridicat
ă
decât într-un grup cu ocoeziune social
ă
mai strâns
ă
. Concluzia este dedus
ă
din propozi
ţ
iile anterioare. Exist
ă
o rela
ţ
ie între procentul sinuciderilor
ş
i gradul de integrare a individului în grup datorat coeziunii acestuia. Teoria vaeviden
ţ
ia raportul dintre sinucidere
ş
i coeziunea grupului. A doua etap
ă
se refer
ă
la demonstrareaconcordan
ţ
ei propozi
ţ
iei (concluziei) cu observa
ţ
ia. Durkheim a analizat grupuri de catolici
ş
i grupuri de protestan
ţ
i. Pe baza statisticilor, a observat c
ă
grupurile de catolici au un procent de sinucideri inferior celuial grupurilor de protestan
ţ
i. Aceasta se explic
ă
prin faptul c
ă
, la catolici, coeziunea social
ă
ţ
i. Unii sociologi au reluat cercet
ă
rile lui Durkheim
ş
i au confirmat, par
ţ
ial, concluziaacestuia.
În lucrarea lui
P. Sorokin
„Mobilitatea social
ă
”, apare un alt caz de teorie în sens restrâns.Propozi
ţ
iile fundamentale ale acestei teorii sunt: 1) orice societate este stratificat
ă
, stratificarea rezultând dindiviziunea muncii; 2) persisten
ţ
a stratific
ă
rii este asigurat
ă
de la o genera
ţ
ie la alta, de un anumit num
ă
r de mecanisme de selec
ţ
ie; 3) în societ
ăţ
ile industriale, instan
ţ
ele selective sunt familia
ş
i
ş
coala; 4) dac
ă
instan
ţ
ele selective î
ş
i îndeplinesc aceast
ă
func
ţ
ie într-un mod inadecvat, tinerii î
ş
i vor propune aspira
ţ
iisociale pe care societatea va fi incapabil
ă
s
ă
le satisfac
ă
; 5) când societatea va genera, masiv, nevoi pe carenu le poate satisface, vor ap
ă
rea ideologii revolu
ţ
ionare. Concluzia: Atunci când familia
ş
i sistemul de
înv
ăţă
mânt î
ş
i sl
ă
besc func
ţ
ia de selec
ţ
ie, se va asista la apari
ţ
ia mi
ş
c
ă
rilor revolu
ţ
ionare ale tineretului.
Încazul teoriei lui P. Sorokin concordan
ţ
a concluziei cu realitatea este mai greu de eviden
ţ
iat. Totu
ş
i, au fostevenimente istorice – noua stâng
ă
european
ă
ş
i american
ă
, revolu
ţ
iile din fostele
ţă
ri socialiste – care auconfirmat-o.
R. Boudon
este de p
ă
rere c
ă
în sociologie se folosesc paradigmele. În limbajul obi
ş
nuit, paradigmaeste un model, o pild
ă
, un exemplu. În limbajul sociologic paradigma este un set de concepte, propozi
ţ
ii,metode, reguli care ghideaz
ă
cercetarea. Paradigma cuprinde un ansamblu de enun
ţ
uri conducând la omanier
ă
ş
i prin care sociologul trebuie s
ă
procedeze pentru a construi o teorie ce viseaz
ă
a explica un aspectsau altul al societ
ăţ
ii.R. Boudon face o clasificare a paradigmelor con
ţ
inute de o teorie sociologic
ă
, în sens larg:conceptuale, analogice
ş
i formale.
