1. Obiectivele expertizei psihiatrice Expertiza este reglementata de norme procedurale si metodologice. Prima norma se desprindin art 117 c.

proc civ care prevede in mod expres ca expertiza pshiatrica se face in cazul omorului deosebit de grav sau ori de cate ori mogistratyul pune la indoiala capacitatea pshihica a invinuitului sau inculpatului.Poate fi ceruta atat de procurer in timpul urmaririi penale cat si de judecator in timpul fazei de judecata a procesului si se face prin internare.Foarte important pt stabilirea diagnosticului-dialogul medicului cu bolnavul, observarea atitudinii si comportarii pers respective in timpul spitalizarii.Se pune un diagonostic la iesire si persoana este dus in fatza comisiei unde poate relua dialogul cu bolnavul, insitanduse asupra antecedentelor personale si heredocolaterale de natura organica sau pshihica .Se insita asupra maladiilor avte in copirarie asupra perdormantelor scolare si profesionale. Obiectivele expertizei pshihiatrice: a)starea de santate sau de boala a celui expertizat si daca este bolnav care este diagnosticul b)daca expertizatul este bolnav , trbuie specificat daca boala sa este acuta sau tb sa se mentioneze per in care se gaseste, fie de boala manifistata , productive fie in perioada remisiva de stabilitate cu defect de ameliorare , acest fapt prezint importante consecinte juridice. Este imp de stiut daca boala este acuta prin faptul ca unele boli pshihice debuteaza cu infractiune. c) cel mai imp obiectiv este daca persoana a savarsit fapta cu discernamant sau nu. Discernamantul o stare de constiinta o forma de organizare a vietii pshihice prin care o persoana poate face diferentza dintre bine sir au, licit si illicit, moral si immoral, miciuna si adevar outandusi da seama de fapta pe care o face si de consecintele care deriva din fapta. 2. Mecanismele de producere ale unui accident de trafic rutier Acidentele au devenit o problema sociala medicala pshihiologica judiciara alertad toate organismele planetare datorita nr mare de vieti care se pierd zsilni cat si datorita consecintelor asupra sanatorii aomeniolir.Unul din eleme de ingrijorare a fost acela ca a a 3 cauza de deces o constituie acciodentul de traffic iar la categoria de varsta pana la 35 de ani accidentele rutiere prezinta prima cauza de deces. Factorii de risc intrun accident rutier sunt cele care se refera la anuimite stari morbide sau premorbide la numite tulburari ake oersiabekir dubtre care rekatanm : consumul de alocool care produce tulburari pshihice de vedere de atentie si lucrul cel mai important duce la intarzierea timpilor de reactie a unor reflexe.; tulburari de vedre , tulburari de refractie; tulburari de atentie, hipertensiunea arteriala , artero-scleroza-cerebrala. Mecanisme de producere a accidentelor de traffic rutier. a)M de acceleratie - cand leziunile se produc prin trecerea mobilului de la oviteza nula la una pozitva ( pornirea de pe loc) sau cand o mashina trec de la o vizeza relative la una mica( cand masina este lovita in spate, de catre o alta masina) b)M de deceleratie leziuni care se produc prin trecerea autoveiculuilui de la viteza mica la un inferioara( franarea) sa de la o viteza oarecare la o viteza nula (zero)( oprirea brusca) impactul dintre 2 mashina sau impactul cu un obstacol. c)M mixt- combiatie a primelor 2 d)M de calcare- victima este surprinsa intre rotile mashinii si asalt. 3. Felul mortii nou-nascutului a) Accidentala care se paote produce din nastera din picioare des controversata la nasterea pew c. de tip latrine la mame fara experienta maternal sau debile mintal prin confundarea durerilor nasterii cu dureri abdominale produse de diare. b) Patologica- se produce datorita unor pneumonii dobandite in viata intrauterine si cu deces imediat la naster , datorita unor malformatii grave genetice sau dobandite in timpul evolutiei intrauterine cu deces imediat dupa naster c) Violenta se datoreaza unor factori externi ea putand fi: moarte violenta comisiva, moarte violenta omisiva care se imparte in voluntara si involuntara -m.v comisiva cand mama face cea ce nu art b sa faca disfasurand o actiune mecanica de suprimare a vietii noului nascut -m.v omisiva- cand mama nu face ceea c ear tb sa faca sai scoata secretiile din nas si din gura sa taie sis a lege cordonul ombilical si in principiu sa inveleasca noul nascut deaorece acesta pierde in mod brutal caldura. -m.v omisiva-voluntara- mama in mod deliberat printo actiune de vointa cu intentie directa sau indirecta nui acorda ingrijire in scopil producerii mortii

-m.v omisiva-involuntara- mama ar dori sai acorde ingrijire darn u paote din cauza unor tulburari produse de naster. Diagnosticul la naster tardica care in principal se caracterizeaza prin rupturile perineale.Involutia uterlui, analiza secretiilor uterne , secretia lactate, modificarea sanilor pot fi cosntate pana la 42 de zile dupa nastere. 4. Leziunile pietonului intr-un accident de trafic rutie Acidentele au devenit o problema sociala medicala pshihiologica judiciara alertad toate organismele planetare datorita nr mare de vieti care se pierd zsilni cat si datorita consecintelor asupra sanatorii aomeniolir.Unul din eleme de ingrijorare a fost acela ca a a 3 cauza de deces o constituie acciodentul de traffic iar la categoria de varsta pana la 35 de ani accidentele rutiere prezinta prima cauza de deces.Factorii de risc intrun accident rutier sunt cele care se refera la anuimite stari morbide sau premorbide la numite tulburari ake oersiabekir dubtre care rekatanm : consumul de alocool care produce tulburari pshihice de vedere de atentie si lucrul cel mai important duce la intarzierea timpilor de reactie a unor reflexe.; tulburari de vedre , tulburari de refractie; tulburari de atentie, hipertensiunea arteriala , artero-scleroza-cerebrala. Leziunile pietonului intr-un accident de trafic rutier a)Mecanismul de lovire simpla- leziunile apar la diferite niveluri pe o parte a copului in raport de tipul mashinii astfel: bara-gambele,. Radiatorul- genunchii, coapsele; ladam masinii-capul b)M.de lovire cu proectare viteza vehicolului este mare vitima este lovita pe o parte a corpului si leziunea de proectare apre pe partea opusa aceastea fiind f grave. Cand citima este lovita sub centrul de greutate eea este retro-basculata pe capota cu capul de parbriz.Cand citima este lovita deasupra entrului de greutate ea este proectata inainte., c)M de calcare- segmental calcat este strivit in totalitate si specific este ca desenul pneurilor ramane imprimat pe hainele si pielea vitimei. Aceste mecanisme pot fi simple, multiple, cu combinare intre ele. 5. Clasificarea obiectelor vulnerante ascutite si leziunile ce la produc Obiectele ascutite se clasifica in 4 catgorii: a)obiecte taioase( sticle de geam briceag , lama de ras cutit care actioneaza de cel mai multe ori parallel cu tegumentele) tezultanta actiunii acestor obiecte releva o plaga taiata care are drept character unghiurile inegala unul optuz la intrarea cutitului in piele si unulk ascutit la iesirea cutitului prin tesuturi. b)ob intepatoare( acele , andrelele cuiele furca ) a caror actiune produc o plaga integrate ce se caract prin prezenta unui orifice de intrare care reproduce in mod relative froma agentului intepator. Un canal care este net transant usor vizibil atunci cand trece prin tesuturi mai dure ( ficat rinichi inima) e vizibil atunci cand trec prin organe elastice si inaparent invizibil atunci cand trece prin organe cavitare(stomac intestine gros0. Analiza canalului este imptortanta pt ca ne releva raportul dintre civtima si aggressor precum si directia de aplicare a loviturii. c)ob taioase intepatoare- au ca prototip tot cutitul dar care actioneaza perpendicular pe tesuturi producand o plaga ( frunza de salcie) d)ob despicatoare- toporul securea lopata, produc o plaga intepata ce se caracterizeaza ca o plaga taiata la suprafata corpului si distructiva in profunzimea tesuturilor datorita masei mari a obiectului. 6. Moartea chimica si importanta sa judiciara Moartea este un fenomen necesar parallel cu viata si incepe odata cu ea .dovada ei este data de moartea leucocitului in 10 zile a trombitului 3 zile, hematiilor 100 zile.In timpul existentei umane 2 mecanisme contradictorii sunt dominate- Anabolismul elemnt regenerator, si Catabolismul element distructiv defensive. -Moartea clinica debuteaza cu incetarea respiratiei incetarea circulatie si incetarea activitatii sistemului nevors central si ea dureaza 5 minute,.atat cat rezista creierul la lipsa de oxygen.Importanta juridical a acestei etape conmsta in faptul ca dupa 5 7 minute de esec al resurcitarii se paote elibera certificatul de deces si trece la recoltarea organelor pt transplant desi in practica medicala recoltarea org pt transplant se face azi in timpul mortii cerebral -Moratea biologica- aparitia fenomenelor cadaverice ( data la care a murit) precoce seditative sau tardive. 7. Determinarea vietii extrauterine in cadrul infractiunii de pruncucidere. importanta judiciara

