- doctrine politice

Alina Mungiu-Pippidi

coordonator

DOCTRINE POLITICE

Concepte universale\u015fi realit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti

CUPRINS

PREFA\u0162A

Ideologii \u015fi doctrine politice:

o \u00eencercare de sistematizare

Ce este o doctrin\u0103 politic\u0103? Ce anume poate diferen\u0163ia
\u00eentre doctrine \u015fi ideologii politice? Cum se clasific\u0103 ele? Cum se
identific\u0103 \u00een via\u0163a politic\u0103? C\u0103ror realit\u0103\u0163i \u015fi clivaje societale
le corespund? Cum evolueaz\u0103 doctrinele \u00een timp \u015fi ce form\u0103
iau doctrinele tradi\u0163ionale sau contemporane c\u00eend se
manifest\u0103 \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc? Iat\u0103 c\u00eeteva dintre \u00eentreb\u0103rile
c\u0103rora va c\u0103uta s\u0103 le r\u0103spund\u0103 aceast\u0103 carte. Dar mai \u00eent\u00eei,
c\u00eeteva clarific\u0103ri.

O ideologie este un set sistematizat \u015fi relativ ierarhizat de
opinii. Putem diferen\u0163ia \u00eentre principii \u015fi aplicare \u00een cadrul
unei ideologii, cele dint\u00eei fiind premisele teoretice din care
deriv\u0103 aplica\u0163iile specifice la o realitate sau alta. Dar ele
func\u0163ioneaz\u0103, de asemenea, ca obiective finale, care pot fi
atinse doar pe calea unor obiective intermediare, \u00een limba
rom\u00e2n\u0103, termenul de \u201edoctrine" este mai adesea preferat
celui de \u201eideologii", c\u0103ruia i se atribuie o conota\u0163ie exclusiv
negativ\u0103 datorat\u0103 carierei pe care termenul a f\u0103cut-o \u00een
cadrul \u201ematerialismului \u015ftiin\u0163ific" \u015fi al propagandei
comuniste. De fapt, ideologia este mai general\u0103 dec\u00eet o
doctrin\u0103, fiind un mod universalist de a interpreta realitatea,
din care deriv\u0103 interpretarea realit\u0103\u0163ii politice. Din aceast\u0103
perspectiv\u0103, se consider\u0103 c\u0103 exist\u0103 doar trei ideologii politice
fundamentale - conservatorismul, socialismul \u015fi liberalismul,
restul fiind derivate \u015fi combinate teoretice sau istorice ale
lor. A\u015fa fiind, ideologiile majore au r\u0103d\u0103cini \u00een curente
filosofice care par la prima vedere a avea pu\u0163in \u00een comun cu
realitatea politic\u0103 - spre exemplu, rela\u0163ia conservatorismului
anglo-saxon cu empirismul britanic -, dar de care s\u00eent \u00een
realitate indisolubil legate. A fi conservator, sau socialist, sau
liberal \u00eenseamn\u0103, \u00eenainte de a adera la ni\u015fte politici propriu-
zise, s\u0103 fii p\u0103rta\u015f la o anumit\u0103 concep\u0163ie despre om \u015fi despre
societatea omeneasc\u0103, despre natura omului \u015fi despre

capacitatea lui cognitiv\u0103. Oric\u00eet de \u00eentemeiat\u0103 ar p\u0103rea \u00een
dezvolt\u0103rile ei teoretice, orice ideologie are la baz\u0103 o
prezum\u0163ie fundamental\u0103 - poate chiar fundamentalist\u0103 - de
acest tip.