Paradigmele conceptuale sunt clasific
ă
ri sau tipologiz
ă
ri. Exemple de paradigme conceptuale:distinc
ţ
ia propus
ă
de Tönnies între comunitate
ş
i societate, distinc
ţ
ia f
ă
cut
ă
de Redfield între societ
ăţ
itradi
ţ
ionale
ş
i societ
ăţ
i moderne, distinc
ţ
ia operat
ă
de D. Bell între societ
ăţ
i industriale
ş
i societ
ăţ
i post-industriale sau cea apar
ţ
inând lui Naisbist între societate industrial
ă
ş
i societate informa
ţ
ional
ă
.Paradigmele analogice prezint
ă
o analogie între fenomenele de difuziune social
ă
ş
i fenomeneleepidemiologice. Difuziunea zvonurilor, difuziunea inova
ţ
iilor parcurg o cale analoag
ă
difuziunii viru
ş
ilor.Paradigmele formale stabilesc o rela
ţ
ie între un ansamblu de variabile explicative independente
ş
i ovariabil
ă
dependent
ă
(ce trebuie explicat
ă
). A explica o variabil
ă
dependent
ă
înseamn
ă
a determina influen
ţ
aunui anumit num
ă
r de factori asupra acestei variabile. Analiza structural
ă
este o astfel de paradigm
ă
formal
ă
,vizând a scoate în eviden
ţă
rela
ţ
iile de interdependen
ţă
între institu
ţ
iile unui sistem social.R. Boudon arat
ă
c
ă
paradigmele conceptuale
ş
i formale din punct de vedere strict logic nu sunt teorii.Din punct de vedere epistemologic ele joac
ă
un rol asem
ă
n
ă
tor teoriilor. Ele sunt un echivalent epistemological teoriilor, deoarece permit descoperirea explica
ţ
iei
ş
i achizi
ţ
ionarea faptelor pertinente, au generalitate
ş
i putere euristic
ă
.Din perspectiva teoretic – empiric, se vorbe
ş
te de o sociologie teoretic
ă
ş
i o sociologie empiric
ă
.Sociologia teoretic
ă
î
ş
i propune construirea unor modele teoretice, pornind de la caracteristicile abstracte alesocialului
ş
i nu de la date culese din realitate. Sociologia empiric
ă
î
ş
i propune culegerea unor date referitoarela diferite probleme sociale
ş
i folosirea lor pentru descrierea sistematic
ă
a realit
ăţ
ii.
se refer
ă
la unele deform
ă
ri ce apar în sociologie
ş
i anume superteoria
ş
iempirismul abstract.
Superteoria instituie un fel de imperiu al conceptelor din care sunt expulzate numeroase tr
ă
s
ă
turistructurale ale societ
ăţ
ii necesare pentru în
ţ
elegerea acesteia. Superteoreticienii aleg un nivel de gândire atâtde general, încât nu pot, în mod logic, s
ă
se sprijine pe observa
ţ
ie. Ei nu vor putea s
ă
coboare de pe culmilegeneralit
ăţ
ilor pân
ă
la problemele situate într-un anumit context istoric, structural, cultural. Superteoreticieniielaboreaz
ă
unele tipologii care, uneori, par a fi un joc arid al conceptelor
ş
i nu o încercare de a definisistematic, clar
ş
i metodic problemele de cercetat.Empirismul abstract feti
ş
izeaz
ă
metoda, tehnica.
P. Lazarsfeld
consider
ă
sociologia o
ş
tiin
ţă
metodologic
ă
. Se folose
ş
te, ca surs
ă
fundamental
ă
de informa
ţ
ie, interviul luat unor serii de indivizi selecta
ţ
i prin e
ş
antionare. R
ă
spunsurile ob
ţ
inute sunt clasificate, apoi sunt c
ă
utate rela
ţ
iile existente. Teoria esteconstituit
ă
din variabilele utile în interpretarea datelor empirice. Datele empirice sunt faptele
ş
i rela
ţ
iilestatistice, numeroase, repetabile
ş
i m
ă
surabile.C. Wright Mills arat
ă
c
ă
în
ţ
elegerea socialului presupune o continu
ă
alternare între receptare (careeste empiric
ă
)
ş
i asimilare (care este teoretic
ă
). Ideile
ş
i conceptele trebuie s
ă
îndrume cercetarea faptelor, iar cercet
ă
rile de detaliu trebuie s
ă
contribuie la verificarea
ş
i reformularea ideilor.Dup
ă
întinderea
ş
i semnifica
ţ
ia sintezei realizate, se disting: teorii particulare (par
ţ
iale), teorii derang mediu
ş
i teorii generale (globale). Teoriile particulare se refer
ă
la anumite aspecte ale vie
ţ
ii sociale. Elerealizeaz
ă
unele generaliz
ă
ri de rang elementar. Teoriile generale urm
ă
resc realizarea unei sinteze globale arealit
ăţ
ii sociale.R. K. Merton a lansat expresia „teorii de rang mediu”, adic
ă
„teorii intermediare între micile ipotezede lucru, care se elaboreaz
ă
mereu în cercet
ă
rile de rutin
ă
ş
i specula
ţ
