Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Nu avem dreptul sa nu ne temem de Rusia.pdf

Nu avem dreptul sa nu ne temem de Rusia.pdf

Ratings: (0)|Views: 12 |Likes:
Published by aturcubb
O analiza a relatiilor dificile cu Rusia, articol din Hotnews
O analiza a relatiilor dificile cu Rusia, articol din Hotnews

More info:

Published by: aturcubb on Apr 22, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/01/2013

pdf

text

original

 
Urmareste-ne pe Twitter Contributors peFacebook 
Cauta in siteAboneaza-te
 Despre noi|Contact|Autori  HomeEconomie Financiar 
Macro
Energie
Administratie Armata
Asigurari Sociale
Justitie/Ordine publica
Educatie
Global / Europa Orientul Mijlociu
CulturaMedia / TechPolitica & Doctrine social-democratie
liberalism
crestin-democratie/conservatorism
marginali
Societate / LifeAdvocacyAnalizeSintezeReactie rapidaInterviuIdei si solutiiDezbatereOpinieIntalniri on-lineDosar Stalin
 
1
Home»Analize»Global / Europa»Opinie»Politica & Doctrine  » Citesti:
Nu avem dreptul s
ă
nu ne mai temem de Rusia?(Reflec
ţ
ii pe marginea interviului unuiambasador bine instruit)
Valentin Naumescuaprilie 22, 2013Analize,Global / Europa,Opinie,Politica & Doctrine 8 comentarii 1,908 Vizualizari Nu trebuie s
ă
fii analist de politic
ă
interna
ţ
ional
ă
ca s
ă
observi trei
asset-
uri majore pe care le-a pierdut Moscova în ultimii 25 de ani, de la regimul Gorbaciov încoace:
Uniunea Sovietic
ă
îns
ăş
i, R
ă
 zboiul Rece
ş
i sfera de influen
 ţă
. Este vorba în esen
ţă
de trei foste
instrumente politice
 
(injuste
 ş
iilegitime) de presiune asupra altor na
 ţ 
iuni
 ş
i de promovare agresiv
ă
a intereselor Rusiei,
instrumente pe care vedem bine c
ă
le regret
ă
constant nucleul dur al strategilor 
ş
i deciden
ţ
ilor de la Moscova.Putem doar spera c
ă
nu e valabil
ş
i pentru majoritatea ru
ş
ilor de rând. Anularea acestor aranjamenteale ordinii mondiale postbelice legate de Rusia a generat în schimb, indiscutabil, transform
ă
ri benefice, dorite
ş
i salutate în
ţă
rile din regiunea noastr 
ă
.Spus franc, aceste regrete ale establishment-ului politic, militar, industrial, de intelligence sau clericalrusesc se refer 
ă
la:
dispari
 ţ 
ia Uniunii Sovietice
(actuala C.S.I. nu înseamn
ă
mai nimic pentru Rusia încompara
ţ
ie cu avantajele enorme aduse statului rus de fosta U.R.S.S., în termeni de putere real
ă
 
ş
i decontrol al na
ţ
iunilor 
ş
i resurselor în propriul imperiu),
încheierea R
ă
 zboiului Rece
(care conferea, prin paradigma „balance of power”, statutul de superputere mondial
ă
 
ş
i baze paritare de discu
ţ
ie pe temeglobale
ş
i regionale cu Statele Unite, privilegii care mai sunt ast
ă
zi men
ţ
ionate în dreptul Moscoveidoar în c
ă
ţ
ile de istorie)
ş
i, respectiv,
 pierderea sferei de influen
 ţă
(cu tot cortegiul consecutiv de„emancip
ă
ri”
ş
i „obr 
ă
znicii” ale unor state mici considerate istoric în umbra Rusiei dac
ă
nu chiar anexe ale imperiului, în prezent având preten
ţ
ia legitim
ă
de a discuta de la egal la egal cu Moscova),în special în Europa Central
ă
 
