Cap 9 Metode Si Tehnici Ale Socioloiei

9

METODE

Ş

I TEHNICIALE SOCIOLOGIEI

Metodologia cunoa

ş

terii sociologice reprezint

ă

o anumit

ă

modalitate de a studia realitatea social

ă

,urm

ă

rind surprinderea esen

ţ

ei

ş

i particularit

ăţ

ilor acesteia. Metodologia poate fi privit

ă

ş

i ca o strategie a procedeelor cercet

ă

rii

ş

tiin

ţ

ifice ca un ansamblu de reguli ale organiz

ă

rii investiga

ţ

iei, de norme cu ajutorulc

ă

rora metodele, procedeele

ş

i tehnicile sunt selectate

ş

i articulate. Metodologia cuprinde înl

ă

n

ţ

uirea unor verigi ca: metode, tehnici, proceduri, menite s

ă

contureze din realitatea social

ă

domeniul de studiu, s

ă

-idescopere însu

ş

irile

ş

i rela

ţ

iile esen

ţ

iale.Metoda reprezint

ă

ansamblul opera

ţ

iilor intelectuale prin care sociologia caut

ă

s

ă

ob

ţ

in

ă

adev

ă

rul,s

ă

-l demonstreze

ş

i s

ă

-l verifice. Definirea metodei ca un mod de a proceda, ca o cale de urmat pentruatingerea unui obiectiv are în vedere totalitatea demersurilor materiale

ş

i intelectuale efectuate pentruachizi

ţ

io-narea, tratarea

ş

i verificarea datelor, deci, atât procesul de cercetare, cât

ş

i cel de prelucrare arezultatelor sale. Metoda poate fi privit

ă

ş

i ca un corp de principii sistematizatoare

ş

i precise, menite s

ă

organizeze cercetarea ca un program ce cuprinde o suit

ă

de opera

ţ

ii de efectuat pentru investigareaobiectului. În felul acesta, metoda poate avea o valoare normativ

ă

, elaborând prescrip

ţ

ii, reguli, norme privind cercetarea respectiv

ă

.Tehnicile sunt procedee operatorii riguroase de descoperire, înregistrarea

ş

i manipulare a datelor,adaptate unui anumit gen de probleme

ş

i fenomene, transmisibile

ş

i susceptibile de a fi aplicate din nou înacelea

ş

i condi

ţ

ii. În raport cu metoda, ele se situeaz

ă

la un nivel particular. În timp ce metoda este oconcep

ţ

ie intelectual

ă

care coordoneaz

ă

un ansamblu de opera

ţ

ii, tehnica se refer

ă

la etapele unor opera

ţ

iilimitate, legate de elementele practice, concrete, adaptate unui scop definit. Tehnicile sunt unelte de lucru, puse la dispozi

ţ

ia cercet

ă

rii, fiind selec

ţ

ionate, coordonate

ş

i organizate de metod

ă

în acest scop.Procedurile sunt sisteme de opera

ţ

ii

ş

i modalit

ăţ

i de organizare a cercet

ă

rii, de culegere,sistematizare

ş

i prelucrare a informa

ţ

iei.Considerând c

ă

orice demers

ş

tiin

ţ

ific cuprinde, pe de o parte, cercetarea

ş

i observarea faptelor iar, pe de alt

ă

parte, analiza sistematic

ă

a datelor,

M. Duverger

face o clasificare a metodelor

ş

i tehnicilor folosite în sociologie în: tehnicile observa

ţ

iei

ş

i tehnicile analizei sistematice. La rândul lor, tehnicileobserva

ţ

iei cuprind:1) observa

ţ

ia documentar

ă

efectuat

ă

prin analiza con

ţ

inutului; 2) observa

ţ

ia direct

ă

extensiv

ă

realizat

ă

prine

ş

antionaj (sondaj)