iile atotcuprinz
ă
toare care includ oschem
ă
conceptual
ă
dominant
ă
din care se sper
ă
s
ă
se deduc
ă
un num
ă
r de observa
ţ
ii empirice referitoare launiformitatea comportamentului social”
În timpul celui de al II-lea r
ă
zboi mondial, s-a observat c
ă
solda
ţ
ii care aveau studii superioare ausuportat mai u
ş
or încerc
ă
rile r
ă
zboiului. Aceast
ă
constatare poate fi interpretat
ă
astfel: indivizii capabili s
ă
seadapteze mai bine la dificult
ăţ
i suport
ă
mai u
ş
or condi
ţ
iile penibile; studiile superioare permit dobândireaacestei capacit
ăţ
i de adaptare. Se ob
ţ
ine, astfel, o generalizare empiric
ă
ş
i aceasta implic
ă
o referire la alte
descoperiri minore în alte domenii decât cele militare Se ajunge la o teorie de rang mediu care poate fiformulat
ă
astfel: în societ
ăţ
ile de tip occidental, stratificarea social
ă
se perpetueaz
ă
prin jocul diferitelor mecanisme sociale – transmiterea bunurilor pe calea mo
ş
tenirii, rolul influen
ţ
ei sociale. Aceste mecanismedau copiilor o preg
ă
tire superioar
ă
, procurându-le situa
ţ
ii mai avantajoase
ş
i oferindu-le
ş
anse desupravie
ţ
uire suplimentare în fa
ţ
a încerc
ă
rilor. Aceste mecanisme sociale explic
ă
faptul c
ă
elitele r
ă
mân pelocul lor din genera
ţ
ie în genera
ţ
ie.
Sociologia
ş
i-a creat un sistem de concepte opera
ţ
ionale
ş
i neopera
ţ
ionale. Conceptele opera
ţ
ionalesunt necesare cercet
ă
rii empirice. Ele cuprind procedurile ce trebuie utilizate în observarea fenomenelor decercetat. Conceptele neopera
ţ
ionale sunt acelea care exprim
ă
dimensiunile necuantificabile ale fenomenelor sociale.Mul
ţ
i teoreticieni consider
ă
c
ă
sociologia este o
ş
tiin
ţă
nomotetic
ă
, vizând eviden
ţ
ierea unor legi ceactiveaz
ă
în societate. Se clasific
ă
legile în trei categorii: cauzale, func
ţ
ionale
ş
i de evolu
ţ
ie.Legile cauzale exprim
ă
leg
ă
tura dintre cauz
ă
ş
i efect. Bazându-se pe ideea unui determinism rigid,unii consider
ă
c
ă
sociologia cerceteaz
ă
legile de forma y = f (x).
D. Gusti
ar
ă
ta c
ă
, în studierea vie
ţ
ii sociale,nu se poate întrebuin
ţ
a conceptul de cauzalitate fizic
ă
, eficient
ă
. Cauzalitatea social
ă
este final
ă
. El explic
ă
afirma
ţ
ia cu privire la cauzalitatea final
ă
prin analiza rela
ţ
iei scop-mijloc. În aceast
ă
rela
ţ
ie se disting: scopulanticipat (un efect care a fost anticipat), mijloacele necesare înf
ă
ptuirii lui (cauza)
ş
i scopul realizat (efectulrealizat). În cauzalitatea social
ă
, scopul anticipat, care trebuie realizat în viitor
ş
i care va fi un efect almijloacelor, apare ca un motiv pentru o realizare efectiv
ă
, deci o cauz
ă
. În procesele sociale, efectul precedecauza. Efectul este scopul care precede mijlocul (cauza) prin care se realizeaz
ă
. Acela
ş
i fenomen poate fi
ş
icauz
ă
ş
i efect: scopul anticipat (cauz
ă
) scopul realizat (efect). În condi
ţ
iile actuale, sociologii vorbesc desprelegi statistice sau tenden
ţ
iale, bazate pe no
ţ
iunea de probabilitate.Legile func
ţ
ionale exprim
ă
o leg
ă
tur
ă
între dou
ă
realit
ăţ
i echipolente, care joac
ă
roluri analoage.Congruen
ţ
a dintre cultura politic
ă
ş
i structura politic
ă
ale unei societ
ăţ
i este un exemplu de lege func
ţ
ional
ă
.Dac
ă
aceste dou
ă
elemente ale sistemului politic nu coincid, decalajul dintre structura politic
ă
ş
i cultura politic
ă
produce perturba
ţ
ii în func
ţ
ionarea sistemului politic. Nu este suficient s
ă
se creeze doar institu
ţ
ii politice. În absen
ţ
a culturii politice, institu
ţ
iile nu vor func
ţ
iona
ş
i se va înregistra un dezechilibru politic.Legile de evolu
ţ
ie sunt enun
ţ
uri care arat
ă
c
ă
un sistem poate trece printr-o suit
ă
de etape.Legile sociale au un caracter relativ, local, adic
ă
sunt valabile doar într-un cadru cultural, istoricdeterminat. Astfel, o lege social
ă
valabil
ă
într-o societate industrial
ă
poate s
ă
nu aib
ă
o valoare explicativ
ă
într-o societate tradi
ţ
ional
ă
. Sau o lege descoperit
ă
la nivel microsocial nu este valabil
ă
la scar
ă
macrosocial
ă
.