Demonstrarea vieii extrauterine (dac copilul s-a nscut viu sau mort). Viaa extrauterin se probeaz n principal prin studiul plmnului, considernd c un plmn a respirat cel puin o dat, semnific faptul c nounscutul a fost nscut viu, iar plmnul nerespirat presupune un nou-nscut mort. a)Macroscopic- pulmonul ocupa aproape intreaga cavitate toracica este de culoare alb roza pufos buretos la palpare si mici zgmote produse prin efractia alveolelor.La sectionare lasa sa se scurga un sange rosu curat si aruncat in apa pluteste la suprafata, fenomen ce poate demonstra docimazia hidrostatica pozitiva.Uneori acesta poate fi fals pozitiva in sensul ca un plaman nerespirat paote pluti in mod fals fapt ce se intampla la putrefiat.De aici e necesar aplicarea metodei microscopice care la uin plan respirat ne arata alveolele sunt desfacute. b)microscopic-Pulmonul ocupa partial cavitatea toracica este de culoare brun si dur nu este pufos nu este buretos.Sectionat lasa sa se scurga un sange inchis la culoare aruncat in apa cade la fundul ei. Importanta judiciara-orice ratiune a mamei asupra unui nou nascut vine sa incrimineze ca infractiune si orice actiune a mamei asupra copilului mort devine incriminatorie. 8. Leziunile conducatorului auto intr-un accident de trafic rutier 1. SOFERUL in mecanismul de acceleratie , corpul soferului este deflectat in spate (hiperextensia capului) (hiperflexia e in fata), cand se produc leziuni ale coloanei cervicale cu fracturi si leziuni ale maduvei spinarii. In acelasi timp, creierul datorita legilor inertiei loveste polii (lobii) frontali ai cutiei craniene producand de obicei leziuni de contra lovitura. In mecanismul de deceleratie, primul impact este al toracelui cu volanul; se produc fracturi costale, de stern, de clavicula, afectarea plamanului, inimii si a vaselor mari de la baza inimii cu hemoragii. Urmatorul impact, il sufera craniul cu parbrizul cu leziuni cranio-cerebrale. Se mai pot produce fracturi de femur cu lovirea genunchiului in bord si fracturi ale gleznei care vin in contact cu pedalele de picior. Soferul mai poate fi proiectat prin portiere , pe asfalt cu grave leziuni craniene si toracice. Toate aceste leziuni se produc prin nepurtarea centurii de siguranta, 80% din leziuni sunt reduse prin portul centurii. Si in situatia portului centurii de siguranta se pot produce decese cand se produc fracturi costale exact pe traiectoria benzii cu inteparea organelor interne (plaman) de catre capetele osoase ale coastelor fracturate. 9. Definitia medicinei legale in relatiile sale cu disciplinele medicale a)Definitie : medicina legala este disciplina de granite intre disciplinele medicale si diciplinile juridice, este o disciplina auxiliara a dreptului.Medicina lega este disciplina de sinteza care cuprinde atat disciple medicale cat si jurdice, rezultand o disciplina noua , care are un domeniu propiru de cercetare are mijloace si medote propirii de cercetare. Medicina legala transforma actul si faptul medical intro proba concludenta, pertinenta intrun process penal, civil. b)Relatiile cu disciplinele medicale: -Anatomia patologica mofopatologia-se ocupa cu stiudiul microscopil al tesuturilor si organelor omului cu elemente patologice sau de violenta din pct de veder microscopic si macroscopic.(autopsia alba-fara semen, organe sanatoase 5%din autopsii) -Chimia-in sensul punerii in evidenta a toxicelor organice si anorganice. -Psihiatria- expertiza pshiatrica ,orce fel de inculpate poate fi suspectat de a aveao o boala pshica. -Chirurgia-,Obstretica ginecologica sub aspecul culpelor medicale. Medicina legala se foloseste in in toate disciplinile medicale

10. Leziunile creierului intr-un traumatism cranio-cerebral Omorul prin traumatisme cranio cerebrale. Aproape totalitatea violentelor medico legale sunt traumatisme craniu cerebrale consecinta unor trauma. -Traumatisme- agresiune fizica sau pshihica produsa cu un anume mechanism fizic chimic biologic sau pshihic cu producerea unei descarcari de energie si care duce in final la producerea unor leziuni pe carpul victimei.In orice traumatism opereaza o formula fizica aplicabila in toate situatile-formula energiei chinetice ec=m ori v supra 2. Gravitatea unei leziuni va fi in fct de aceasta. -Mecanisme de producere a unui TCCa)mecanisme de acceleratie cand agentul vulnerant in miscare loveste corpul fix b) m de deceleratie cand capul in miscare loveste agentul vulnerant fix, fapt care se produce in cadere. c) m mixt- o cimbinatie a primelor 2. d) m de comprimare bilaterala a capului sau intre 2 planuri dure( calcat pe cap de catre mashina.) -Leziunile craniului osos- fracturile craniului osos se impart in bolta craniana si baza craniana. a) Leziunea boltii craniene :fisura craniana si fractura craniana care paote fi liniara (simpla ramificata) putand cuprinde una sau mai multe regiuni ale craniului( frontala partiala temporala occipitala). Fractura poate fi cu multiple fragmente osoase si cu infundare . Pot fi fracture directe si indirecte b)Fractura bazei craniului are 3 etape : anterior , mijlociu si posterior. Fracturile ca localizare pot fi situate in ellementul anterior mijlociu posterior ,Pot cuprinde una sau mai multe etape pot fi transversale sau longitudinale si ami pot fi directe si indirecte. Fracturile craniene oricat de intense ar fin u pun viata victimei in primejdie pt ca ele singure nu pot produce soc traumatic dar devin periculoase cand se asociaza cu leziuni endocraniene. 11. Leziunile meningelui intr-un traumatism cranio-cerebral Aproape totalitatea violentelor medico legale sunt traumatisme craniu cerebrale consecinta unor trauma. -Traumatisme- agresiune fizica sau pshihica produsa cu un anume mechanism fizic chimic biologic sau pshihic cu producerea unei descarcari de energie si care duce in final la producerea unor leziuni pe carpul victimei.In orice traumatism opereaza o formula fizica aplicabila in toate situatile-formula energiei chinetice ec=m ori v supra 2. Gravitatea unei leziuni va fi in fct de aceasta. -Mecanisme de producere a unui TCCa)mecanisme de acceleratie cand agentul vulnerant in miscare loveste corpul fix b) m de deceleratie cand capul in miscare loveste agentul vulnerant fix, fapt care se produce in cadere. c) m mixt- o cimbinatie a primelor 2. d) m de comprimare bilaterala a capului sau intre 2 planuri dure( calcat pe cap de catre mashina.) Henatomul extradural- situate intre calota craniana si duramote.Este aproape intodeauna de natura traumatica in vol de 100grame.Are capacitateea tanotogeneratoare si in functie de timpul de constituire poate fi supraacut (cand se constituie in cateva ore) acut ( in 1-2 zile) subacut(2-4zile)cronic(2-3 saptamani) Hematomul subdural situat intre duramater si creier.Natura lui poate fi atat traumatica cat si patologica deci cu consecinte definitorii daca duce la moarte. Cel traumatic-moarte violenta-incriminabila, cel patologic moarte patologica care nu pp un inculpate si process. hematomul traumatic de regula prezinta leziuni traumatice la exteriorul craniului .hematomul subdural patologic nu prezinta leziuni traumatice dar prezinta lexiuni patoligice (arteroscleroza vasculara cerebrala) In situatie de indoiala se opereaza conform principiului jurdic in dubio pro reo.Henatomul subdural ca si el extradural in raport de timpul de constituire poate fi supraacut acut sub acut cronic si daca are peste 100grame are capacitate tanatogneratoare.Meningele moi reprezintat de piamater si arahnoidala pot dezvolta hemoragii intense traumatice cu capacitate tanatogeneratoare. 12 Cum apreciem Conditiile Pruncuciderii (imediat dupa nastere si tulburarile pricinuite de nastere) d.p.d.v. medico-legal? Fara sa existe o precizare din partea juristilor practica medico legala dupa multe discutii profesionale cu juristii, a statuat timpulm ca fiind 1-2 zile (24-48 ore) dupa naster. Orice actiune a mamei inlauntrul celor 48 de ore este incriminabila ca pruncucidere si orice actiune a mamei peste 48 de ore se considara a fi omor calificat. a) in prima zi vom avea , se paote determina prin urmatoarele semen-pulmonul este partial expiirat cordonul ombilical este gelatinos tegumentele nou nascutului sunt umede cu un depozit de vermix adica se caseaza.

b) a doua zi fapt ce duce la omorul calificat avem-pulmonul in totalitate respirat, cordonul obilical mumificat,uscat eventual cazut sau plaga ombilicala cicatrizata. c) a treia a patra a cincea zi dupa nastere copilul nascut prezinta un icter fiziologic si o descuamare a pielii carei da aspectul de piele de soparla. Orice actiune a mamei in asemenea situatii se considera a fi omor calificat. Precizarea tulburarilor proiduse de actul nasterii, tulburari care tb sa fie edectul exclusive al nasterii si care constituiesc a 2 conditie a pruncuciderii, lipsa lor ducand la incriminarea de omor calificat.Lasand la o parte discutiile medicale juridice, si la acestte tulburari medicna legala a stabilit ca o nastere care dureaza mai mult decat timpul fiziologic si dyce la epuizarea maternal, rupturile de perineu de vagin, de col uterin cu hemoragie puternica pot influenta discernamntul mamei. Criza ecoloneptica o stare febrile hipertoxica o complicatie imprevizibila toate acestea sunt masura sa produca tulburari care va influenta discernamantul desi unele tulburari hormonale si pshice , dar consecinte ale nasterii pot aparea si mai tarziu la 3-6 saptamni.