ş

i prin interogare (chestionar

ş

i anchet

ă

); 3) observa

ţ

ia direct

ă

intensiv

ă

care folose

ş

teinterviul, testele, m

ă

surarea opiniilor

ş

i atitudinilor, observarea-participare. Observa

ţ

ia extensiv

ă

se folose

ş

te pentru studiul marilor comunit

ăţ

i. Prin folosirea e

ş

antionului, observa

ţ

ia nu este prea aprofundat

ă

, este de p

ă

rere Duverger. Observa

ţ

ia intensiv

ă

este folosit

ă

pentru cercetarea micilor colectivit

ăţ

i

ş

i a indivizilor.Observa

ţ

ia intensiv

ă

câ

ş

tig

ă

în profunzime, dar pierde în extensiune. Tehnicile analizei sistemice sunt:experimentul, metoda comparativ

ă

, tehnicile matematice

ş

i tehnicile grafice

1

.Alegerea metodelor

ş

i tehnicilor se face în func

ţ

ie de obiectul de studiu: individual, grupul saucolectivitatea.

M. Grawitz

consider

ă

c

ă

pentru studiul raporturilor individuale, cele mai potrivite tehnici suntinterviul, testul, m

ă

surarea atitudinilor

ş

i schimb

ă

rilor prin scalare. Metodele

ş

i tehnicile de studiere agrupurilor

ş

i colectivit

ăţ

ilor sunt: ancheta de teren, experimentul, observa

ţ

ia, interviul, sondajul

2

9.1 Metoda observa

ţ

iei

Metoda observa

ţ

iei folosit

ă

în sociologie cap

ă

t

ă

anumite particularit

ăţ

i. Faptul social este unic

ş

iistoric. „Orice fapt social este un moment al istoriei unui grup de oameni, el este sfâr

ş

itul

ş

i începutul multor serii”

3

. În timp ce

ş

tiin

ţ

ele naturii observ

ă

, de cele mai multe ori, fenomene care, în acelea

ş

i condi

ţ

ii, serepet

ă

în mod identic, sociologia studiaz

ă

fapte care nu se reproduc, niciodat

ă

, exact în acela

ş

i fel. Însociologie, apar dificultatea de a generaliza

ş

i necesitatea de a

ţ

ine seama de factori istorici, generali, dar

ş

ide contexte particulare.

Faptele sociale se exprim

ă

în acte sociale, în conduite, în emo

ţ

ii, sentimente

ş

i reprezent

ă

ri colective.Acestea pot avea semnifica

ţ

ii diferite. Simpla observare a faptelor nu duce, întotdeauna, la descoperireamotivelor actelor sociale.În sociologie nu exist

ă

instrumente de m

ă

sur

ă

ca în

ş

tiin

ţ

ele naturii. Adesea, observatorul este elînsu

ş

i un instrument

ş

i, astfel, se produce o interferen

ţă

între personalitatea lui

ş

i rezultatele observa

ţ

iei. Esteadev

ă

rat c

ă

pot fi folosite magnetofoane sau alte instrumente de înregistrat, dar acestea dau posibilitateareproducerii sau extinderii observa

ţ

iei, dar nu a aprofund

ă

rii sale.Observa

ţ

ia în sociologie beneficiaz

ă

de existen

ţ

a limbajului. Materialul oral sau scris poate fi studiat

ş

i reflec

ţ

iile asupra acestuia pot fi considerate unelte de cercetare.Observa

ţ

ia poate avea diferite grade de organizare

ş

i sistematizare. Din acest punct de vedere sedisting observa

ţ

ia nesistematizat

ă

, observa

ţ

ie preg

ă

tit

ă

ş

i observa

ţ

ia echipat

ă

. Observa

ţ

ia nesistematizat

ă

presupune strângerea unui material care poate oferi, apoi, o orientare, o idee de cercetare. Observa

ţ

ia preg

ă

tit

ă

este sistematizat

ă

. Cercet

ă

torul culege date într-un domeniu stabilit dinainte. Observa

ţ

ia echipat

ă

presupune folosirea testelor

ş

i a observa

ţ

iilor controlate, în care observatorul poate vedea f

ă

r

ă

a fi v

ă

zut.Observa

ţ

ia poate fi calitativ

ă

sau cantitativ

ă

. Observa

ţ

ia calitativ

ă

este folosit

ă

: când se limiteaz

ă

la odescriere sau când vizeaz

ă

o analiz

ă

pur calitativ

ă

; când se studiaz

ă

un fenomen complex de la care pornindse construie

ş

te un concept abstract (spiritul capitalismului al lui Max Weber); când se preg

ă

te

ş

te o observa

ţ

iecantitativ

ă

; când se preg

ă

te

ş

te o generalizare, pornind de la analiza aprofundat

ă

a unei situa

ţ

ii (studiulrepercusiunii

ş

omajului so

ţ

ului asupra familiei)