Clasific\u0103ri \u015fi sistematiz\u0103ri ale doctrinelor politice

Prima \u015fi cea mai comun\u0103 \u00eencercare de a sistematiza
orient\u0103rile politice este cea de a le dispune pe axa
tradi\u0163ional\u0103 st\u00eenga-dreapta. Pornind de la a\u015fezarea mai
cur\u00eend conjunctural\u0103 a conservatorilor francezi \u00een Adunarea
Na\u0163ional\u0103 Constituant\u0103 din 1789, st\u00eenga \u015fi dreapta au f\u0103cut
carier\u0103 ca moduri de g\u00eendire care \u015fi-au schimbat sensul de

1O

DOCTRINE POLITICE

la o perioad\u0103 istoric\u0103 la alta, dar \u015fi-au p\u0103strat un sens \u00een
ciuda cre\u015fterii complexit\u0103\u0163ii societ\u0103\u0163ii, a pluralismului
cultural \u015fi a revolu\u0163iei informa\u0163iei. Deseori acest sens este
schematic, chiar caricatural, dar este \u00eenc\u0103 suficient de
eficient ca reprezentare social\u0103 pentru a servi la
identificarea \u015fi autoidentificarea unui num\u0103r considerabil de
persoane. Politicile statelor \u015fi orient\u0103rile gazetelor s\u00eent
deseori identificabile ca atare, de\u015fi termenul are conota\u0163ii
variate de la un continent la altul \u015fi uneori chiar \u00een cadrul
aceluia\u015fi continent, cum s-a \u00eent\u00eemplat dup\u0103 c\u0103derea zidului
Berlinului \u00een Europa. Distinc\u0163ia dintre st\u00eenga \u015fi dreapta
dateaz\u0103 chiar dinainte de apari\u0163ia capitalismului, dar sensul
ei a evoluat de la o epoc\u0103 la alta, de la cea mai general\u0103 -
reformatori/conservatori -la cea modern\u0103 -
capitali\u015fti/anticapitali\u015fti - \u015fi, \u00een sf\u00eer\u015fit, la cea contemporan\u0103,
unde elementele materiale \u015fi cele post-materiale se combin\u0103
\u00eentr-o distinc\u0163ie mai complex\u0103. St\u00eenga \u015fi dreapta au traversat
perioade de recul istoric, dreapta dup\u0103 pr\u0103bu\u015firea totalita-
rismului nazist, care a antrenat la o depresie pasager\u0103 \u015fi a
dreptei moderate, st\u00eenga dup\u0103 c\u0103derea zidului Berlinului,
c\u00eend s-a considerat de c\u0103tre unii autori c\u0103 totalitarismul
sovietic a compromis \u015fi st\u00eenga necomunist\u0103. \u00cen realitate, ast\u0103zi
putem remarca un reviriment al unei st\u00eengi remaniate
europene, \u015fi, \u00een ciuda unor politici oportunist--centriste ale
New Labor \u00een Anglia sau ale Alian\u0163ei Democratice de St\u00eenga
din Italia, atrac\u0163ia lor a r\u0103mas bazat\u0103 pe acelea\u015fi valori
tradi\u0163ionale de st\u00eenga. Am putea chiar, en psychologue politique, risca
ipoteza c\u0103 haina neoliberal\u0103 a social-democra\u0163iei europene
ofer\u0103 electoratului de st\u00eenga, devenit mai pragmatic dup\u0103
experien\u0163ele ultimelor decenii, justificarea necesar\u0103 pentru a
r\u0103m\u00eene fidel valorilor \u015fi atitudinilor de st\u00eenga descrise de
Eysenck, justificare care ar fi trebuit g\u0103sit\u0103 altfel \u00een alt\u0103
parte. Entuziasmul liberal de dup\u0103 c\u0103derea zidului \u015fi
consim\u0163irea, \u00een cadrul unor cercuri academice tot mai largi

de economi\u015fti, c\u0103 economia de pia\u0163\u0103 cu o interven\u0163ie
sc\u0103zut\u0103 a statului este singura generatoare de prosperitate
pe termen lung, a generat \u00een cercurile liberale \u015fi conser-
vatoare contemporane ideea c\u0103 economia liberal\u0103 este
singura \u201e\u015ftiin\u0163ific\u0103". De aici, ideea naiv\u0103 c\u0103 \u015fi singura
doctrin\u0103 politic\u0103 viabil\u0103 este liberalismul, de\u015fi zbaterile unor
societ\u0103\u0163i europene contemporane precum Fran\u0163a sau Suedia
ar fi suficiente s\u0103 ne demonstreze c\u0103 aspira\u0163iile oamenilor
s\u00eent relativ pu\u0163in influen\u0163ate de \u015ftiin\u0163a economic\u0103 \u015fi c\u0103 o
dat\u0103 tr\u0103it\u0103 experien\u0163a unor genera\u0163ii de a-\u015fi face via\u0163a mai
u\u015foar\u0103 pe seama statului sau a genera\u0163iilor viitoare, \u00een \u0163\u0103rile
cu datorie public\u0103 important\u0103 aceast\u0103 aspira\u0163ie va
supravie\u0163ui ra\u0163ionalismului economic \u015fi va alimenta partide
politice cu o ideologie, m\u0103car la nivelul discursului, de st\u00eenga.