13 Leziuni elementare Leziunile elementare, reprezint totalitatea leziunilor ce pot rezulta dintr-o agresiune. 1. Excoriatia (sau jupuitura) sau zgrietura, este o alterare a epidermului (nesngernd) dar uneori i a dermului (sngernd) care are o evoluie n timp: n primele 12-24 de ore este acoperit cu un strat limfatic, dup 24 de ore prinde o crustr brun care ncepe s se detaeze n a 4-a , a 5-a zi de la capete, detaare ce se termin n a 8-a , a 9-a zi rmnnd n urm o dung alb- sidefie care dispare la soare.Se gasesc n special la infraciunile de viol i vtmare corporal. 2. Echimoza (vntaia) reprezint o ruptur de vase mici cu coagularea sngelui n profunzimea esuturilor i cu integritatea pielii- are o evoluie coloristic n timp: n primele 24 de ore este roie, a doua zi este albastr, a treia zi este cenuie, a cincea zi este verde i n a 7-a zi este galben- este foarte important deoarece ne arat data producerii ei- de multe ori echimoza produce forma agentului vulnerant n cauz- sunt de natur traumatic (lovituri) dar pot fi i de natur patologic (o boal) 3. Hematomul este o colecie sangvin de mrimi ce variaz de la un ou de porumbel la un cap de om, ce poate fi situat n orice esut i n orice organ i poate fi: supraacut: cnd se constituie n cteva ore (3-4 pn la 12 ore)acut : cnd se constituie 1-2 zile;subacut : 3-4 zile;cronic : 2-3 saptmni;poate fi de natur traumatic sau patologic. 4.Plaga, este o soluie de discontinuitate a pielii i care n raport de agentul vulnerant care a produs-o poate fi: tiat, nepat, mpucat, despicat, mucat, etc. 5. Fractura , este o soluie de continuitate a osului i care poate fi:-liniar sau cominutiv (cu fragmente osoase);-nchis, cnd tegumentele sunt integre -deschis, cnd este afectat pielea-directe, cnd apar la locul de impact cu agentul vulnerant-indirecte, cnd fractura apare la distan de locul de impact (cderea pe ezut cu fractur de baz de craniu, cderea pe umr i fractura de clavicul apare de obicei prin cdere) 6. Luxatia, este o deplasare a celor 2 capete osoase care formeaz o articulaie. n funcie de gradul de deplasare i afectarea ligamentelor articulare, luxaia poate fi de gradul I, II sau III. 7. Rupturile de organe. sunt leziunile cele mai grave ce presupun descrcarea unei energii traumatice foarte mari care se ntmpl de obicei n accidentele de trafic sau n cderile de la nlime. 14 Probleme medico-legale intr-un omor prin arme albe Obiectele ascutite se clasifica in 4 catgorii: a)obiecte taioase( sticle de geam briceag , lama de ras cutit care actioneaza de cel mai multe ori parallel cu tegumentele) tezultanta actiunii acestor obiecte releva o plaga taiata care are drept character unghiurile inegala unul optuz la intrarea cutitului in piele si unulk ascutit la iesirea cutitului prin tesuturi. b)ob intepatoare( acele , andrelele cuiele furca ) a caror actiune produc o plaga integrate ce se caract prin prezenta unui orifice de intrare care reproduce in mod relative froma agentului intepator. Un canal care este net transant usor vizibil atunci cand trece prin tesuturi mai dure ( ficat rinichi inima) e vizibil atunci cand trec prin organe elastice si inaparent invizibil atunci cand trece prin organe cavitare(stomac intestine gros0. Analiza canalului este imptortanta pt ca ne releva raportul dintre civtima si aggressor precum si directia de aplicare a loviturii. c)ob taioase intepatoare- au ca prototip tot cutitul dar care actioneaza perpendicular pe tesuturi producand o plaga ( frunza de salcie) d)ob despicatoare- toporul securea lopata, produc o plaga intepata ce se caracterizeaza ca o plaga taiata la suprafata corpului si distructiva in profunzimea tesuturilor datorita masei mari a obiectului. Probleme medico-legale intr-un omor prin arme albe: Felul mortii : e vorba de o moarte violenta Cauza medicala de moarte : socul hemoragic prin sectionarea vaselor mijlocii si mari, soc ce se instaleaza dupa pierderea unui litru de sange sau inteparea craniului cu leziuni craniocerebrale. Aprecierea numarului de lovituri: numarul plagilor taiate este numarul minim de lovituri si semnificatia unei multitudini de lovituri Deosebirea dintre leziunile mortale si celelalte nemortale intr-o participatie si cu acelasi scop Diferenta dintre leziunile vitale si cele nevitale Aprecierea dimensiunilor cutitului Regula: dimensiunile plagii taiate la suprafata pielii reprezinta dimensiunile maxime ale cutitului in latime. Daca la piele exista 2,5cm => cutitul a avut maxim 2,5cm, iar dimensiunile in profunzime de plagi reprezinta dimensiunile minime in lungime ale cutitului. Nu se admite caderea in cutit. Deosebirea dintre crima si sinucid

Pentru sinucid efectuarea unor acte pregatitoare (victima se dezbraca), abordeaza partile anterioare (zona precordiala si zona radiala). In aceste doua regiuni, de obicei sunt mai multe leziuni din care una singura are caracter tanatogenerator. Sangele se prelinge la picioarele ucigasului el nu alearga prin camera pentru ca vrea sa se sinucida. Pentru crima pledeaza zonele anterioare cat si cele posterioare. Nu sunt acte pregatitoare si constatam fie o singura leziune cu caracter tanatogenerator, fie leziuni de aceeasi gravitate. Prin camera se gasesc urme de sange. Pe mainile victimei pot aparea leziuni (plagi de aparare active), pe fata palmara, tendinta victimei de a prinde cutitul cu mana. Plagi pe fata dorsala a palmei aparare la loviturile organelor vitale (ex: inima).

15 Factorul primar al impuscarii si leziunile produse de acesta La partea superioara a cartusului se afla un glonte. Inauntrul cartusului este o pulbere de 2 feluri: negra si alba nitroglicerina.Percutia declanseaza o scanteie, scanteia aprinde pulberea care arde si formeaza gaze ce ajung panla la 1000 atmosfere. Presiunea arunca gloantele pe o traiectorie curba. Aici opereaza energia cinetica Ec=MV2/ 2 . Forta de penetratie a glontului va fi cu atat mai mare cu cat tinta va fi mai aproape, si cu cat va fi mai departe leziunile vor fi mai putin grave. Intr-o impuscare iau parte 2 categorii de factori: 1.factorul primar al impuscarii, care este glontele Glontele produce o plaga impuscata care are 3 elemente: a)un orificiu de intrare, este o pierdere se substanta in sensul ca partea de piele este luata in cap de glonte si desirata in canal. In jurul orificiului de intrare se formeaza un inel maroniu, denumit inel de contuzie datorita vibratiilor produse de glonte in momentul trecerii sale prin piele. Pe marginea interna a orificiului de intrare se mai formeaza un inel, denumit inel de stergere, alcatuit din vaselina si rugina antrenate de glonte in momentul cand trece prin teava armei; iar in jurul orificiului, uneori se gasesc fragmente metalice detasate din glonte ce formeaza o zona de metalizare. Orificiul de intrare este rotund cand tragerea se face dintr-un unghi de 90 de grade. Daca tragerea se face sub un unghi de 90 de grade, atunci orificiul de intrare este ovalar pn cnd tragerea sub un unghi de 10 grade formneaza o simpla excoriaie tangenta cu corpul. b)un traiect sau un canal (vezi canalul de la obiecte intepatoare). Cand canalul este, net, transant, vizibil cand trece prin tesuturi dure (osul, ficatul, creierul) mai putin evident cand trece prin organe elastice cum e plamanul si inaparent sau invizibil cand trece prin organe cavitale (stomacul sau intestinal gros). Uneori traiectul este ramificat in situatia cand glontele se fragmenteaza sau cand glontele antreneaza un fragment osos care ia caracterul de proiectil secundar. c)orificiul de iesire care nu mai este o pierdere de substanta. Este o plaga rasfranta in afara care nu are inel de contuzie, nu are inel se stergere, nu are zona de metalizare. Felul mortii : este vorba de o moarte violenta care poate fi primara cand moartea survine imediat dupa impuscatur, sau secundara cand survine tardiv prin complicatii, dar in legatura cauzala directa cu impuscatura. Cauza medicala de moarte : la impuscarea in cap => grave leziuni craniocerebrale sau la tragerea in torace sau abdomen (hemoragii prin afectarea organelor vitale sau a vaselor mari) Aprecierea numarului de impuscaturi - se aprecieaza dupa relatia: numarul de impuscaturi este egal cu numarul artificiilor de intrare cu exceptia armelor automate cand primele 2,3,4 gloante patrund printr-un orificiu unic. O multime de impuscaturi reprezinta: o intentionalitate a (infractorului) infractiunii, omorul prin cruzimi, eventual un autor bolnav psihic. Diferenta dintre impuscaturile mortale si celelalte nemortale in situatia unei participatii pentru incadrarea fiecaruia dintre participanti. Diferentierea dintre impuscaturile vitale si cele nevitale tot in situatia unei participatii pentru incadrarea corecta (infractiune, infractiune putativa). Probleme specifice: a)aprecierea distanei de la care s-a tras. n acest sens avem 3 situaii: Tragerea de la distan mic absolut (cu eav lipit), cnd vom avea: n jurul orificiului de intrare se mai formeaz un inel de imprimare a gurii evii care poate fi complet circular sau parial numai reprezentat n funcie de cum a fost lipit eava n totalitate, sau numai o parte, iar factorii secundari se gsesc n canal; n alte situaii, n raport i de gradul de ncrctur este neregulat (fr form), iar n alte situaii cnd se trage n zone cu apa mult (creierul, inima, stomacul) se produce o explozie total a ntregii regiuni (cnd nu mai avem nici un orificiu de intrare) datorit efectului hidrodinamic. Tragerea de la distan mic relativ (sub 1 metru), cnd vom gsi factori secundari n jurul orificiului de intrare, factorii secundari ai mpucrii se gsesc n jurul orificiului de intrare numai cnd tragerea se face sub 1 metru. Tragerea de la distan mare (peste 1 metru), cnd nu mai avem factori secundari n jurul orificiului de intrare. Factorii secundari se mprtie n aer. b)aprecierea direciei din care s-a tras se realizeaz prin unirea printr-o linie dreapt a orificiului de ieire cu orificiul de intrare, dar cu condiia ca traiectul s nu fie deviat. c)diferenierea dintre sinucidere i crim pentru sinucidere, unele acte pregtitoare (se dezbrac, se aeaz n faa oglinzii, eventual las nscrisuri) abordeaz zonele anterioare, zonele accesibile, obligatoriu exist factori secundari n jurul orificiului de intrare. Apariia n primul spaiu interdigital a unei escoriaii, numit ciupitur interdigital. Apariia factorilor secundari pe mna sinucigaului (se toarn parafin cald)

pentru crim, abordarea zonelor posterioare. Mai multe mpucturi grave. Lipsa factorilor secundari din jurul orificiului de intrare