4

. Observa

ţ

ia cantitativ

ă

este folosit

ă

atunci când se dore

ş

teînlocuirea, cu rezultate precise, a impresiilor subiective sau când pare posibil

ă

o generalizare statistic

ă

.

9.2 Experimentul

Din multitudinea defini

ţ

iilor date experimentului,

C. A. Moser

se opre

ş

te la trei: a lui

Jahoda

„unmod de a organiza ob

ţ

inerea dovezilor c

ă

o ipotez

ă

poate fi testat

ă

”, a lui

Greenwood

„proba unei ipotezecare caut

ă

s

ă

uneasc

ă

doi factori într-o rela

ţ

ie cauzal

ă

printr-un studiu al situa

ţ

iilor contrastante, ai c

ă

ror factori au fost controla

ţ

i cu to

ţ

ii, cu excep

ţ

ia unuia care ne intereseaz

ă

ş

i care este ori cauza ipotetic

ă

, oriefectul ipotetic”, a lui

Festinger

„observarea efectului ac

ţ

iunii unei variabile independente asupra uneivariabile dependente în condi

ţ

ii controlate”

5

. În sociologie este preferat

ă

aceast

ă

ultim

ă

defini

ţ

ie, cauza fiindvariabila independent

ă

, iar efectul, variabila dependent

ă

.Experimentul se poate desf

ăş

ura în laborator sau pe teren. Pentru a avea loc un experiment, trebuies

ă

se stabileasc

ă

, mai întâi, un plan. Se emite o ipotez

ă

în leg

ă

tur

ă

cu o problem

ă

. Experimentul eviden

ţ

iaz

ă

adev

ă

rul sau falsitatea ipotezei.M. Grawitz d

ă

exemplul unui experiment efectuat de un grup de cercet

ă

tori de la Universitatea dinMichigan, condus de

French

. El a observat c

ă

echipele de muncitori care au cel mai mare randament suntacelea în care autoritatea se exercit

ă

în mod democratic.

Ş

i-a pus întrebarea care este cauza

ş

i care efectul.Atitudinea maistrului este variabila independent

ă

principal

ă

care se compune din mai multe variabileindependente: gradul de rigoare a supravegherii în corela

ţ

ie cu disciplina, aten

ţ

ia maistrului acordat

ă

trebuin

ţ

elor lucr

ă

torilor, modul în care el îi face s

ă

participe la decizii sau la activitatea atelierului.Randamentul muncitorilor este variabila dependent

ă

. Ancheta, doar, eviden

ţ

iaz

ă

ace

ş

ti factori. Exper imentul permite manipularea variabilei independente – comportamentul maistrului –