Dar mai este corect, \u00een condi\u0163iile acestui schimb de forme
\u00eentre o dreapt\u0103 neoliberal\u0103 \u015fi welfarist\u0103 \u015fi o social-
democra\u0163ie care nu mai na\u0163ionalizeaz\u0103, ci privatizeaz\u0103 \u015fi
descentralizeaz\u0103, s\u0103 vorbim de st\u00eenga sau de dreapta? \u00een
unele tipuri de politici, cum ar fi cea fa\u0163\u0103 de imigran\u0163i,
distinc\u0163ia \u015fi-a p\u0103strat sensul tradi\u0163ional \u015fi vom g\u0103si st\u00eenga
mult mai generoas\u0103 dec\u00eet dreapta \u00een acordarea cet\u0103\u0163eniei pe
alte criterii dec\u00eet cosang-vinitatea. La fel, la nivelul politicilor
sociale, guvernele de st\u00eenga tind s\u0103 redistribuie mult mai
mult din venitul na\u0163ional dec\u00eet cele de dreapta. Guvernul
Lionel Jospin, de exemplu, a creat un num\u0103r considerabil de
posturi \u00een administra\u0163ia de stat, deci pl\u0103tibile de la buget,
pentru a oferi o solu\u0163ie temporar\u0103 \u015fomajului \u00een r\u00eendul
tinerilor, nota de plat\u0103 urm\u00eend a fi suportat\u0103 de marile
\u00eentreprinderi capitaliste prin intermediul taxelor pe profit. La
nivelul politicilor economice distinc\u0163ia pare s\u0103-\u015fi fi pierdut \u00een
cea mai mare m\u0103sur\u0103 sensul. Ca s\u0103 r\u0103m\u00eenem la exemplul
Fran\u0163ei, guvernul socialist al lui Jospin nu a oprit politica de
privatizare a unor mari societ\u0103\u0163i de stat, \u00eenceput\u0103 de
guvernul anterior de centru-dreapta, ci, dimpotriv\u0103, a

continuat-o. \u00cen Statele Unite, de asemenea,

PREFA\u0162A

11

succesul re\u00eennoit al lui Bill Clinton s-a datorat unei \u00eensu\u015firi
rapide a politicilor economice ale adversarilor s\u0103i republicani
de dreapta \u015fi constituirii \u00een cadrul Partidului Democrat a unui
grup democrat-liberal foarte pu\u0163in deosebit - prin alte
elemente dec\u00eet cele culturale - de republicanii liberal-
conservatori.

Acest schimb continuu de substan\u0163\u0103 doctrinar\u0103 a f\u0103cut pe
destui autori contemporani s\u0103 vorbeasc\u0103 despre o dep\u0103\u015fire a
no\u0163iunilor de st\u00eenga \u015fi dreapta de c\u0103tre realitatea
contemporan\u0103, despre o inadecvare total\u0103 a lor la societatea
mult mai complex\u0103 de dup\u0103 dispari\u0163ia comunismului, despre
insuficien\u0163a unei singure axe \u00een clasificarea doctrinei politice a

unui partid. \u00centr-un r\u0103spuns celebru, Norberto Bobbio a \u00eencercat

Category:	Uncategorized.
Rating:
Upload Date:	03/29/2009
Copyright:	Attribution Non-commercial
Tags:	This document has no tags.

Documents

People

Leave a Comment

- doctrine politice - coord

More From This User

Related Docuements

Documents

People

Leave a Comment

- doctrine politice - coord

More From This User

Related Docuements

Other login options

Signup

Why Sign up?

Login Successful