16 Factorii secundari ai impuscarii si importanta lor medico-legala La partea superioara a cartusului se afla un glonte. Inauntrul cartusului este o pulbere de 2 feluri: negra si alba nitroglicerina. Percutia declanseaza o scanteie, scanteia aprinde pulberea care arde si formeaza gaze ce ajung panla la 1000 atmosfere. Presiunea arunca gloantele pe o traiectorie curba. Aici opereaza energia cinetica Ec=MV2/ 2 . Forta de penetratie a glontului va fi cu atat mai mare cu cat tinta va fi mai aproape, si cu cat va fi mai departe leziunile vor fi mai putin grave. Intr-o impuscare iau parte 2 categorii de factori: factorii secundari ai impuscarii: a)pulberea neagra, care se depune in jurul orificiului de intrare sub forma unei zone negricioase care ia denumirea se zona de tatuaj. b)pulberea arsa sau fumul care se depune sub forma unui inel de culoare gri deschis inafara zonei de tatuaj c)flacara ce produce arsuri. La armele moderne pe baza de nitroglicerina, flacara este foarte scurta d)gazele care sub o presiune intre 800-1200 atmosfere patrund sub piele producand o camera de explozie, producand uneori si leziuni ale organelor interne cu hemoragii mari (rupture pulmonare, de vase). Felul mortii : este vorba de o moarte violenta care poate fi primara cand moartea survine imediat dupa impuscatur, sau secundara cand survine tardiv prin complicatii, dar in legatura cauzala directa cu impuscatura. Cauza medicala de moarte : la impuscarea in cap => grave leziuni craniocerebrale sau la tragerea in torace sau abdomen (hemoragii prin afectarea organelor vitale sau a vaselor mari) Aprecierea numarului de impuscaturi - se aprecieaza dupa relatia: numarul de impuscaturi este egal cu numarul artificiilor de intrare cu exceptia armelor automate cand primele 2,3,4 gloante patrund printr-un orificiu unic. O multime de impuscaturi reprezinta: o intentionalitate a (infractorului) infractiunii, omorul prin cruzimi, eventual un autor bolnav psihic. Diferenta dintre impuscaturile mortale si celelalte nemortale in situatia unei participatii pentru incadrarea fiecaruia dintre participanti. Diferentierea dintre impuscaturile vitale si cele nevitale tot in situatia unei participatii pentru incadrarea corecta (infractiune, infractiune putativa). Probleme specifice: a)aprecierea distanei de la care s-a tras. n acest sens avem 3 situaii: Tragerea de la distan mic absolut (cu eav lipit), cnd vom avea: n jurul orificiului de intrare se mai formeaz un inel de imprimare a gurii evii care poate fi complet circular sau parial numai reprezentat n funcie de cum a fost lipit eava n totalitate, sau numai o parte, iar factorii secundari se gsesc n canal; n alte situaii, n raport i de gradul de ncrctur este neregulat (fr form), iar n alte situaii cnd se trage n zone cu apa mult (creierul, inima, stomacul) se produce o explozie total a ntregii regiuni (cnd nu mai avem nici un orificiu de intrare) datorit efectului hidrodinamic. Tragerea de la distan mic relativ (sub 1 metru), cnd vom gsi factori secundari n jurul orificiului de intrare, factorii secundari ai mpucrii se gsesc n jurul orificiului de intrare numai cnd tragerea se face sub 1 metru. Tragerea de la distan mare (peste 1 metru), cnd nu mai avem factori secundari n jurul orificiului de intrare. Factorii secundari se mprtie n aer. b)aprecierea direciei din care s-a tras se realizeaz prin unirea printr-o linie dreapt a orificiului de ieire cu orificiul de intrare, dar cu condiia ca traiectul s nu fie deviat. c)diferenierea dintre sinucidere i crim pentru sinucidere, unele acte pregtitoare (se dezbrac, se aeaz n faa oglinzii, eventual las nscrisuri) abordeaz zonele anterioare, zonele accesibile, obligatoriu exist factori secundari n jurul orificiului de intrare. Apariia n primul

spaiu interdigital a unei escoriaii, numit ciupitur interdigital. Apariia factorilor secundari pe mna sinucigaului (se toarn parafin cald) pentru crim, abordarea zonelor posterioare. Mai multe mpucturi grave. Lipsa factorilor secundari din jurul orificiului de intrare

17 Probleme medico-legale ale unui omor prin traumatism cranio-cerebral a) felul mortii moartea prin TCC e o moarte violenta => e o agresiune la mijloc si trebuie cautat invinuitul b)cauza medicala de moarte: hematomele : extradural si sudural;contuzia cerebrala: medie si majora;hematom intracerebral;edemul cerebral c)aprecierea numarului de lovituri aplicate asupra capului: -> numarul plagilor epicraniene e egal cu numarul de lovituri (ex: la 5 plagi i-a dat 5 lovituri cu bastonul) ->dupa numarul infiltratelor sangvine ale scalpului, dupa numarul focarelor de fractura -> o multitudine de leziuni ale creierului (30-50) presupune: intentionalitatea agresorului, un agresor bolnav psihic (schizofrenic sau epileptic care loveste de repetate ori), uneori omorul savarsit prin cruzimi. d)diferentierea leziunii mortale de alte leziuni nemortale in situatia unei participatii pentru o justa incadrare a fiecarui participant (coautor, autor, complice). Diferenta dintre leziunile vitale si cele postvitale in situatia unei participatii pentru justa incadrare si distribuire a pedepsei: cel care a lovit dupa ce omul era mort fapta e putative. e)Raportul de cauzalitate intre agresiune si moarte Raportul de cauzalitate: -direct - cand cauza (agresiunea) e necesara si suficienta pentru a produce moartea - indirect cand intre cauza si efect se intrerupe o conditie in lipsa careia nu s-ar fi produs efectul f)Identificarea agentului vulnerant in cauza Regula: daca agentul vulnerant are suprafata de 16 cm 2 , pe capul victimei ramane forma obiectului cu oarecare fidelitate.Daca agentul vulnerant are suprafata sub 4cm 2 ,atunci ramane pe capul victimei forma obiectului cu maxima fidelitate. (Ex: un ciocan lasa o leziune patrulatera 18 Relatiile medicinei legale cu juridice Drept penal80 % din activitatea medico-legal este n direct raport cu dreptul penal. Partea general: art. 19 vinovia (dac e cu intenie direct, culp sau praeterintenie) art. 20 tentativa,participaia definirea autorului i a complicelui;art. 44 (alin.2) legitima aparare; art. 48 iresponsabilitate (expertiz psihiatric)constrngerea fizic, se bazeaz pe anumite leziuni ce art. 177 pruncuciderea;art. 178 uciderea din culpaart.180, 181, 182 vtmarea corporal, vtmare corporal grav, loviri sau alte violene n funcie de numrul de zile pe care l d medicul legist prin certificatul medico-legal.;art.183 loviri cauzatoare de moarte;art. 184 vtmarea corporal din culp;infraciuni sexuale : art. 197 violul; perversiuni sexuale, relaii sexuale cu o minor, incestul. trafic de stupefianterele tratamente aplicate minorului;rele tratamente n timpul cercetrii; contaminarea veneric i transmiterea sindromului imunodificitar dobndit sustragerea de la serviciul military; lovirea superiorului sau lovirea inferiorului Sub aspectul laturii subiective, a tuturor infraciunilor, medicina legal are relaii cu toate infraciunile prin faptul existenei sau inexistenei discernmntului persoanei dac aceasta poate fi sau nu subiect de drept. Procedura penala Art. 10 combiant cu art. 11 Cpp lit. a : medicina legal poate aduce probe pentru clasarea unui dosar (legtura de cauzalitate ntre cauz i efect) lit. d: scoaterea de sub urmarire penal cnd faptei i lipsete una din laturile sale componente. Medicina legal, poate s aduc dovezi de lips a uneia sau a mai multor laturi de infraciuni. art. 64 Cpp: proba medico-legal = mijloc de prob. Proba medico-legal este o prob important, deosebit de valoroas pentru c este o prob tiinific, deci obiectiv, real, corespunde ralitii, atinge adevrul sau se apropie osimptotic de adevr. Proba tiinific este neschimbtoare, are aceeai valoare n timp. Dreptul civil precizarea vrstei i a sexului pentru persoanele care nu au certificat de natere stabilirea tutelei i a curatelei (persoana nu poate s-i administreze singur bunurile) stabilirea interdiciei judectoreti tabilirea discernmntului (testament, contract de vnzare-cumprare)