ş

i analizarea rezultatelor

6

.În cadrul experimentului, se aleg dou

ă

grupuri: un grup experimental A

ş

i un grup de control C.Asupra grupului A intervine variabila m

ă

surabil

ă

x

. Se observ

ă

ambele grupuri. Dac

ă

ipoteza este exact

ă

,fenomenul

z

, legat de variabila

x

, va fi prezent în A

ş

i absent în C. Reiese c

ă

x

este cauza, iar

z

este efectul.Exist

ă

mai multe tipuri de experiment. Schema „înainte-dup

ă

” presupune c

ă

grupul experimental esteobservat înaintea introducerii variabilei

ş

i dup

ă

. Se studiaz

ă

evolu

ţ

ia grupului sub influen

ţ

a variabilei.Inconvenientul const

ă

în faptul c

ă

dac

ă

se repet

ă

experien

ţ

a, subiec

ţ

ii sunt preveni

ţ

i asupra scopului ei

ş

i-

ş

imodific

ă

reac

ţ

iile. Între dou

ă

experien

ţ

e pot ap

ă

rea

ş

i interven

ţ

ii exterioare care modific

ă

atitudineasubiec

ţ

ilor. Nu se folose

ş

te un grup de control.În schema „numai dup

ă

”, grupul experimental poate s

ă

nu observe c

ă

a fost introdus

ă

o variabil

ă

sau poate s

ă

nu fie la curent c

ă

este expus unui experiment. Exist

ă

ş

i un grup de control identic pentru a se facecompara

ţ

ii.Schema „înainte-dup

ă

cu grupuri de control” îmbin

ă

avantajele celor dou

ă

modalit

ăţ

i anterioare. Sem

ă

soar

ă

ambele grupuri – experimental

ş

i de control – înainte

ş

i dup

ă

ac

ţ

iunea variabilei independente.

7

Experimentul „ex post facto” are dou

ă

variante. În prima, se face o compara

ţ

ie între cele dou

ă

saumai multe grupuri. Unul din grupuri a fost expus, în trecut, ac

ţ

iunii variabilei independente. Se compar

ă

inciden

ţ

a variabilei dependente în cele dou

ă

sau mai multe grupuri. Este schema de la cauz

ă

la efect. A doua

variant

ă

presupune efectuarea compara

ţ

iei între grupuri care difer

ă

în privin

ţ

a variabilei dependente. Secaut

ă

, în trecut, explica

ţ

iile posibile ale diferen

ţ

ei. Este schema de la efect la cauz

ă

.Experimentul permite controlarea anumitor variabile

ş

i manipularea altora. Validitateaexperimentului ridic

ă

unele probleme. Deoarece cadrul de laborator este artificial, se pune problema dac

ă

exist

ă

identitate între comportamentul subiec

ţ

ilor în laborator

ş

i cel din via

ţă

. A doua problem

ă

se refer

ă

lafaptul – dac

ă

indivizii care se ofer

ă

voluntar pentru experiment sunt reprezentativi pentru ansamblulgrupurilor sociale. A treia problem

ă

se refer

ă

la semnifica

ţ

ia rezultatului experien

ţ

ei în laborator – dac

ă

poatefi generalizat

ă

la alte grupuri, dac

ă

poate fi transpus

ă

în via

ţă

. Situa

ţ

ia din laborator este artificial

ă

ş

i nu se poate substitui observa

ţ

iilor situa

ţ

iilor reale. Experimentul este posibil numai în anumite domenii

ş

i nu aduceo prob

ă

definitiv

ă

8

.Experimentul pe teren este posibil destul de rar. Efectul de feed-back, manipul

ă

rile pe care lenecesit

ă

experimentul pot perturba mediul în car tr

ă

iesc indivizii.

Moser

ridic

ă

problema dificult

ăţ

ilor efectu

ă

rii experimentului pe teren. Dac

ă

un economist, spune el, este consultat de guvern în problemamajor

ă

rii ratei de scont, el nu poate experimenta, deoarece unitatea asupra c

ă

reia s-ar face experimentul esteo

ţ

ar

ă

ş

i ea se prezint

ă

ca un tot indivizibil. „Chiar dac

ă

s-ar fi putut preg

ă

ti un experiment satisf

ă

c

ă

tor demajorare a ratei de scont, odat

ă

ce scontul s-ar fi modificat, numeroase schimb

ă

ri consecutive nu ar fi putut fianulate. Economistul nu poate pune la baza politicii rezultate experimentale, deoarece pentru a efectua unexperiment el a trebuit în prealabil s

ă

schimbe politica. Orice viitor experiment sau orice schimb

ă

ri de politic

ă

vor avea ca punct de plecare condi

ţ

ii diferite. Pentru majoritatea problemelor sociologice estecaracteristic

ă

inseparabilitatea dintre experiment

ş

i o schimbare politic

ă

, astfel încât experimentul devine omodalitate de a organiza lucrurile

ş

i nu numai de a testa ipoteze”

9

.Un experiment posibil

ş

i care nu ridic

ă

probleme de ordin moral poate fi cel în care o cas

ă

de publicitate vrea s

ă

testeze efectul unui afi

ş

referitor la o marc

ă

de past

ă

de din

ţ

i. Ea va r

ă

spândi afi

ş

ul într-unora

ş

i va compara reac

ţ

ia de cump

ă

rare a publicului din acest ora

ş

cu aceea din alt ora

ş

unde nu a fost expusafi

ş

ul.