ş
i de Est dar nu numai. Desigur, se poate spune
ş
i c
ă
cet
ăţ
enii ru
ş
i au
ş
tigat la rândul lor, formal cel pu
ţ
in, beneficiile unei societ
ăţ
i pluraliste
ş
i au trecut, ca toat
ă
lumeadin fostul lag
ă
r socialist, prin avatarurile tranzi
ţ
iei postcomuniste (unii dintre ei f 
ă
când averi colosaledin afaceri cu statul) îns
ă
 
nostalgia puterii pierdute „apas
ă
” greu memoria genera
 ţ 
iei anilor ’50-60,
 aflat
ă
ast
ă
zi pe final de carier 
ă
dar înc
ă
influent
ă
în sistem. Inventarea „politicii robinetului de gaz” amai alinat ceva din orgoliul r 
ă
nit al Kremlinului, dar parc
ă
tot e prea pu
ţ
in ca s
ă
pui în aplicareneconfirmatul testament al lui Petru cel Mare (sper ca afirma
ţ
ia s
ă
fie receptat
ă
la cap
ă
tul cel
ă
lalt alfirului cu umorul necesar).Chiar dac
ă
oficialii ru
ş
i nu pot scrie negru pe alb în doctrina strategic
ă
 
ş
i de securitate a
ţă
rii c
ă
 regret
ă
dizolvarea Uniunii Sovietice (de
ş
i unii lideri au recunoscut-o deschis, cu titlu mai mult saumai pu
ţ
in personal, anii trecu
ţ
i), c
ă
p
ă
streaz
ă
nostalgia R 
ă
zboiului Rece
ş
i implicit a sferei deinfluen
ţă
(ob
ţ
inut
ă
cu acordul americanilor 
ş
i britanicilor la Yalta, în februarie 1945, dar pierdut
ă
 ulterior pe o nav
ă
militar 
ă
din apele Maltei, în decembrie 1989, la o celebr 
ă
întâlnire Bush– Gorbaciov), multe din declara
ţ
iile
ş
i preten
ţ
iile de „securitate strategic
ă
” ale liderilor 
ş
ireprezentan
ţ
ilor Rusiei contemporane tr 
ă
deaz
ă
aceast
ă
gândire ancorat
ă
într-o ipotetic
ă
mo
ş
tenire s
ă
 
Like38
 
spunem „
ţ
arist
ă
”, dac
ă
„sovietic
ă
” sun
ă
prea strident. Con
ţ
inutul problemei este îns
ă
acela
ş
i, oricarear fi termenii. Iat
ă
deci cadrul conceptual al discu
ţ
iei de ast
ă
zi, chiar dac
ă
acest preambul trebuie spusc
ă
nu are nicio leg
ă
tur 
ă
nici cu ambasadorul Rusiei la Bucure
ş
ti, nici cu interesantul interviu acordatrecent cotidianului România Liber 
ă
.Am citit
ş
i recitit a
ş
adar cu aten
ţ
ie interviul ambasadorului Oleg S. Malginov din 18 aprilie 2013. Undiplomat
ş
tiutor de carte, un profesionist experimentat (ca
ş
i predecesorul s
ă
u, Alexander Ciurilin),altminteri în buna tradi
ţ
ie a reputatei
ş
coli diplomatice ruse. Suntem sau nu suntem de acord cu uneledintre opiniile formulate (vom vedea imediat) dar corect ar fi s
ă
recunoa
ş
tem consisten
ţ
a dialogului
ş
i puterea omului de a spune ceva interesant, spre deosebire de multele interviuri plate, goale de oricesubstan
ţă
politic
ă
 
ş
i pline de „eschive de lemn” ale tem
ă
torilor ambasadori români. Bun, nu s
ă
ri
ţ
i, maisunt
ş
i la noi excep
ţ
ii, cu atât mai l
ă
udabile cu cât sunt lic
ă
riri r 
ă
zle
ţ
e ale unei gândiri „out of the box”.Deci, interviul. Lucrul bun pe care îl face ambasadorul chiar de la început este s
ă
se refere deschis lalipsa interesului tinerilor români pentru „Rusia modern
ă
ş
i la ce se poate face pentru o mai bun
ă
 cunoa
ş
tere a realit
ăţ
ilor economice,
ş
tiin
ţ
ifice
ş
i culturale ruse
ş
ti de ast
ă
zi. „Sunt unii (n.a: români), poate chiar grupuri, c
ă
rora nu le place Rusia”. E perfect adev
ă
rat, dar nu
ş
tiu cât de u
ş
or îi este unuiambasador s
ă
recunoasc
ă
public aceast
ă
constatare despre
ţ
ara lui. Trebuie completat imediat c
ă
 
 Rusia nu a avut practic un program de diploma
 ţ 
ie public
ă
în România dup
ă
1990
 