Dreptul familiei : paternitate Dreptul muncii : sub aspectul accidentelor de munca, la cele morale privind cauza, la cele nemorale la stabilirea incapacitii de munc. Criminologia sub aspectul infraciunii i a criminalitii patologice (boli psihice unde criminalitatea este un simptom al bolii) Criminalistica are 2 pri: partea tehnic si partea practic Medicina legal, se ocup cu examinarea produselor biologice rezultate dintr-o infraciune i anume: (snge, grup sangvin, locul de unde provine, vechimea lui, dac-i arterial sau venos), lichidul spermatic (n materia violului sub aspectul cercetrii ADN-ului n sensul apartenenei autorului ce se recolteaz fie din vaginul femeii sau rufriei), secreia lactat (pruncucidere) sau lichidul amiotic (la natere). 19 Determinarea viabilitatii nou-nascutului la infractiunea de pruncucider Identificarea naterii la termen a nou-nscutului (la sfritul celor 9 luni). Semne la luna a 9-a: semen externe: greutatea minim 2500g; circumferina cranian 35m; talia ntr 48-52cm, cordonul ombilical 50cm i implantat n centrul abdomenului; unghiile de la mn depesc pulpa degetului, iar la picioare unghiile sunt la nivelul pulpei degetului; iar la biei testiculii sunt cobori n scrot semen interne: ficatul 100g; la extremitatea inferioar a femurului se gsete un nucleu de osificare numit al lui Beclard, iar la epifiza superioar a tibiei este un nucleu de osificare a lui Tapon. Demonstrarea viabilitii nou-nscutului Viabilitatea este capacitatea nou-nscutului de a duce o via independent de mam. Aceast viabilitate o obine nou-nscutul la sfritul lunii a 6-a de via intrauterin (dup 28 de sptmni), cnd produsul de concepie are de obicei greutatea de 1200-1250g , talia de 37cm i circumferina cranian de 25cm. Importana judiciar a viabilitii Orice aciune a mamei de suprimare a vieii, a unui produs de concepie deasupra acestor limite, fapta este incriminat i se consider pruncucidere. Sub aceste limite nu se incrimineaz, produsul de concepie fiind considerat un avorton, care nu poate supravieui nafara mamei. Dac fapta se svrete n lunile a 6-a , a 9-a duce la maximul special al infraciunii (cu ct se apropie mai mult de termenul de 9 luni; sub 36 de sptmni). 20 Agonia ca etapa a mortii si importanta a judiciara Este o stare n care elementele corticale ale scoarei cerebrale slabesc i precumpnesc activitatea subcortical, instinctiv, primitiv (domin) n agonie este o perturbare, un dezechilibru cortico- subcortical n care avem manifestri clince (tulburri respiratorii, circulatorii (tulburri ale tensiunii arteriale, pulsului, ritmului cardiac) i ale sistemului nervos central).n agonie sunt tulburri biochimice (creterea creatinei) i tulburri morfologice (alterari ale citoplasmei si ale nucleului, proliferari vasculare)Agonia dup criteriul timp poate fi ultrascurta (de cteva secunde), scurt (minute ore chiar i zile), lung (care poate fi de domeniul sptmnilor , lunilor sau chiar anilor).Dup criteriul contien : contien i incontien Cele dou criterii ale agoniei se pot combina n sensul c, poate fi o agonie scurt contient sau incontient sau poate fi o agonie lung contient sau incontient. n timpul unei agonii, o persoan poate face fapte penale (poate lovi, omor) sau fapte civile (testament, donaie, de recunoaterea unui copil din afara cstoriei, vnzare cumprare, ncheierea unei cstorii =>acte medicale care au precedat efectuarea actului i acte medicale care au succedat efecturii actului i data decesului.) 21 Probleme medico-legale ale unui accident de trafic rutier La inceputului secolului trecut tara cu cele mai multe accidente era Anglia (2 accidente mortale pe an) Acum : 1 accident mortal pe minut si 40 nemortale. Locul unu la decese il detin bolile aparatului cardio-vascular, locul doi bolile maligne (cancerul),

locul trei accidentele de trafic. Sunt trei elemente care produc accidentul: masina prin ea insasi, fara interventia soferului, prin defectiunea ale masinii sau prin utilizarea ei un timp indelungat: sistemul de iluminare, frnare, directie, explozia pneurilor, gazele de esapament care pot s ptrund n main. strada, prin constructii inadecvate, a curbelor in sistem ascutit, prin neimplantarea semnelor de circulatie sau amplasarea lor gresita, prin lipsa autosrazilor sau a deteriorarilor asfaltului cam 2- 3%. omul 95% din situatii este culpabil Felul mortii: de regula moartea este violenta. Exceptional de rar moartea este aparent violenta si in fond patologica. Cauza medicala de moarte in accidentele de trafic rutier: cel mai frecvent este socul traumatic prin multiple fracturi osoase, in al doilea rand socul hemoragic prin ruperea unor vase sau organe, prin soc combustional datorita arsurilor ocupantilor masinii in momentul in care aceasta ia foc (pot muri intoxicati cu monixid de carbon sau prin nnec cand masina cade in ap). Precizarea mecanismelor de producere a leziunilor, care se precizeaza dupa aspectul si dispozitia leziunilor. Obligatoriu: recoltarea sangelui si a urinei pentru dovedirea starii de ebrietate. Recoltarea se face si de la victima si de la sofer. Constatarea starii de validitate in conducerea soferului, constatarea starii de sanatate printr-un examen medical meticulous.Constatarea incapacitatii de munca la victimele supravietuitoare pentru daune civile.

22 Spanzurarea ca asfixie mecanica Asfixie = este o tulburare a metabolismului gazos cu scderea procentajului de oxigen i cu creterea dioxidului de carbon La examenul extern al cadavrului: cianoza capului i a unghiilor (nalbstrirea), care se datoreaz creterii procentajului de carbhemoglobin n snge (hemoglobina care se combin cu CO2) lividitile cadaverice sunt albastru-nchis, tot cianotice; la nivelul ochiului apar mici hemoragii ;punctiforme, denumite peteii ;la brbai apare o erecie a penisului La examenul intern:sngele de culoare nchis, tot datorit carbhemoglobinei; inima dreapt mrit de volum; peteii pe pleur i pericardedemul pulmonar acut Dupa semnele locale specifice caracteristice asfixiile se clasifica in : Asfixii prin comprimare (astupare), asfixii prion ocluzia cailor aeriene (sufocarea) asfixii prin inlocuirea aerului din plaman cu apa( innec) Prima forma ceam ami comuna o constituie spanzurarea ea definiduse ca o suspendare a corpului uman cu ajutorul unui lat si unui punct fix. Cand corpul este suspendat in totalitaee deasupra solului fara nici un contact cu el spanzurarea este completa si incomplete atunci cand ia contact fie cu fenunchii fie cu avdomenul fie cu intreg corpul.Latul in raport de structura sa isi lasa desenul sau pe gatul victimei si avand unele caracteristici carel deosebeste de strangulateste situate la 1/3 din suprafata gatului adica sub Barbie. Este oblic ascendent si cu un loc de intreruper la nivelul nodului. Cand nodul este pozitionat la ceafa spanzurarea este tipica cand nodul este lateral sau anterior sub Barbie este spanzurare atipica. De obicei exista o spanzare circulara a latului dar mai rar pot fi spanzurari circulare din care una chiar in gura.Din pct de vedere morphologic pe baza semnelor generale expuse reprezentate de infiltratiile hemoragice in musculature gatului la nivelul santului fractura osului hyoid. Apoi leziuni ale arterelor carotide si uneori fracture ale coloanei vertebrale. Cu privire la modalitaeta de instalare a mortii ea se instaleaza printrun edem pulmonar asfixic.moartea survenind dupa 5m minute timp in care din cauza convulsiilor vicitma se paote lovie de obiectele din jur pe corpul ei apar echimoze hematoame leziuni care uneori dau interpretari de tip speculative. Alteori victima plonjeaza in lat cand maduva spinarii si bulbul sufera o erogatie cu deces inc ateva secunde.

23 Asfixiile mecanice prin ocluzie Asfixie = este o tulburare a metabolismului gazos cu scderea procentajului de oxigen i cu creterea dioxidului de carbon La examenul extern al cadavrului: cianoza capului i a unghiilor (nalbstrirea), care se datoreaz creterii procentajului de carbhemoglobin n snge (hemoglobina care se combin cu CO2) lividitile cadaverice sunt albastru-nchis, tot cianotice; la nivelul ochiului apar mici hemoragii ;punctiforme, denumite peteii ;la brbai apare o erecie a penisului La examenul intern:sngele de culoare nchis, tot datorit carbhemoglobinei; inima dreapt mrit de volum; peteii pe pleur i pericardedemul pulmonar acut Dupa semnele locale specifice caracteristice asfixiile se clasifica in : Asfixii prin comprimare (astupare), asfixii prion ocluzia cailor aeriene (sufocarea) asfixii prin inlocuirea aerului din plaman cu apa( innec) a) asfixie prin comprimarea orificiilor buco-nazale cu mana sau cu obiecte moi cand pe langa semnele generale mai apar si unele semne discrete. - cu mana: echimoze si excoriatii pe pielea feei cu infiltraii sangvine in musculatura obrazului si aparitia unor echiomoze pe partea interna a buzei care reproduce arcadele dentare. Uneori, sunt si plagi daca agaresorul comprim mai tare buza pe arcada dentar. b) asfixii prin astuparea cavitatii bucale sau a faringelui prin obiecte tari sau moi numite calos. - excoriatii si echimoze a cavitatii bucale i prezena cluului n gura victimei. c) asfixii prin astuparea orificiului glotic: de obicei cu alimente (la persoanele care prezinta tulburari, perturbari in reflexul deglutitiei, in timpul al doilea al deglutitiei in timpul faringian, primul fiind cel bucal). In timpul faringian se intampla o deglutiie intempestiv). - la copiii pana la 2 ani, la persoanele aterosclerotice sau cu maladii ale sistemului nervos si in special la cei in stare de ebrietate datorita anesteziei terminatiilor nervoase cand nu mai apreciaza volumul bolului alimentar. d) asfixii prin astuparea traheei si ale marilor bronsii datorita aspirarii a substantelor pulverlente sau a seminelor, la persoane in special in stare de ebrietate (la mare pe nisip, persoane care cad n saci cu fina, semine etc). e) asfixii prin astuparea cailor aeriene inferioare prin aspirarea propriului produs de varsatura. Desi caile aeriene nu sunt obturate in totalitate, persoanele decedeaza prin anaxie (lipsa de oxigen datorita spasmului bronic si vascular produs de acidul clorhidric venit din stomac si care este un iritant pulmonar). Sindromul MENDELSON la cei in stare de ebrietate se gaseste acest sindrom.