9.3 Ancheta social

ă

Ancheta social

ă

este o metod

ă

care studiaz

ă

o colectivitate în contextul s

ă

u social, un grup în mediulîn care tr

ă

ie

ş

te, spre exemplu un serviciu administrativ, un grup de munc

ă

, un grup sportiv.Clasificarea anchetelor sociale se face în func

ţ

ie de diferite criterii: por

ţ

iunea de teren supus

ă

cercet

ă

rii

ş

i gradul de precizie a m

ă

sur

ă

rii. Se recomand

ă

ca dimensiunile grupului de cercetat s

ă

nu fie preamari, s

ă

se limiteze obiectivele

ş

i aria geografic

ă

. Totu

ş

i, arat

ă

M. Grawitz, exist

ă

ş

i dou

ă

situa

ţ

ii extreme:„area studies”

ş

i studiul de caz. Pentru „area studies” se formeaz

ă

o echip

ă

compus

ă

din speciali

ş

ti aidiferitelor discipline. Se studiaz

ă

o regiune, o

ţ

ar

ă

sau mai multe. Studiul de caz presupune culegerea unuimaximum de informa

ţ

ii despre un subiect precis

ş

i limitat.Precizia m

ă

sur

ă

rii depinde de scopul urm

ă

rit, de natura problemelor

ş

i de mijloacele folosite pentru ale ob

ţ

ine. Din acest punct de vedere, exist

ă

trei categorii de anchete: de explorare, de analiz

ă

sau diagnostic

ş

i experimentale, sus

ţ

ine M. Grawitz

10

.Anchetele de explorare nu sunt determinate de o ipotez

ă

precis

ă

ş

i r

ă

mân descriptive. Prin acesteanchete se colecteaz

ă

datele care sunt alese

ş

i organizate, permi

ţ

ând desf

ăş

urarea etapelor ulterioare alecercet

ă

rii. Anchetele de explorare permit descoperirea unor factori importan

ţ

i, activi, a unor caracteristici alefenomenelor, a unor variabile cu un anumit rol. Materialele culese pot fi clasificate în diferite categorii dup

ă

asem

ă

n

ă

rile dintre ele. Clasificarea poate fi un punct de plecare pentru g

ă

sirea unor explica

ţ

ii. Celelalte tipuride anchete vor eviden

ţ

ia rela

ţ

iile care unesc fenomenele

ş

i variabilele.Anchetele de analiz

ă

sau diagnostic au un scop precis. Ele nu urm

ă

resc doar s

ă

explice ceea ce se petrece pentru a elabora o teorie general

ă

, ci caut

ă

s

ă

descopere cauza unei situa

ţ

ii pentru a o remedia. Elecaut

ă

un r

ă

spuns la o problem

ă

practic

ă

. Astfel, pentru a explica nemul

ţ

umirea muncitorilor dintr-un atelier,se analizeaz

ă

diver

ş

i factori, se precizeaz

ă

o serie de variabile care pot interveni: condi

ţ

ii de munc

ă

, salarii,tip de conducere Cercetarea lui

Mayo

referitoare la influen

ţ

a diferitelor moduri de remunerare

ş

i a unor factori fizici

ş

i sociali asupra productivit

ăţ

ii muncii este o anchet

ă

de explorare sau de diagnostic.Anchetele experimentale au ca scop verificarea ipotezelor emise. Experimentul pe teren se practic

ă

mai rar. Are scopuri limitate

ş

i este riguros în desf

ăş

urarea sa.Dup

ă

Moser, clasificarea anchetelor, poate fi f

ă

cut

ă

în func

ţ

ie de scop, obiect, cuprindere

ş

i sursa deinforma

ţ

ie.

Category:	School Work
Rating:
Upload Date:	03/28/2009
Copyright:	Attribution Non-commercial
Tags:	course information course information (fewer)

Documents

People