ingrasamant verde

acest tip de fertilizare se practica in tate ramurile agriculturi contemporane, inlocuind ingrasarea solului cu consacratele produse chimice, sau in combinatie cu acestea.Primul si cel mai inportant atu al ingrasamantului verde este ca formeaza o mixtura de substante 100% biologice.Acest tip de fertilizare are la baza cultivari un amestec de plante premergatoare culturi sau in tandem cu aceasta, care odata amestec de plante premergatoare culturi propriuzise sau in tandem cu aceasta,care odata ajunsa la stadiul de lastarire (in plina vegetatie) se vor incorpora in sol prin efectuarea unor araturi de adancime medie circa 18-20cm.odata cu inceperea procesului de simbioza a plantelor incorporate in pamant,se libereaza substante (azot,fosfor,potasiu,fier si alte minerale) care vor fi absorbite de catre pamant.La randul lui so solul cedeaza prin intermediul sistemului radicular, elementele nutritive necesare fiecari plante pentru a putea avea un ciclu vegetatic normal fara lipsuri si carente.O alta calitate inportanta a cestor plante este faptul ca datorita sistemului radicular viguros care la unele soiuri poate ajunge la 2-3 msubteran,ajuta la afanarea terenului , oxigenarea solului si drenarea surplusului de apa survenit in urma ploilor abundente , topirizapezilor etc iar in cazul traversari unuei perioade ai secetoase si cu temperaturi ridicate , daorita peretelui foliar dens si bine dezvoltat impiedica razale soarelui sa ajunga la sol si astfel se evita dezhidratarea acestuia. Aceste plante se pot semana combinat sau singure.Pentru culturile de vite de vie exista combinati de plante care aduc aportul de substante nutritive care lipsesc din pamant si totodata protejandul de factori climatici nefavorabili.Semanatura se face in spatiele dintre randurile de butuci.Una dintre mixturile folosite in viticultura ca ingrasamant verdecontine:Triticale(triticosecale),secara(secale cereale)vazariche (vicia villosa),mazare furajera(pisum sativum),Trifoiul rosu (trifolium partenses)Fasolea furajera(Phaseolus vulgaris), mustarul(brassica sinapis) ,raigras(lolium rigidum)

triticale(triticum secale) regn:plantae ordin:poales familie:poaceae trib:triticeae gen:triticosecale sistem radicular bine dezvoltat ,pivotant.Ajuta la drenarea surplusului de apa, afaneaza si oxigeneaza solul.Cantitaea proteica :14.2%,substante 14.2%,substante neazotate neazotate (amidon): amidon 62%,1.6 grasimi .6%si grasimi 2% si 2% cenusa fertilizarea natruala a solului slaba buna mijlocie azot kg/ha s.a 80-100 60-70 70-80 fosfor kg/ha s.a 70-90 40-60 60-70 potasiu kg/ha s.a 60-70 40-50

Epoca optima de cultivare:10-15 septembrie. 450-550 semimte germinabile pe mp. temperatura minima de germinare 5 C iar cea optima ima22 22 C Puritatea semintelor 90% masa a 1000 de boabe 35-40 gr

mazare furajera(pisum sativum) regn:plantae increngatura:mognoliophyta ordin:fabales familie:fabaceae gen:pisum specie:pisum sativum este planta care aduce cel mai mare apor de azot in sol dupa simbioza. Radacini pivotante, bine dezvoltate,afaneaza solul si il oxigeneaza,strat verde foarte dens care ajuta la protejarea solului impotriva dezhidratari pe timp secetos. Perioada optima de semanare este primavara, cand temperatura medie depaseste 8C. Aratura trebuie sa fie facuta la cel putin 18 cm.Adancimea de semanare 5-6 cm.Distanta intre randuri 12.5 cm.cantitatea de seminte necesare insamantari unui hectar200 tar 200-220kg Densitatea de seminte germinabile pe un mp este de 100-120 .Puritatea -95%.Masa a100 1000 de boabe 80-100gr cantitatea de azot pe care o lasa in sol dupa descompunerea plantei cuprinsa intre 45-70 kg /h

secara (secale cereale) regn:plantae increngatura:magnoliophyta clasa:lipiopsida ordin:poales gen:secale specie:secale cereale continut chimic hidrati-82% proteina-13.5% grasimi-1.9% substante minerale si vitamine-1.8% Epoca de semanat:15-20 septembrie Puritatea semintelor:98% capacitatea germinativa:92% din semintele semanate densitatea de seminte mp:500-600 necesar seminte pentru un hectar:160-200 kg greutatea 1000 seminte:26-38 gr adancimea de semanare 4.5 cm
Calciu 33 mg Fier 2,67 mg Magneziu 121 mg Fosfor 374 mg Potasiu 264 mg Sodiu 6 mg Zinc 3,73 mg Cupru 0,450 mg Mangan 2,680 mg Seleniu 0,035 mg

trifoiul rosu(trifolium pratense) regn:plantea ordin:fabales famili:fabaceae trib:trifolieae specie:trifolium Sitemul radicular viguros ajuta la afanarea si oxigenarea solului. Elibereaza in sol in urma simbiozei substante benefice acestuia cum ar fi azot, fosfor,potasiu etc. epoca de semanat 20 august -10 septembrie necesarul de seminte pentru un hectar:18-20 kg distanta intre randuri:12.5-15 cm puritatea semintelor 95% adancimea de semanat:1-2 cm postmergator semanatului se executa o lucrare de tavalugire masa a 1000 de seminte -5-6 gr

mustarul salbatic (brassica sinapsis) regn:plantae increngatura:magnoliopsida ordin:brassucales Familie:brassicaceae gen:sinapis specie:brassica sinapsis este o planta cu putere mare de germinare.Perioada de vegetatie 80-90 zile.Necesarul de seminte pentru a semana un hectar 15-16 kg. Adancimea de semanat2-4 cm . epoca de semanat 1-4 martie.Densitatea de seminte germinabile mp 120-130 boabe.

mazarichea(vicia villosa) regn:plantae ordin:fabaceae trib:viciea specie:vicia villosa sistem radicular viguros si pivotant,ajuta la afanarea si oxigenarea solului cantitatea de seminte pentru a semana un hectar:250-300 kg puritatea semintelor 80% distanta intre randuri 12.5 cm adancimea de semanat 3-6 cm masa a 100 seminte 20-40 grame epoca de semanat :jumatatea luni septembrie actiunea ingrasamintelor verzi se resimt in sol si dupa 2-3 ani

raigras(lolium rigidum) regn:plantae ordin:angiosperme familia:poales specie :lolium rigidum este o planta perena. epoca de cultivare:20-30 august necesarul de seminte pentru un hectar:25-30 kg 1100 seminte germinabile pe mp adancimea de semanat:1.5-2 cm distanta intre randuri:12.5 cm