24 Eepilepsia in expertiza psihiatrica EPILEPSIA este un scurt circuit de constiea datorit unei cicatrici situate n substana cenusie sau alb a creierului i care se manifest cu perioade explozive, critice i cu stri de normalitate n perioadele intercritice.Epilepticul , n timpul crizei nu-i d seama deloc de ceea ce face si de manifestrile bolii sale i postcritic are o amnezie total retrograda, nu-i aduce aminte nimic din ceea ce a facut n criza. Poate fi i ereditar, datorat unor boli ale meningelui i creierului, dar cele mai multe se datoreaz traumatismelor craniocerebrale. Epilepsia are mai multe forme: a) criza de petit male, absena epileptic, este cea mai minor criz care se deruleaz n cteva secunde cnd bolnavul ia o atitudine fix, imobil, plafoneaz ( priveste n punct fix), nu cade, revendu-i la normalitate n cateva secunde; b) automatismul ambulator, denumit si cehivalenta epileptica .Este o stare critic de pierdere a relaiei cu mediul exterior i nsoit de tulburri motorii, bolnavul efectund anumite activitai chiar i infracionale, dar n mod incontient.Criza poate dura de la minute la ore, chiar i una-doua zile, dup care i revine cu amnezie. c) criza de grande male este criza major epileptic care ncepe cu simptome premonitorii, simptome care anun marea criza. Acest prolog poart denumirea de ,, aura epileptic, uneori se manifest prin mirosuri foarte urte sau halucinaii. Aceasta aur este continuat cu un ipt, bolnavul cade ca fulgerat, ca secerat cu o brutalitate sau violen exagerat i intr ntr-o contractur tonic dup care urmeaz contracturile clonice ( pe segmente), dupa care cade ntr-un somn profound cnd are incontenenta sfinterdor ( musca limba, urineze) i dup un somn de minute sau ore se trezete ntr-o stare confuzional, cnd poate s svreasc anumite infraciuni i nu va rspunde juridic dac infraciunea este svrsit n acest timp. n perioadele dintre crize un epileptic va rspunde juridic . De obicei epilepticul netratat ajunge la situaia de psihoz epileptic. Face frecvente infractiuni de viol, vtmri corporale.

25 Mania si melancolia in expertiza psihiatrica 1. MANIA se caracterizeaza printr-o stare de euforie exagerat din ce n ce mai intens i mai exagerat.Este o stare de excitaie psihomotorie , cu exaltarea funciilor psihice de atenie, de memorie, de afeciune, dar i de o gestic exagerat i miscri exagerate. Bolnavul are o locvoree ( vorbete foarte mult), srind uor de la o idee la alta, cu transpiraii, cu nroirea feei i de foarte multe ori aceasta stare de excitaie este si sexuala.De aceea maniacii fac violuri foarte multe, perversiuni sexuale, ofense sexuale, dar mai comit i vtmri corporale, foarte rar omoruri. 2. Melancolia este opusul maniei.Este starea major a depresiei, permanent i din ce n ce mai profund, cu o viziune pesimist asupra vieii, considernd viaa un blestem, un pcat, el i asum infraciuni pe care nu le-a svrit tocmai n scopul de a fi pedepsit , de unde i periculozitatea lui de a face false marturii din punct de vedere juridic.Melancolicul, n virtutea conceptiei lui despre via ( c este un chin) i omoar persoanele cele mai dragi, respectiv copii, prinii, soii, pentru a-i scuti de greutaile vieii, fapt care a luat denumirea de ,,crima altruista..Melancolia merge pn la starea catatonic ( stare de imobilism, de statuie, cu faa de cear lipsit de expresivitate pe care se vede o durere sufleteasc i care ajunge pn la refuzul de hran. Majoritatea melancolicilor sfresc prin spnzurare.Diferena dintre un fenomen psihic normal i unul patologic este intensitatea fenomenului i durata lui n timp. 26 Asfixia prin comprimare toraco-abdominala Asfixie = este o tulburare a metabolismului gazos cu scderea procentajului de oxigen i cu creterea dioxidului de carbon La examenul extern al cadavrului: cianoza capului i a unghiilor (nalbstrirea), care se datoreaz creterii procentajului de carbhemoglobin n snge (hemoglobina care se combin cu CO2) lividitile cadaverice sunt albastru-nchis, tot cianotice; la nivelul ochiului apar mici hemoragii ;punctiforme, denumite peteii ;la brbai apare o erecie a penisului La examenul intern:sngele de culoare nchis, tot datorit carbhemoglobinei; inima dreapt mrit de volum; peteii pe pleur i pericardedemul pulmonar acut

Dupa semnele locale specifice caracteristice asfixiile se clasifica in : Asfixii prin comprimare (astupare), asfixii prion ocluzia cailor aeriene (sufocarea) asfixii prin inlocuirea aerului din plaman cu apa( innec) Asfixia prin comprimare toraco-abdominalan fapt, prin aezarea unor greuti pe toracele (victimei) i abdomenul victimei (fapt care se ntmpl la surpri de maluri, la demolri prin cutremure).Cnd greutatea de pe torace i abdomen este egal cu jumtate din greutatea victimei, moartea se produce n 20 min, iar cnd este egal cu greutatea corpului moartea survine n 10 min. Semne: fracturi ale coastelor, fracturi de sterm., rupturi de organe interne (plmn, ficat, splin, intestine, inim).De cele mai multe ori insa simpla comprimare a toracelui si abdomenului cu imposibilitatea efectuarii excursiilor costale duce la moarte fara nici un fel de semne. Se poate intampla si crima exercitata de obicei asupra persoanelor care nu se pot apara (batrani, persoane in stare de ebrietate).

27 Violul si probatiunea medico-legala (barbat, femeie) Violul ( art.197 Cod. Penal. , art. 217 in noul Cod Penal) este actul sexual, de orice natur, cu o persoan de sex diferit sau de acelasi sex, prin constrangerea acesteia sau profitnd de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-i exprima voina. ntr-un viol medicina legal are de probat dou lucruri: - raportul sexual; - constrngerea material i punerea n situaia de a nu se putea apra, precum i constrngerea moral. Probaiunea violului la femeile far via sexual ( virgine) Probaiunea raportului sexual:La femeia virgin, la primul raport sexual complet, membrana himenal se rupe, i se rupe de obicei n dreptul orelor 5 si 7___ Himenul este membrana epitelial, cam inutil, lipsit de valoare, nu confera atributul de castitate a femeii.Cnd diametrul orificiului e mai mic de 1,5 cm, la primul raport sexual himenul se rupe, rupturi care merg pn la baza de inserie a himenului, sngereaz 2-3 zile i se cicatrizeaz n 7-8 zile. Sngerarea nu e abundent, pete de snge vor exista pe hainele victimei, dar i pe ale agresorului.Modalitatea actuala ar trebui sa fie proba ADN ului pentru probarea victimei. Mijloacele de probaiune direct a raportului sexual: - sngerarea/deflorarea; - prezena perilor strini n zona pubian a femeii; - elementul concludent este prezena lichidului spermatic n vaginul femeii din care rezult grupul sangvin, dar trebuie facut i proba ADN ului pentru identificarea autorului. Mijloacele de probaiune indirect a raportului sexual: - conseciona actului sexual - sarcina; - transmiterea unor boli venerice ( gonoree, hiv) Configuraia cu dimetrul de 1,5 cm o au 40% dintre femei, dar exist femei cu diametrul mai mare de 1,5 cm. Membrana himenal e ngust i nu are ce s se rup. Se poate efectua raport sexual far s se rup nimic.Constrangerea se dovedete prin prezena semnelor de violen pe corpul victimei, semne care de obicei sunt excoriaii i eschimoze situate n anumite zone, cu predilecie: sni, coapse, abdomen, gt. Pot fi si hematoame ce pot duce la moartea victimei. Nu e necesar sa fie prea multe leziuni, orice semn mic poate fi semn de constrngere.Se poate proba i imposibilitatea de a se apara: datorita alcoolului, drogurilor, unor boli etc.La femei cu via sexual se poate proba la fel ca i la prima categorie, mai putin membrana himenal. Unele himenuri au nite crestturi congenitale din natere, diferite de rupturile traumatice i care puteau induce n eroare n trecut, crezndu-se c persoana a fost deflorat. Violul asupra barbatului Homosexualitatea - masculin ( pederastie) Homosexualitatea feminin ( lesbianism) Actul de homosexualitatea masculin se savarete pe cale anal sau pe cale bucal. Cauzele homosexualitatii: Teoria genetic sustinea c ar exista o gen a homosexualitaii. Aceast teorie a fost infirmat pentru c nu s-a gsit gena homosexualitaii. Teoria hormonal relateaz c la homosexuali pragul de hormoni feminini e mai ridicat dect pragul normal. La barbai exist hormoni feminini ( estrogeni), iar la femei exist hormoni barbateti ( testoteron).Aceast teorie nu este una determinant, dar e favorizanta. Caracterele sexuale - secundare, date de hormonii ( la femei snii, vocea subire, pilozitate puin i la barbai vocea groas i pilozitate); - primare, le dau cromozomii Teoria de inducie psiho-sociala = atragerea sau inducerea persoanelor, mai ales dintre tineri, n mediile homosexuale. Homosexualii sunt impotenti( imposibilitatea de a efectua raporturi sexuale heterosexuale). La consumatorii mari de alcool e afectat creierul, testicolul i ficatul.Orice cantitate mare de alcool duce la impotent. Tipurile de homosexuali 1. ocazionali, pe care conjunctura de viaa i situeaz n medii lipsite de femei ( ex.: nchisoarea, odat ieii revin la viaa sexual normal); 2. bisexuali;

3. permaneni- imposibilitate unui raport heterosexual, de obicei survine n urma eecurilor n raporturile heterosexuale. Probaiunea La raportul sexual anal : semne directe - fisuri anale; - sngerari; - pete de snge din care rezult grupa sangvin, ADN, peri pubieni ai infractorului n jurul orificiului; semne indirecte - transmiterea de boli venerice de la trichomanas la sifilis, Sida, etc. Constrngerea poate fi dovedit prin semne ( escoriaii, echimoze) pe abdomen sau pe alte pri ale corpului.Se poate proba i imposibilitatea de a se apra:drogare, boli psihice, imposibilitate de for fizic, lipsa voineiLa violul asupra brbatului rezult prezena lichidului spermatic n rectul victimei i pe penisul activ ou de parazii, materii fecale.