1.2 Sociologie general
ă
– sociologii particulare
Al
ă
turi de sociologia general
ă
(sau, simplu, sociologie), exist
ă
ş
i sociologii particulare. Unelestudiaz
ă
anumite tipuri de activitate
ş
i sunt: sociologie economic
ă
, sociologie politic
ă
, sociologie juridic
ă
,sociologia culturii, sociologia religiei etc. Altele studiaz
ă
anumite grupuri sociale: sociologia familiei,sociologia urban
ă
, sociologia rural
ă
.Sociologia economic
ă
studiaz
ă
determinarea complex
ă
a economicului de mediul geografic,hidrologic, biologic, de popula
ţ
ie, de mediul social, de religie, de psihologia social
ă
, de cultura
ş
i decunoa
ş
terea economic
ă
precum
ş
i de deciziile politice. În acela
ş
i timp, sociologia economic
ă
studiaz
ă
roluleconomicului în societate, modul în care acesta determin
ă
anumite elemente ale socialului
ş
i ale politicului.Sociologia economic
ă
analizeaz
ă
rela
ţ
iile socio-economice din domeniile produc
ţ
iei industriale
ş
iagricole, din construc
ţ
ii
ş
i transporturi, din domeniile schimbului, ale comer
ţ
ului, ale activit
ăţ
ii bancare, aleactivit
ăţ
ii bursiere, din domeniile turismului, ale publicit
ăţ
ii economice, ale consumului, din administra
ţ
ii.Sociologia economic
ă
studiaz
ă
specificul rela
ţ
iilor de munc
ă
, al rela
ţ
iilor umane din cadrul fiec
ă
rui grup dinorice domeniu de activitate economic
ă
. Sociologia economic
ă
studiaz
ă
modul în care socializarea contribuiela formarea culturii economice a membrilor societ
ăţ
ii. Eviden
ţ
iaz
ă
contribu
ţ
ia culturii economice la cre
ş
tereaeficien
ţ
ei activit
ăţ
ii economice. Printre preocup
ă
rile sociologiei economice se afl
ă
ş
i studierea sistemuluiorganiza
ţ
ional al activit
ăţ
ii economice. Sociologia economic
ă
analizeaz
ă
psihologia
ş
i comportamentulconsumatorului de bunuri
ş
i servicii.Referiri, explicite
ş
i implicite, la sociologia economic
ă
pot fi întâlnite în operele lui E. Durkheim, M.Weber, G. Tarde, precum
ş
i în scrierile unor sociologi din a doua jum
ă
tate a secolului al XX-lea.Sociologul francez
G. Gurvitch
, în lucrarea “Voca
ţ
ia actual
ă
a sociologiei”, se refer
ă
la ramurile principale ale sociologiei, men
ţ
ionând, printre acestea, sociologia economic
ă
, industrial
ă
ş
i tehnologic
ă
.
of 00
Cap 1 Specificul Sociologiei
902 Reads
Info and Rating
| Category: | |
| Rating: | |
| Upload Date: | 03/28/2009 |
| Copyright: | Attribution Non-commercial |
| Tags: |
Leave a Comment