ş
i asta se simtedin plin. Lipsa de interes pentru rela
ţ
ia Rusia-România în epoca postcomunist
ă
a fost reciproc
ă
. Lanivel de stat
ş
i la nivelul oamenilor obi
ş
nui
ţ
i. Din acest motiv, colabor 
ă
rile academice, bursele
ş
i programul de promovare a limbii ruse pe care le men
ţ
ioneaz
ă
diplomatul printre inten
ţ
iile mandatuluis
ă
u sunt demne de apreciere. R 
ă
mâne de v
ă
zut ce se va alege din aceste bune inten
ţ
ii. Dup
ă
cum
ă
mâne de v
ă
zut ce impact va avea Institutul Cultural Român de la Moscova, proiectat înc
ă
din 2006-2007, atunci când va fi opera
ţ
ional. Dar aceasta este o alt
ă
discu
ţ
ie. Oricum,
dimensiunea cultural 
ă
 ,artistic
ă
 
 ş
i academic
ă
a cooper 
ă
rii bilaterale ar putea fi un bun început pentru ameliorarea recept
ă
rii publice a Rusiei în România
ş
i în alte
ţă
ri din regiune
ş
i totodat
ă
o resurs
ă
important
ă
de credibilitate(dac
ă
nu cumva singura, deocamdat
ă
) a Federa
ţ
iei Ruse.Cu un optimism mai degrab
ă
rezervat a
ş
privi laitmotivul legat de „necesitatea cooper 
ă
rii economice pragmatice” de care vorbe
ş
te Oleg Malginov, nu pentru c
ă
ideea în sine nu ar fi corect
ă
, ci pentru c
ă
 din nefericire a devenit un cli
ş
eu, o formulare stereotipic
ă
a tuturor ambasadorilor 
ş
i mini
ş
trilor deexterne ai ambelor p
ă
ţ
i la început de mandat. De dou
ă
zeci de ani auzim povestea asta, cel pu
ţ
in laBucure
ş
ti.
 Rusia este îns
ă
tipul de economie în care factorul politic joac
ă
în continuare un rol major:
 nu po
ţ
i dezvolta o „colaborare economic
ă
pragmatic
ă
” dac
ă
ai blocat
ă
rela
ţ
ia politic
ă
. Pur 
ş
i simplunu o s
ă
mearg
ă
, iar atunci când totu
ş
i se întâmpl
ă
ceva pe linie investi
ţ
ional
ă
sunt
ş
anse mari s
ă
setermine prost. Mechel la Câmpia Turzii este oare un exemplu de „cooperare economic
ă
pragmatic
ă
”?În principiu, ai dou
ă
posibilit
ăţ
i când faci afaceri cu Rusia: s
ă
faci cu companii controlate de stat (maisigure, dar depinzi de bun
ă
voin
ţ
a politic
ă
) sau s
ă
dai peste „mafio
ţ
i”, fo
ş
ti agen
ţ
i KGB, speculatori oriimpostori. M
ă
car când negociezi cu Gazprom (dac
ă
ajungi s
ă
o faci)
ş
tii c
ă
discu
ţ
i cu bra
ţ
ul economical Kremlinului
ş
i faci
50% business – 50% politic
ă
 ,
pe când despre miliardarii de carton ai Rusiei nu
ş
tii dac
ă
mâine o s
ă
afli c
ă
au disp
ă
rut, au fost intoxica
ţ
i cu plutoniu, s-au spânzurat sau au conturile blocate în Cipru. Deocamdat
ă
asta este situa
ţ
ia, astea sunt op
ţ
iunile…Sper 
ă
m c
ă
reprezentantulMoscovei la Bucure
ş
ti s-a referit la partea frecventabil
ă
a mediului de afaceri rusesc.Ajungem, în fine, la miezul fierbinte al interviului, scutul american de ap
ă
rare anti-rachet
ă
 
ş
i viitoarea baz
ă
de la Deveselu. Ceea ce spune în esen
ţă
ambasadorul pe aceast
ă
tem
ă
, respectând neîndoielnic„punctajul” de la Moscova, este totu
ş
i dincolo de logica acceptabil
ă
a puterilor civilizate:
 „baza de la Deveselu poate deveni 
 ţ 
int 
ă
 , dac
ă
Rusia consider 
ă
c
ă
este
 ţ 
inta scutului antirachet 
ă
”.
Cum adic
ă
?Cum s
ă
fii „
ţ
inta unui scut de ap
ă
rare”? Bun, hai s
ă
admitem c
ă
nu rachetele din Coreea de Nord ar fi

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->