28 Factorul primar al impuscarii si leziunile produse de acesta factorul primar al impuscarii, care este glontele Glontele produce o plaga impuscata care are 3 elemente: a) un orificiu de intrare, este o pierdere se substanta in sensul ca partea de piele este luata in cap de glonte si desirata in canal. In jurul orificiului de intrare se formeaza un inel maroniu, denumit inel de contuzie datorita vibratiilor produse de glonte in momentul trecerii sale prin piele. Pe marginea interna a orificiului de intrare se mai formeaza un inel, denumit inel de stergere, alcatuit din vaselina si rugina antrenate de glonte in momentul cand trece prin teava armei; iar in jurul orificiului, uneori se gasesc fragmente metalice detasate din glonte ce formeaza o zona de metalizare. Orificiul de intrare este rotund cand tragerea se face dintr-un unghi de 90 de grade. Daca tragerea se face sub un unghi de 90 de grade, atunci orificiul de intrare este ovalar pn cnd tragerea sub un unghi de 10 grade formneaza o simpla excoriaie tangenta cu corpul. b) un traiect sau un canal (vezi canalul de la obiecte intepatoare). Cand canalul este, net, transant, vizibil cand trece prin tesuturi dure (osul, ficatul, creierul) mai putin evident cand trece prin organe elastice cum e plamanul si inaparent sau invizibil cand trece prin organe cavitale (stomacul sau intestinal gros). Uneori traiectul este ramificat in situatia cand glontele se fragmenteaza sau cand glontele antreneaza un fragment osos care ia caracterul de proiectil secundar. c) orificiul de iesire care nu mai este o pierdere de substanta. Este o plaga rasfranta in afara care nu are inel de contuzie, nu are inel se stergere, nu are zona de metalizare. d) 29 Leziunile ocupantilor din spatele masini OCUPANTII DIN SPATE , sunt cei mai protejati pentru ca in cazul unui impact, scaunele din fata joaca rol de amortizor. Ei pot fi: catapultati in capul celor din fata sau pot fi catapultati prin parbriz si in consecinta grave leziuni cranio cerebrale sau uneori sectiuni ale vaselor gatului. De asemnea ei pot fi proiectati prin portiere pe asfalt. 30 Reactii vitale Def: este o recie de rspuns a organismului, la un agent extern mecanic, fizic sau chimic cu condiia obligatorie ca organismul s fie n stare de via. i echimoza i hematomul sunt reacii vitale. Locale: Cea mai frecvent este infiltraia esuturilor cu snge coagulat. Coagularea este un fenomen vital. Lovirea unui mort nu duce la coagularea sngelui. 1. EMBOLIA , ca fenomen i embolosul ca element material. Embolosul, este o mas gazoas, lichid sau solid care circul prin vasele sangvine opturnd (astupnd) la un moment dat un vas i necrozarea teritoriului irigat de vasul respectiv, fapt care ia denumirea de infarct. 2. TROMBOZA, ca fenomen i trombosul ca element material este o reacie vital - fenomen de obturare a unui vas. n general reaciile sunt locale i generale. Orice produs de metabolizare (modificare) introdus n organism constituie o reacie vital (de exemplu: metabolismul alcoolului). 3. INFLAMTIA lupta microbului cu leucocitul 4. CICATRIZAREA Generale cuprind tot organismul prezenta dictomeelor (alge in corpul unui inecat) Importan judiciar: reaciile vitale fac deosebirea dintre o infraciune real i o infraciune putativ. De obicei cnd e vorba de o participaie la o infraciune de omor. 31 Infirmitatea, slutirea, pierderea de organ sau simt Infirmitatea este un handicap fizic, structural, anatomic, care pune persoana n condiii de inferioritate fa de starea sa anteriar.. Ifirmitatea nu trebuie confundat cu invaliditatea. Invaliditatea este o pierdere definitiv a capacitaii de munc i poate fi partial sau total. Invaliditatea este o noiune de drept civil spre deosebire de infirmitate care este o noiune de drept penal Sluirea este pierderea liniilor estetice , native ale corpului dndu-i un aspect dezagreabil, ilar, un aspect urt. Trebuie fie definitiv, irecuperabil si s se refere la ntregul corp. Piederea unui organ sau a functiei sale

Un organ este un ansamblu de esuturi care are mai multe funcii vitale sau utile vieii. Se consider pierderea unui organ chiar i atunci cnd este reprezentat bilateral ( un ochi, o ureche etc.) i nu are important dac organul respectiv poate fi transplantat. Pierderea unui simt din cele cinci : vizual, auditiv, gustativ, tactil, olfactiv; cu condiia ca simul s fie pierdut n totalitate si s fie irecuperabil dup ce s-au ncercat toate mijloacele i metodele de readucere a simului ct de ct la normalitate

32.Discernamantul si formele sale. importanta judiciara Discernmntul este o stare de contiin, de organizare superioar a vieii psihice cnd o persoan poate face distincia dintre bine i ru, dintre licit i ilicit, dintre moral i imoral, dintre fals i adevr. Trebuie s-i dea seama de coninutul faptei pe care o face, s realizeze ceea ce face corespunzator realitaii i s mai realizeze i consecinele faptelor sale. Pe jurist l intereseaz prezena discernmntului integral n momentul svririi faptei i nu n momentul efecturii expertizei. Exist trei tipuri de discernmnt: a) discernmnt prezent la expertiz , discernmnt integral, complet normal care corespunde definiiei date i drept consecint juridic va raspunde din punct de vedere penal i va suporta rigorile legii. b) discernmnt abolit sau anulat sau lipsa total de discernmnt i deci ncadrarea la art. 48 C.Pen. la iresponsabilitate, cnd persoana respectiv nu mai poate fi subiect de drept i nu rspunde penal. Lipsa de discernmnt este egal cu alienaia mental cronic. c) discernmnt diminuat ( sau discernmnt alterat aa cum i spun francezii) acesta fiind o stare intermediar ntre primele dou, cnd persoana realizeaz cu dificultate ceea ce face, cnd uneori realizeaz coninutul faptei dar nu i consecinele sale sau cnd un bolnav psihic cronic se gasete n situaia de integrare social, de aparent sntate i aparent vindecare ( n afar de nevroz, nici o boala psihic nu se vindec, este posibil o ameliorare sub tratament). Discernmntul diminuat este asimilat n justiie cu o mare circumstan atenuat. Deci persoana are discernmnt, dar nu integral, nu complet, i atunci s-a asimilat cu o circumstana atenuat. Comisia trebuie s stabileasc starea de discernmnt n momentul comiterii faptei. Discernmntul se apreciaz dup modul de comitere a faptei, informaii pe care comisia le ia dintr-un dosar. Comportamentul este un mod de reflectare a vieii psihice. 33. Strangularea cu latul si sugrumarea ca asfixii mecanice trangularea cu laul se produce cnd capetele laului se gsesc n minile altei persoane. anul este aezat n treimea medie sau inferioar a gtului, este orizontal i nu are loc de ntrerupere. La examenul intern sunt infiltraii hemoragice masive n dreptul anului, n capsula tiroid i fracturi ale cartilajului laringelui. i aici poate fi o asfixie alb. c) Sugrumarea produs prin comprimarea gtului cu mna, cnd vom avea 4 echimoze flancate de 4 excoriaii semilunare de o parte a gtului i care reproduce cele 4 degete i o singur echimoz flancat de excoriaie provenit de la degetul mare. Se observ dac agresorul a fost stngaci sau dreptaci. La examenul intern: Foarte multe infiltraii hemoragice i fracturi ale cartilajului laringelui. n mod categoric, sugrumarea este o crim. 34. Conditi procedurale in efectuarea expertizei psihiatrice Cpp. art. 117 definete expertiza psihiatric. Expertiza psihiatric se efectueaz n mod obligatoriu la omorul deosebit de grav la minorul cu vrsta ntre 14 si 16 ani i ori de cte ori magistratul ( judectorul sau procurorul ) pune la ndoial capacitatea psihic a nvinuitului sau inculpatului. Expertiza poate fi cerut i n timpul urmririi penale i n timpul judecii i ea se face obligatoriu prin internarea nvinuitului sau inculpatului. Alte prevederi legale: - n comisia de minori este obligatoriu s participe unul din parini sau tutorele precum i un pedopsiholog ( psiholog de copii), iar la cea de majori vor fi prezeni 2 psihiatri i un medic legist care este i preedintele comisiei. - expertiza psihiatric mai este reglementat de o serie de prevederi legale speciale : OG 1/2000, HG 774/7.09.20, ordinul 1134 al ministrului justiiei si ordinul 255 al ministrului sntaii i legea 459/2001. Cpp prevede conditii obligatorii Art 116-225 forma de concepere a expertizei Denumira expertului Termenul de efectuare a expertizei Obiectivele de expertiza. La nevoie se poate cere subiect de expertiza

35. Ce se intelege prin punerea in primejdie a vietii d.p.d.v medico-legal Punerea n primejdie a vieii trebuie s ndeplineasc umatoarele 4 condiii: 1. zona afectat s fie vital; 2. instrumental vulnetant trebuie s fie apt de a produce o leziune grav; 3. intensitatea de aplicare a loviturii trebuie s fie medie sau maxim; 4. leziunea n momentul producerii ei s aib capacitatea tanotogeneratoare, adic s poat produce moartea. Punerea n pericol a vieii nu poate fi asimilat cu tentativa de omor.Are la baza ca factor subiectiv praterintenia, iar tentativa, intenia direct sau indirect. 36. Criterii de acordare a zilelor de ingrijire medicale pt vindecare - Criteriul anatomic se refera la vindecarea structurala a tesutului lezat - criteriul functional si de revenire a functie tesutului lezat lka starea anterioara leziunii - criteriul terapeutic, acordarea unor zile de continuare a unui tratament medicamentos sau a igienei dietetice pt consolidarea si prvenirea leziunilor - criteriul socio-profesional estetic aceeasi leziune beneficiaza de timpi diferiti ca nr de zile de ingrijire datorita statutului profesional al persoanei vatamate 37. Distanta si directia de tragere . n acest sens avem 3 situaii: Tragerea de la distan mic absolut (cu eav lipit), cnd vom avea: n jurul orificiului de intrare se mai formeaz un inel de imprimare a gurii evii care poate fi complet circular sau parial numai reprezentat n funcie de cum a fost lipit eava n totalitate, sau numai o parte, iar factorii secundari se gsesc n canal; n alte situaii, n raport i de gradul de ncrctur este neregulat (fr form), iar n alte situaii cnd se trage n zone cu apa mult (creierul, inima, stomacul) se produce o explozie total a ntregii regiuni (cnd nu mai avem nici un orificiu de intrare) datorit efectului hidrodinamic. Tragerea de la distan mic relativ (sub 1 metru), cnd vom gsi factori secundari n jurul orificiului de intrare, factorii secundari ai mpucrii se gsesc n jurul orificiului de intrare numai cnd tragerea se face sub 1 metru. Tragerea de la distan mare (peste 1 metru), cnd nu mai avem factori secundari n jurul orificiului de intrare. Factorii secundari se mprtie n aer. b) aprecierea direciei din care s-a tras se realizeaz prin unirea printr-o linie dreapt a orificiului de ieire cu orificiul de intrare, dar cu condiia ca traiectul s nu fie deviat. c) diferenierea dintre sinucidere i crim pentru sinucidere, unele acte pregtitoare (se dezbrac, se aeaz n faa oglinzii, eventual las nscrisuri) abordeaz zonele anterioare, zonele accesibile, obligatoriu exist factori secundari n jurul orificiului de intrare. Apariia n primul spaiu interdigital a unei escoriaii, numit ciupitur interdigital. Apariia factorilor secundari pe mna sinucigaului (se toarn parafin cald) pentru crim, abordarea zonelor posterioare. Mai multe mpucturi grave. Lipsa factorilor secundari din jurul orificiului de intrare 38. Identificarea nasterii la termen a nou nascutului . Termenul fiind sfarsitul celor 9 luni solare. Urmatoarele indicii ne confera date aproape certe de nastere la termen: greutatea copilului de minim 2500 de grame; talia intre 48-52cm; unghiile de la mana depasesc pulpa degetului; unghiile de la picioare la nivelul pulpei degetului; ombilicul implantat in centrul abdomenului avand o lungime de 50cm; parul 1cm, iar la baieti testiculele sunt coborate in scrot; ficatul 100g; placenta 500g.

La nivelul epifizei inferioare a fenurului este present nucleul lui Beclaerd de 1cm;la nivelul epifizei superioare a tibiei nucleul lui Tapou. 39. Felul mortii Moartea violenta survine in urma unor agenti externi (mecanici, fizici, chimici, biologici, psihici) -presupune un invinuit, inculpat de cele mai multe ori,exista un process judiciar,este necesara constatare medico-legala conform art.114cpp poate fi primara cand survine imediat dupa agresiune sau secundara la un timp oarecare dupa agresiune dar cu conditia sa existe o legatura de cauzalitate intre agresiune si deces. Moarte patologica in urma unui factor intern (microbieni,virotici,vasculari sau tumorali) nu exista invinuit sau proces. Moartea de cauze concuratoare (violente cu violente,violente cu patologia). Moartea naturala survine prin imbatranire (scleroza valesor si atrofierea organelor). Moartea subita moartea care survine brusc rapid pe neasteptate si in stare apparent sanatoasa este o moarte suspecta desi dupa autopsie care este obligatirie in 95 %din cazuri, se finalizeaza pe o cauza patologica iar 5%ca o moarte violenta deobicei intoxicatiilor.

40. Paranoia si schizofrenia in expertiza psihiatrica Paranoia sau delirul sistematizat se caracterizeaza prin fixaia unei idei, cu obsesia ei n timp i care pornete ntotdeauna de la un element logic , real, dar este ulterior amplificat paralogic anormal. Paranoia este nsoit uneori de halucinaii vizuale sau auditive. Iluzia este o fals percepie .Halucinaia este o percepie far obiect ( vizuale, auditive, gustative, olfactive, tactile). n funcie de ideea delirant avem mai multe tipuri de paranoia : - paranoia cu delir de persecuie; - paranoia cu delir de gelozie; - paranoia cu delir mistic. Dac delirul paranoic are legatur cu fapta, atunci autorul nu va raspunde pentru fapta sa. Dac delirul nu are legatur cu fapta, atunci el va raspunde. Schizofrenia este o deteriorare progresiv a tuturor funciilor psihice care uneori ncepe n copilrie, dar de obicei la vrste ntre 20 si 30 de ani i se caracterizeaza prin cteva elemente: - autismul; - solipsismul; - discordana ideo-afectiva. Primele dou presupun o izolare de lume, o retragere n sine, o fug de mulime idio-afectiv, o productivitate de idei mare, dar incoeren, incoeren ntre idei definit ,, salata de cuvinte, dublat de o rceal afectiv puternic ( lipsa sentimentelor de afectiune), ceea ce l determin s fac cele mai cumplite i crude crime. - uneori printr-o dedublare a personalitii, iar alteori merge pn la lipsa de igiena corporal, refuzul de hran i starea catatonic; - se manifest prin ceea ce se numete abulie ( lipsa de voint total). Schizofrenia are mai multe forme si este nsoit de foarte multe ori de halucinaii.Sub tratament i schizofrenicul poate fi readus la o stabilitate cu defect cnd persoana poate ocupa o functie social, situaie n care, dac face o infraciune beneficiaz de discernmnt diminuat. Dac comite infraciuni n timpul perioadei de boala manifestat ( perioada critica), atunci nu va rspunde din punct de vedere juridic. 41. Oligofrenia este o discordanta ntre vrsta cronologic i vrsta biologic, este o ntrziere n dezvoltarea mental care are drept cauz: - ereditatea; - unele boli din mica copilarie care au atins meningele si creierul ( ex: encefalitale); - traumatismele craniene Specific oligrofeniei este incapacitatea lui da a opera cu calculul logico matematic, incapacitatea de a se adapta la situaii noi n special. Este extrem de sugestionabil, execut orice i se spune, de aceea el este venicul instigat. Este labil emoional, trece foarte uor de la o stare de blajin la violen, e linguitor i rzbuntor. n funcie de coeficientul intelectiv,exist trei tipuri de oligofrenie: 1. de gradul I sau debilitatea mintal, n care coeficientul de inteligent este ntre 80 si 50, 80 fiind limita inferioar a normalitaii intelective. Starea psihic a persoanei este asemanatoare cu a unui copil de 9-12 ani.Debilul mintal poate ocupa anumite funcii sociale, elementare ns va rspunde juridic cnd va comite infraciuni care presupun judecai elementare ( omorul, violul, furtul ) i nu va rspunde pentru infraciunile care presupun anumite subtiliti n gndire ( delapidare, ofens adus unor nsemne). 2. de gradul II, denumit i imbecilitate, presupune un coeficient de inteligen ntre 50 si 30, stare ce-i corespunde unui copil de 4 - 5 ani. Sunt de obicei copii supravegheai i asistai familial i social. Nu poate fi vorba de discernmnt i nu prea savresc infraciuni pentru c sunt mereu sub paza parinilor.

3. de gradul III sau idioia cu un IQ ntre 20-30, i de obicei au mari malformaii, sunt persoane cu boli grave care de obicei nu pot prsi patul, nu se pot autongriji i alimenta, care au nevoie de persoane speciale. Nu poate fi vorba de discernmnt. 42. Probleme medico-legale ale vatamarilor corporale - aprecierea naturii traumatice a leziunilor, n sensul c sunt i leziuni patologice care pot fi confundate cu cele traumatice (echimoza i hematoamele din bolile de snge, ex.: leucemia ), fracturile patologice nu trebuie confundate cu cele traumatice; - precizarea agentului vulnerant care a produs leziunile, agent vulnerant, care se estimeaz dup caracterul descriptiv a leziunilor; - data cnd au fost produse leziunile: dup analiza caracterului evolutiv al leziunilor ( dup stadiul evolutiv); - precizarea numrului de zile de ngijire medical necesar pentru vindecare; - aprecierea incapacitii de munc rezultat din agresiune, incapacitate care poate fi temporar sau permanent, cnd ia denumirea de invaliditate, care la rndul ei poate fi parial sau total. Vizeaz latura civil a dezdunrii care rezult dint-o fapt penal.